{"id":2007445,"date":"2026-06-23T18:00:08","date_gmt":"2026-06-23T15:00:08","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2007445"},"modified":"2026-06-23T18:00:08","modified_gmt":"2026-06-23T15:00:08","slug":"24-iunie-ziua-universala-a-iei-cate-feluri-de-ii-sunt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2007445","title":{"rendered":"24 iunie: Ziua Universal\u0103 a IEI. C\u00e2te feluri de II sunt?"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/agerpres_8566934-ziua-universala-a-iei.jpeghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/agerpres_8566934-ziua-universala-a-iei.jpeg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>24 iunie: Ziua Universal\u0103 a IEI. C\u00e2te feluri de II sunt?<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

24 iunie: Ziua Universal\u0103 a IEI. C\u00e2te feluri de II sunt?<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Agerpres<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

S\u0103rb\u0103toarea \u201ec\u0103m\u0103\u015fii cu alti\u0163\u0103\u201d, cum mai este denumit\u0103 ia, a fost ini\u0163iat\u0103 \u00een anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu tradi\u0163ia noastr\u0103 mo\u015ftenit\u0103 din timpuri imemoriale, s\u0103 devin\u0103 un adev\u0103rat brand de \u0163ar\u0103, recunoscut \u00een \u00eentreaga lume, informeaz\u0103 Rador.<\/a><\/strong><\/p>\n

Chiar denumirea comunit\u0103\u0163ii, reprezint\u0103 de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u201cLa blouse roumaine\u201d, 1940 \u2013 crea\u0163ia fiind expus\u0103 la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris.<\/p>\n

Ziua de 24 iunie coincide cu S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor, aluzie la faptul c\u0103 \u00een tradi\u0163ia noastr\u0103 popular\u0103, acestea erau \u00eembr\u0103cate \u00een ii.<\/p>\n

Termenul \u201eie\u201d este derivat din latinescul \u201etunicae lineae\u201d \u2013 tunic\u0103 sub\u0163ire purtat\u0103 pe piele \u015fi se pare c\u0103 apari\u0163ia ei trebuie c\u0103utat\u0103 undeva \u00een vremea civiliza\u0163iei Cucuteni.<\/p>\n

\u00cen secolul al VI-lea apar men\u0163iuni \u00een limba latin\u0103 \u00een \u201eGlossarium mediae et infimae Latinitatis\u201d al lui Du Cange, privind termenul de camisa \u2013 \u00eemprumutat de la cel\u0163i \u2013 al\u0103turi de alte aspecte despre portul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Arta me\u015fte\u015fugului popular \u2013 \u015fi a coaserii iei \u00een special \u2013 era mo\u015ftenit\u0103 din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie pentru a nu pierde aceast\u0103 tradi\u0163ie care ne reprezint\u0103, \u00eempreun\u0103 cu rug\u0103ciunile potrivite care se spuneau obligatoriu \u00eenaintea \u00eenceperii torsului l\u00e2nii, a \u0163esutului sau a \u00eempletitului firelor. \u00censemnele magice cusute cu grij\u0103, cu fiecare \u00eempuns\u0103tur\u0103 de ac, aveau menirea de a proteja purt\u0103torul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.<\/p>\n

Ia \u2013 denumire dat\u0103 la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, c\u0103ma\u015f\u0103 tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de s\u0103rb\u0103toare \u2013 este considerat\u0103 cea mai important\u0103 pies\u0103 din costumul popular, deoarece determin\u0103 compozi\u0163ia ornamental\u0103 a costumului, restul pieselor asociindu-se cu c\u0103ma\u015fa, cu care e obligatoriu s\u0103 se acorde ca epoc\u0103, v\u00e2rst\u0103, ornamente \u015fi cromatic\u0103.<\/p>\n

\u00cen partea de sud a \u0163\u0103rii, iile erau \u0163esute din borangic, fiind accesorizate cu broderii at\u00e2t la g\u00e2t, c\u00e2t \u015fi cu m\u0103rgele la m\u00e2neci, iar \u00een zona Moldovei, se confec\u0163ionau iile brodate cu \u201cspic\u201d. \u00cens\u0103 ca principiu general, ia este de fapt o croial\u0103 din p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, bumbac, in sau borangic, \u00eempodobit\u0103 cu m\u0103rgele \u015fi broderii la m\u00e2neci \u015fi la g\u00e2t.<\/p>\n

