MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fiscul a descoperit averi nejustificate de jum\u0103tate de miliard de lei<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n14 iun 2026<\/span>517 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-fiscul-a-descoperit-averi-nejustificate-de-jumatate-de-miliard-de-lei\/article\/mediaPool\/uuZRFQp.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrincipalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice<\/p>\n
Structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) au stabilit crean\u021be fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica provenien\u021ba unor venituri \u0219i fonduri utilizate, \u00een urma unor controale efectuate \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situa\u021biei centralizate la nivelul Ministerului Finan\u021belor. ‘1.102 ac\u021biuni de control fiscal, crean\u021be fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei \u0219i m\u0103suri asigur\u0103torii de 123.514.438 de lei au fost stabilite \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) cu atribu\u021bii de verificare a situa\u021biei fiscale personale. Aceste rezultate reflect\u0103 cea mai ampl\u0103 ac\u021biune din ultimii ani care a vizat verificarea situa\u021biei fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra provenien\u021ba unor venituri, fonduri sau disponibilit\u0103\u021bi financiare utilizate pentru achizi\u021bii, investi\u021bii sau depuneri bancare’, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al ANAF, remis luni AGERPRES. Principalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar \u00een conturile bancare personale \u0219i\/sau ale societ\u0103\u021bilor la care acestea de\u021bin participa\u021bii; utilizarea de fonduri \u00een numerar pentru achizi\u021bia de bunuri mobile \u0219i imobile; credit\u0103ri acordate societ\u0103\u021bilor; major\u0103ri de capital social; de\u021bineri de numerar \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate la \u00eenceputul perioadei verificate; surse de fonduri pretins ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate, care nu au putut fi probate \u00een urma schimbului de informa\u021bii cu autorit\u0103\u021bile fiscale din state ter\u021be. ‘Aceste rezultate reconfirm\u0103 c\u0103 mecanismele de analiz\u0103 de risc \u0219i verificare fiscal\u0103 sus\u021binute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete \u0219i contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern \u0219i credibil presupune reguli aplicate uniform, transparen\u021b\u0103 \u0219i capacitatea statului de a verifica situa\u021biile \u00een care exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre veniturile declarate \u0219i patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane’, a declarat ministrul interimar al Finan\u021belor, Alexandru Nazare, citat \u00een comunicat. \u00cen numeroase cazuri, persoanele verificate au sus\u021binut c\u0103 sumele utilizate proveneau din fonduri de\u021binute \u00een numerar, din venituri realizate \u00een str\u0103in\u0103tate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verific\u0103rile efectuate au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste explica\u021bii nu au putut fi sus\u021binute prin documente \u0219i mijloace de prob\u0103 care s\u0103 demonstreze valoarea sumelor, momentul ob\u021binerii acestora \u0219i existen\u021ba lor efectiv\u0103 \u00een perioada verificat\u0103. De asemenea, \u00een urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat \u00een anumite situa\u021bii lipsa trasabilit\u0103\u021bii fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca surs\u0103 a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiar\u0103 necesar\u0103 pentru acordarea acestora, iar pe de alt\u0103 parte nu existau documente care s\u0103 confirme provenien\u021ba \u0219i circuitul banilor. Aceste constat\u0103ri au condus la stabilirea situa\u021biei fiscale reale \u0219i la calcularea obliga\u021biilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.<\/p>\n