Din punct de vedere al statutului femeii, at\u00e2t culorile c\u00e2t \u015fi motivele broderiei sunt diferite, de la modele cu croial\u0103 mai modeste \u015fi culori mai temperate pentru femeile c\u0103s\u0103torite \u015fi cele \u00een v\u00e2rst\u0103, p\u00e2n\u0103 la culori deschise \u015fi modele \u00een culori vii, pentru fetele tinere.<\/p>\n

\u00cens\u0103 purtarea iei trebuie pus\u0103 \u00een acord, \u00een afar\u0103 de statutul social \u015fi v\u00e2rsta \u015fi cu tradi\u0163iile \u015fi tipul de eveniment la care este \u00eembr\u0103cat\u0103.<\/p>\n

Din punct de vedere al tipurilor de ie, \u00een func\u0163ie de zona din care provine, dinstingem urm\u0103toarele categorii:<\/p>\n

C\u0103ma\u0219a cu alti\u021b\u0103<\/strong> \u2013 cel mai r\u0103sp\u00e2ndit model, este \u00eent\u00e2lnit \u00een Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, \u00een zona Branului \u015fi a Covasnei \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin existen\u0163a unor c\u00e2mpuri ornamentale: guler \u2013 piept \u0219i m\u00e2neca cu mai multe zone, denumite alti\u021b\u0103 (por\u021biunea de broderie care acoper\u0103 um\u0103rul), \u00eencre\u021bul (o f\u00e2\u0219ie ornamental\u0103 \u00een ton deschis, care urmeaz\u0103 imediat dup\u0103 alti\u021b\u0103), r\u00e2urile sau r\u00e2ndurile de pe m\u00e2nec\u0103 (care acoper\u0103 drept sau oblic \u00een f\u00e2\u0219ii m\u00e2neca) \u0219i bre\u021bara.<\/p>\n

\u00cen zona Hunedoarei, a P\u0103durenilor \u015fi \u00een \u00eemprejurimile Aradului, se \u00eent\u00e2lne\u0219te C\u0103ma\u0219a cu t\u0103blie<\/strong>, care aduce eliminarea \u00eencre\u021bului \u0219i acoperirea m\u00e2necii cu un ornament bogat, f\u0103r\u0103 p\u00e2nz\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, de la locul de unde \u00eencepe alti\u021ba pe um\u0103r p\u00e2n\u0103 \u00een dreptul \u00eencheieturii m\u00e2inii<\/p>\n

C\u0103ma\u0219a cu l\u0103ncez<\/strong> este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een sudul \u0219i estul Transilvaniei, \u00een Valea Bistri\u021bei, partea nordic\u0103 a zonei Neam\u021b \u0219i \u00een Bucovina \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin apari\u021bia sub gulerul iei a unei f\u00e2\u0219ii ornamentale, ca un galon, denumit fodore, a c\u0103rui \u00eencre\u021bitur\u0103 e acoperit\u0103 cu un l\u0103ncez, identic cu cel de sub guler.<\/p>\n

C\u0103ma\u0219a cu platc\u0103<\/strong> se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een Maramure\u0219 \u0219i Bihor \u015fi prezint\u0103 un mod aparte al motivelor ornamentale, ce urmeaz\u0103 linia de unire a foilor trupului cu platca. Exist\u0103 c\u0103ma\u0219a de Oa\u0219, la care predomin\u0103 culoarea galben\u0103, \u0219i c\u0103ma\u0219a de Maramure\u0219, la care predomin\u0103 culoarea verde, ambele av\u00e2nd ornamentul de pe um\u0103r din cr\u0103\u021bele, un fel de fagure.<\/p>\n

Ia cu um\u0103r<\/strong> este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een sudul Transilvaniei, zona Sibiului \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219ului \u015fi aduce, \u00een locul alti\u021bei, o f\u00e2\u0219ie \u00eengust\u0103 ornamental\u0103, care acoper\u0103 um\u0103rul, denumit\u0103 umera\u0219 sau um\u0103r dar \u015fi o f\u00e2\u0219ie similar\u0103 \u00een dreptul cotului, care se cheam\u0103 \u201episti cot\u201d. De asemenea, gulerul iei, denumit obzinc\u0103, este cusut cu mult\u0103 fine\u021be, iar pe m\u00e2nec\u0103, exist\u0103 bre\u021bara.<\/p>\n