Badea (BNR): Serviciul datoriei limiteaz\u0103 spa\u021biul pentru investi\u021bii<\/strong><\/p>\nl reducerea primei de risc devine esen\u021bial\u0103, arat\u0103 prim-viceguvernatorul b\u0103ncii centrale<\/p>\n
Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au ajuns s\u0103 concureze direct resursele pentru investi\u021bii productive, iar diminuarea primei de risc printr-o consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103 este necesar\u0103 pentru reducerea costurilor de finan\u021bare \u0219i pentru sus\u021binerea cre\u0219terii economice, conform unei analize realizate de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. ‘Serviciul datoriei a \u00eenceput deja s\u0103 concureze direct cu resursele destinate investi\u021biilor productive. F\u0103r\u0103 o transformare a bazei de produc\u021bie care s\u0103 decupleze cre\u0219terea economic\u0103 de importuri, risc\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem captivi \u00eentr-un cerc vicios: dob\u00e2nzile mari constr\u00e2ng investi\u021biile, limit\u00e2nd tocmai poten\u021bialul de cre\u0219tere viitoare. Prioritatea zero este reducerea primei de risc prin consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103, singura cale de a diminua costul de refinan\u021bare al stocului actual. \u00cen acela\u0219i timp, schimbarea modelului de cre\u0219tere impune redirec\u021bionarea resurselor dinspre consum spre investi\u021bii \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Utilizarea riguroas\u0103 a fondurilor europene \u0219i reformele asociate procesului de aderare la OCDE reprezint\u0103 p\u00e2rghiile fundamentale pentru a trece de la o economie bazat\u0103 pe costuri reduse ale muncii la una definit\u0103 prin productivitate \u0219i rezilien\u021b\u0103’, arat\u0103 Leonardo Badea, \u00een articolul ‘Dinamica datoriei publice \u00een Rom\u00e2nia \u0219i nevoia de consolidare fiscal\u0103’. Potrivit acestuia, stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtil\u0103 a diferen\u021bialului ‘r-g’, reprezent\u00e2nd diferen\u021ba dintre costul real al finan\u021b\u0103rii r \u0219i rata de cre\u0219tere economic\u0103 g. Leonardo Badea sus\u021bine c\u0103 acest indicator func\u021bioneaz\u0103 ca un multiplicator t\u0103cut al poverii fiscale: c\u00e2nd economia cre\u0219te mai rapid dec\u00e2t costul \u00eemprumuturilor, datoria se poate dilua natural \u00een PIB. ‘Totu\u0219i, acest avantaj nu este un dat imuabil, ci un echilibru fragil care poate fi rapid erodat de infla\u021bie, volatilitatea pie\u021belor financiare sau de schimb\u0103rile \u00een percep\u021bia riscului de \u021bar\u0103. Experien\u021ba recent\u0103 din Europa Central\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 un diferen\u021bial favorabil nu poate substitui la infinit disciplina fiscal\u0103. F\u0103r\u0103 o ancorare solid\u0103 \u00een pruden\u021ba bugetar\u0103, beneficiile matematice ale lui ‘r-g’ r\u0103m\u00e2n doar un paravan temporar \u00een fa\u021ba unor vulnerabilit\u0103\u021bi structurale. \u00cen noul context global, marcat de fragmentare economic\u0103 \u0219i costuri de finan\u021bare mai ridicate, pie\u021bele financiare au devenit mult mai sensibile, penaliz\u00e2nd rapid orice incertitudine legat\u0103 de traiectoria deficitului public. De aceea, disciplina fiscal\u0103 se transform\u0103 dintr-o simpl\u0103 op\u021biune \u00eentr-o condi\u021bie de supravie\u021buire. Nu mai este suficient s\u0103 ne baz\u0103m pe ritmul de cre\u0219tere al genera\u021biilor trecute pentru a pl\u0103ti datoriile prezentului; devine imperativ un model \u00een care eficien\u021ba cheltuielilor publice \u0219i investi\u021biile cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare s\u0103 men\u021bin\u0103 diferen\u021bialul ‘r-g’ \u00een teritoriu negativ. Atingerea obiectivelor de guvernare depinde de capacitatea de a implementa o strategie fiscal-bugetar\u0103 credibil\u0103, care s\u0103 conving\u0103 investitorii c\u0103 sustenabilitatea datoriei este rezultatul unor politici publice responsabile, reduc\u00e2nd componenta de risc din ‘r’ \u0219i securiz\u00e2nd un ritm de cre\u0219tere ‘g’ adecvat’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n