Ia cu cioc\u0103nele sau ia de S\u0103li\u0219te<\/strong>, este o degenerare ornamental\u0103 \u0219i stilistic\u0103 a iei cu um\u0103r, broderia fiind \u00eenlocuit\u0103 cu panglici negre cusute cu ma\u0219ina, pe m\u00e2nec\u0103 \u015fi piept, iar ornamenta\u021bia policrom\u0103 de pe guler, um\u0103r, f\u00e2\u0219ia de \u201episti cot\u201d \u0219i bre\u021bara devin monocrome, av\u00e2nd culoarea neagr\u0103, \u00eenviorat\u0103 de urme de ro\u0219u, galben, albastru sau fir de aur.<\/p>\n

C\u0103ma\u0219a cu chiept sau ciupag<\/strong> prezint\u0103 pe \u00eentreaga zon\u0103 a \u00eencre\u021biturii pieptului o bogat\u0103 \u0219i masiv\u0103 ornamenta\u021bie geometric\u0103 \u2014 broderie pe muchie, iar C\u0103ma\u0219a \u00eenc\u0103rcat\u0103 are pieptul \u0219i umerii acoperi\u021bi \u00een \u00eentregime de broderie, cu bumbac, m\u0103tase sau chiar m\u0103rgele.<\/p>\n

Punctele \u00een care se lucreaz\u0103 broderiile iilor \u0219i c\u0103m\u0103\u0219ilor tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti sunt numeroase, variate \u0219i au utilit\u0103\u021bi distincte. Ceea ce deosebe\u015fte cus\u0103turile rom\u00e2ne\u015fti de cus\u0103turile de la porturile populare ale vecinilor este alternarea c\u00e2mpurilor brodate cu cele nebrodate, pentru a ob\u0163ine un echilibru \u00eentre diferitele c\u00e2mpuri.<\/p>\n

Firele cu care se lucreaz\u0103 broderiile sunt: arniciul, \u00eenlocuit treptat cu moulineul, m\u0103tasea ner\u0103sucit\u0103 \u0219i ibri\u015fimul, bumb\u0103celul, cotonul perle, m\u0103tasea vegetal\u0103, l\u00eenica, beteala \u015fi firele aurii sau argintii. Firul de aur \u015fi de argint nu este foarte vechi, iar fluturii sunt mai noi, fiind un material str\u0103lucitor care se punea \u00eempreun\u0103 cu m\u0103rgelele pentru a separa anumite zone de broderie de altele.<\/p>\n

Din punct de vedere al culorilor, cele mai obi\u015fnuite sunt ro\u015fu, violet, galben ca l\u0103m\u00e2ia, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun.<\/p>\n

Firul era vopsit chiar \u00een gospod\u0103riile din zonele rurale, dup\u0103 re\u0163ete str\u0103vechi, pe care fiica le primea de la mam\u0103 \u015fi le transmitea copiilor ei. Culorile erau de origine vegetal\u0103, preparate cu grij\u0103 \u015fi r\u0103bdare din plante, buruieni, arbori fructiferi sau s\u0103lbatici.<\/p>\n

Cele mai vechi ii sunt \u00een general de p\u00e2nz\u0103 de in sau de c\u00e2nep\u0103, brodate cu l\u00e2n\u0103 sau cu m\u0103tase.<\/p>\n

Ia s-a n\u0103scut din necesitate \u015fi sim\u0163 practic \u015fi a c\u0103p\u0103tat o valoare artistic\u0103 \u015fi sentimental\u0103, din clipa \u00een care femeia a creat-o \u015fi a \u00eenzestrat-o cu propriile credin\u0163e, sim\u0163 estetic \u015fi sentimente. Ea se impune din ce \u00een ce mai mult \u00een con\u015ftiin\u0163a european\u0103 \u015fi mondial\u0103, ca un format vestimentar tradi\u0163ional rom\u00e2nesc de o frumuse\u0163e unic\u0103 \u015fi original\u0103.<\/p>\n

Ia rom\u00e2neasc\u0103 a fost, deopotriv\u0103, surs\u0103 de inspira\u021bie pentru crea\u021bia vestimentar\u0103 a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, \u00een 1981, o \u00eentreag\u0103 colec\u021bie intitulat\u0103 \u201dLa blouse roumaine\u201d, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, \u0219i care a ap\u0103rut \u00een num\u0103rul american al revistei \u201eVogue\u201d, \u00een martie 2012, purtat\u0103 de c\u00e2nt\u0103rea\u021ba Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii rom\u00e2ni care s-au inspirat din portul rom\u00e2nesc se num\u0103r\u0103 Adrian Oianu, Dorin Negr\u0103u, Corina Vl\u0103descu, Ingrid Vlasov \u0219.a.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n