Rata \u0219omajului la nivel na\u021bional s-a majorat u\u0219or, la 6,5%<\/strong><\/p>\nRata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 (15-64) s-a situat la 62,6%, \u00een primul trimestru al acestui an, pondere similar\u0103 cu cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimele trei luni din 2025, \u00een timp ce rata \u0219omajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la 6,5%, arat\u0103 datele publicate, luni, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Pe medii reziden\u021biale, rata \u0219omajului a fost de 10,3% \u00een mediul rural, fa\u021b\u0103 de 3,5% \u00een mediul urban. Pe grupe de v\u00e2rst\u0103, rata \u0219omajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) \u00een r\u00e2ndul tinerilor (15-24 ani). Potrivit sursei citate, \u00een intervalul analizat, rata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egal\u0103 cu cea consemnat\u0103 \u00een trimestrul IV din anul anterior. Pe ansamblu, \u00een primele trei luni din 2026, popula\u021bia activ\u0103 a Rom\u00e2niei era de 8.197.800 de persoane, din care 7.661.600 de persoane erau ocupate, iar 536.200 erau \u0219omeri. Rata de ocupare a fost mai mare \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor (71%), fa\u021b\u0103 de 53,9% la femei, \u00een timp ce la persoanele din mediul urban ponderea a fost de 69,5% fa\u021b\u0103 de 55,3%, \u00een mediul rural. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 16,5%.<\/p>\n
Companiile trebuie s\u0103 anticipeze \u0219i s\u0103-\u0219i gestioneze integrat riscurile<\/strong><\/p>\nCompaniile trebuie s\u0103 treac\u0103 de la o abordare reactiv\u0103 la una bazat\u0103 pe anticiparea \u0219i gestionarea integrat\u0103 a riscurilor, \u00eentr-un context economic marcat de volatilitate \u0219i presiuni tot mai mari asupra lichidit\u0103\u021bii, potrivit unei analize realizate de o companie de management al riscului. Speciali\u0219tii companiei au eviden\u021biat, astfel, rolul tot mai important al asigur\u0103rii de credit comercial \u00een protejarea capitalului \u0219i men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii financiare. Potrivit Aon Rom\u00e2nia, riscurile comerciale nu mai pot fi analizate izolat. Infla\u021bia persistent\u0103, cre\u0219terea num\u0103rului de insolven\u021be, volatilitatea deciziilor de credit \u0219i \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 creeaz\u0103 un mediu de afaceri \u00een care efectele se propag\u0103 rapid \u00eentre companii, industrii \u0219i pie\u021be. \u00cen acest context, capacitatea de a anticipa \u0219i gestiona aceste interdependen\u021be devine un factor esen\u021bial pentru performan\u021ba \u0219i dezvoltarea pe termen lung. Transform\u0103rile sunt cu at\u00e2t mai evidente cu c\u00e2t, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 decenii, majoritatea companiilor din Rom\u00e2nia operau \u00eentr-un mediu caracterizat de riscuri predominant locale \u0219i relativ previzibile. \u00cen prezent, organiza\u021biile sunt expuse simultan la factori economici, geopolitici, comerciali \u0219i tehnologici, ale c\u0103ror efecte pot influen\u021ba rapid opera\u021biunile, lichiditatea \u0219i capacitatea de investi\u021bie. ‘\u00cen ultimii 20 de ani, mediul de afaceri din Rom\u00e2nia a trecut prin transform\u0103ri profunde, de la integrarea \u00een economia european\u0103 \u0219i criza financiar\u0103 global\u0103, p\u00e2n\u0103 la pandemie, volatilitate geopolitic\u0103 \u0219i accelerarea digitaliz\u0103rii. \u00cen tot acest timp, rolul nostru a evoluat de la intermediar la partener strategic pentru organiza\u021biile care au nevoie de claritate \u0219i solu\u021bii \u00eentr-un mediu tot mai complex. Ast\u0103zi, rezilien\u021ba nu mai \u00eenseamn\u0103 doar protec\u021bie \u00eempotriva riscurilor, ci capacitatea de a lua decizii informate \u0219i de a transforma incertitudinea \u00eentr-un avantaj competitiv’, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon Rom\u00e2nia, citat \u00een analiz\u0103. Una dintre cele mai vizibile consecin\u021be ale acestui context este, conform anali\u0219tilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar. Astfel, \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte una dintre principalele provoc\u0103ri pentru companii, oblig\u00e2ndu-le s\u0103 finan\u021beze indirect lan\u021burile comerciale \u0219i cresc\u00e2nd riscul apari\u021biei blocajelor financiare. \u00centr-o pia\u021b\u0103 \u00een care valoarea tranzac\u021biilor expuse riscului de neplat\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 3,2 trilioane de euro, protejarea crean\u021belor comerciale devine o component\u0103 important\u0103 a strategiei de management al riscurilor. Agribusiness-ul este unul dintre sectoarele care au \u00eenregistrat cea mai mare cre\u0219tere a interesului pentru asigurarea de credit comercial, pe fondul schimb\u0103rilor legislative, al perioadelor severe de secet\u0103 \u0219i al impactului acestora asupra fluxurilor comerciale. \u00cen acela\u0219i timp, companiile orientate c\u0103tre export continu\u0103 s\u0103 reprezinte o categorie important\u0103 de beneficiari ai acestor solu\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care riscurile externe sunt mai greu de controlat.<\/p>\n
BCR a atras \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore peste un miliard de lei<\/strong><\/p>\nBanca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (BCR) a \u00eencheiat o nou\u0103 emisiune de obliga\u021biuni senior nepreferen\u021biale \u00een valoare de peste un miliard de lei, cu o maturitate de 7 ani \u0219i op\u021biune de r\u0103scump\u0103rare anticipat\u0103 dup\u0103 6 ani. Potrivit unui comunicat al b\u0103ncii, remis luni AGERPRES, aceasta este cea mai mare emisiune corporativ\u0103 din 2026 de pe Bursa de Valori Bucure\u0219ti \u0219i cea mai mare emisiune \u00een lei a unui emitent corporativ rom\u00e2n \u00een perioada 2024 – 2026, cu excep\u021bia emisiunii \u00een lei a BCR din noiembrie 2025, de 1,125 miliarde lei. ‘Am ie\u0219it pe pia\u021b\u0103 c\u00e2nd aten\u021bia public\u0103 era \u00eendreptat\u0103 asupra b\u0103ncilor, pentru c\u0103 principiile nu se negociaz\u0103 \u00een func\u021bie de context. R\u0103spunsul investitorilor a venit \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore, cu o ofert\u0103 \u00eenchis\u0103 anticipat \u0219i o subscriere de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t suma minim\u0103 anun\u021bat\u0103. Pentru noi, rezultatul acestei emisiuni este un vot de \u00eencredere \u00een BCR, \u00een profilul nostru de credit \u0219i \u00een modul corect, transparent \u0219i etic \u00een care ac\u021bion\u0103m’, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, citat \u00een comunicat. Obliga\u021biunile au fost emise la un pre\u021b de 100% din valoare nominal\u0103, fiind cump\u0103rate la pre\u021b \u00eentreg, cu un cupon anual fix de 7,77% \u0219i o marj\u0103 de 95 puncte de baz\u0103 peste curba titlurilor de stat rom\u00e2ne\u0219ti, ceea ce arat\u0103 interesul investitorilor \u0219i \u00eencrederea ridicat\u0103 \u00een BCR, conform b\u0103ncii. Emisiunea de obliga\u021biuni BCR a primit rating Baa2 de la Moody’s \u0219i se estimeaz\u0103 ca va primi rating BBB\u00c2 de la Fitch, \u00een linie cu programul de obliga\u021biuni al b\u0103ncii. ‘Execu\u021bia acestei tranzac\u021bii reflect\u0103 c\u00e2t de solid este profilul de credit BCR \u0219i apetitul tot mai mare al investitorilor pentru instrumente \u00een lei emise de emiten\u021bi de prim rang. Compresia rapid\u0103 a registrului de ordine \u0219i granularitatea cererii confirm\u0103 c\u0103 pia\u021ba local\u0103 de capital atinge un nivel de maturitate care permite emiten\u021bilor rom\u00e2ni s\u0103 acceseze finan\u021bare \u00een moned\u0103 local\u0103 la condi\u021bii competitive, \u00een volume relevante’, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, \u00een comunicat.\u00a0<\/p>\n
Zuckerberg admite c\u0103 Meta a f\u0103cut gre\u015feli \u00een restructurarea for\u0163ei de munc\u0103<\/strong><\/p>\nDirectorul general al Meta, Mark Zuckerberg, le-a transmis angaja\u0163ilor c\u0103 gigantul tehnologic a f\u0103cut gre\u015feli \u00een procesul de reorganizare a companiei \u00een jurul inteligen\u0163ei artificiale, potrivit unui memorandum intern consultat de Reuters. Meta investe\u015fte sute de miliarde de dolari \u00een dezvoltarea inteligen\u0163ei artificiale, \u00eentr-un efort amplu de transformare a companiei, pe fondul unei tendin\u0163e mai largi din industria tehnologic\u0103 american\u0103. \u201dAv\u00e2nd \u00een vedere complexitatea acestor schimb\u0103ri, am f\u0103cut gre\u015feli \u015fi aproape sigur vom mai face\u201d, a scris Zuckerberg \u00een mesajul adresat angaja\u0163ilor. El a ad\u0103ugat c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere c\u00e2t mai mult\u0103 stabilitate \u00een ceea ce prive\u015fte modific\u0103rile organiza\u0163ionale. \u015eeful Meta a reiterat c\u0103, \u00een prezent, compania nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 efectueze alte concedieri la nivel global \u00een cursul acestui an.<\/p>\n
Investi\u0163ie OMV Petrom de 300 de milioane de euro \u00een Bulgaria<\/strong><\/p>\nOMV Petrom, cel mai mare producator integrat de energie din Europa de Sud-Est, a luat decizia final\u0103 de investi\u0163ie pentru Gabare, unul dintre cele mai mari proiecte integrate de energie solar\u0103 \u015fi stocare \u00een baterii din Bulgaria. Valoarea investitiei este estimat\u0103 la 300 de milioane de euro, prima produc\u0163ie fiind programat\u0103 \u00een 2028, informeaz\u0103 compania.\u00a0 Proiectul este situat \u00een regiunea Byala Slatina \u015fi include o central\u0103 fotovoltaic\u0103 cu o capacitate de 415 MWp \u015fi un sistem de stocare \u00een baterii (BESS) cu o capacitate de stocare de circa 600 MWh, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al companiei. \u201ePrimul nostru proiect de stocare energie electric\u0103 \u00een baterii marcheaz\u0103 un pas important \u00een dezvoltarea unui portofoliu energetic modern, \u00een care regenerabilele \u015fi solutiile flexibile se completeaz\u0103 reciproc. \u00cen acela\u015fi timp, ne extindem amprenta regional\u0103, prin dezvoltarea de proiecte \u00een Bulgaria, \u00een plus fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia\u201d, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze & Energie.<\/p>\n
Verde pentru preluarea Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount<\/strong><\/p>\nDepartamentul de Justi\u0163ie al Statelor Unite a aprobat achizi\u0163ia Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount Skydance, \u00eentr-o tranzac\u0163ie evaluat\u0103 la aproximativ 110 miliarde de dolari, concluzion\u00e2nd c\u0103 opera\u0163iunea nu va afecta concuren\u0163a \u015fi nici interesele consumatorilor, transmite Reuters. Divizia Antitrust a analizat timp de opt luni impactul fuziunii asupra serviciilor de streaming, televiziunii tradi\u0163ionale \u015fi industriei cinematografice, consult\u00e2nd numero\u015fi reprezentan\u0163i ai sectorului media \u015fi divertismentului. Potrivit autorit\u0103\u0163ilor americane, noua companie rezultat\u0103 din combinarea platformelor Paramount\u00c2 \u015fi HBO Max va deveni un concurent mai puternic pentru marile servicii de streaming \u015fi va contribui la cre\u015fterea concuren\u0163ei pe pia\u0163\u0103. “Datele analizate sugereaz\u0103 c\u0103 impactul tranzac\u0163iei va fi acela de a intensifica concuren\u0163a \u00een ecosistemul media \u015fi de divertisment, \u00een beneficiul consumatorilor \u015fi al angaja\u0163ilor americani”, a transmis vineri Departamentul de Justi\u0163ie. Paramount a salutat decizia \u015fi a afirmat c\u0103 fuziunea \u00eei va permite s\u0103 concureze mai eficient \u00eentr-o industrie marcat\u0103 de o competi\u0163ie intens\u0103 pentru audien\u0163e, talente, tehnologie \u015fi investi\u0163ii.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nSERVICII<\/strong>Execut zugr\u0103veli locuin\u021be, sc\u0103ri de bloc \u0219i…<\/span>17.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u2008\u00ceNCHIRIEZ\u2008APARTAMENT\u20082…<\/span>16.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/fabrica-holcim-din-adjud-intra-intr-o-noua-etapa-tranzactia-europeana-de-185-miliarde-de-euro-cu-xella-a-fost-finalizata\/mediaPool\/uXYxbM5.jpg\")
<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-fratii-paval-au-primit-verde-sa-preia-magazinele-carrefour\/mediaPool\/uIpwPt6.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-romania-singura-tara-din-ue-unde-motorina-s-a-scumpit-in-luna-mai\/mediaPool\/ug50mlW.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-asazi-23-iunie-2026\/mediaPool\/usOmlsB.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-23-iunie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-23-iunie-evenimente-personalitati-si-momente-care-au-marcat-istoria\/mediaPool\/u9wLfF0.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren Unirea Odobe\u0219ti (Ceramic\u0103),…<\/span>15.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n14 iun 2026<\/span>517 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nPrincipalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice<\/p>\n
Structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) au stabilit crean\u021be fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica provenien\u021ba unor venituri \u0219i fonduri utilizate, \u00een urma unor controale efectuate \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situa\u021biei centralizate la nivelul Ministerului Finan\u021belor. ‘1.102 ac\u021biuni de control fiscal, crean\u021be fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei \u0219i m\u0103suri asigur\u0103torii de 123.514.438 de lei au fost stabilite \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) cu atribu\u021bii de verificare a situa\u021biei fiscale personale. Aceste rezultate reflect\u0103 cea mai ampl\u0103 ac\u021biune din ultimii ani care a vizat verificarea situa\u021biei fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra provenien\u021ba unor venituri, fonduri sau disponibilit\u0103\u021bi financiare utilizate pentru achizi\u021bii, investi\u021bii sau depuneri bancare’, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al ANAF, remis luni AGERPRES. Principalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar \u00een conturile bancare personale \u0219i\/sau ale societ\u0103\u021bilor la care acestea de\u021bin participa\u021bii; utilizarea de fonduri \u00een numerar pentru achizi\u021bia de bunuri mobile \u0219i imobile; credit\u0103ri acordate societ\u0103\u021bilor; major\u0103ri de capital social; de\u021bineri de numerar \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate la \u00eenceputul perioadei verificate; surse de fonduri pretins ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate, care nu au putut fi probate \u00een urma schimbului de informa\u021bii cu autorit\u0103\u021bile fiscale din state ter\u021be. ‘Aceste rezultate reconfirm\u0103 c\u0103 mecanismele de analiz\u0103 de risc \u0219i verificare fiscal\u0103 sus\u021binute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete \u0219i contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern \u0219i credibil presupune reguli aplicate uniform, transparen\u021b\u0103 \u0219i capacitatea statului de a verifica situa\u021biile \u00een care exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre veniturile declarate \u0219i patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane’, a declarat ministrul interimar al Finan\u021belor, Alexandru Nazare, citat \u00een comunicat. \u00cen numeroase cazuri, persoanele verificate au sus\u021binut c\u0103 sumele utilizate proveneau din fonduri de\u021binute \u00een numerar, din venituri realizate \u00een str\u0103in\u0103tate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verific\u0103rile efectuate au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste explica\u021bii nu au putut fi sus\u021binute prin documente \u0219i mijloace de prob\u0103 care s\u0103 demonstreze valoarea sumelor, momentul ob\u021binerii acestora \u0219i existen\u021ba lor efectiv\u0103 \u00een perioada verificat\u0103. De asemenea, \u00een urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat \u00een anumite situa\u021bii lipsa trasabilit\u0103\u021bii fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca surs\u0103 a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiar\u0103 necesar\u0103 pentru acordarea acestora, iar pe de alt\u0103 parte nu existau documente care s\u0103 confirme provenien\u021ba \u0219i circuitul banilor. Aceste constat\u0103ri au condus la stabilirea situa\u021biei fiscale reale \u0219i la calcularea obliga\u021biilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.<\/p>\n
Badea (BNR): Serviciul datoriei limiteaz\u0103 spa\u021biul pentru investi\u021bii<\/strong><\/p>\nl reducerea primei de risc devine esen\u021bial\u0103, arat\u0103 prim-viceguvernatorul b\u0103ncii centrale<\/p>\n
Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au ajuns s\u0103 concureze direct resursele pentru investi\u021bii productive, iar diminuarea primei de risc printr-o consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103 este necesar\u0103 pentru reducerea costurilor de finan\u021bare \u0219i pentru sus\u021binerea cre\u0219terii economice, conform unei analize realizate de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. ‘Serviciul datoriei a \u00eenceput deja s\u0103 concureze direct cu resursele destinate investi\u021biilor productive. F\u0103r\u0103 o transformare a bazei de produc\u021bie care s\u0103 decupleze cre\u0219terea economic\u0103 de importuri, risc\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem captivi \u00eentr-un cerc vicios: dob\u00e2nzile mari constr\u00e2ng investi\u021biile, limit\u00e2nd tocmai poten\u021bialul de cre\u0219tere viitoare. Prioritatea zero este reducerea primei de risc prin consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103, singura cale de a diminua costul de refinan\u021bare al stocului actual. \u00cen acela\u0219i timp, schimbarea modelului de cre\u0219tere impune redirec\u021bionarea resurselor dinspre consum spre investi\u021bii \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Utilizarea riguroas\u0103 a fondurilor europene \u0219i reformele asociate procesului de aderare la OCDE reprezint\u0103 p\u00e2rghiile fundamentale pentru a trece de la o economie bazat\u0103 pe costuri reduse ale muncii la una definit\u0103 prin productivitate \u0219i rezilien\u021b\u0103’, arat\u0103 Leonardo Badea, \u00een articolul ‘Dinamica datoriei publice \u00een Rom\u00e2nia \u0219i nevoia de consolidare fiscal\u0103’. Potrivit acestuia, stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtil\u0103 a diferen\u021bialului ‘r-g’, reprezent\u00e2nd diferen\u021ba dintre costul real al finan\u021b\u0103rii r \u0219i rata de cre\u0219tere economic\u0103 g. Leonardo Badea sus\u021bine c\u0103 acest indicator func\u021bioneaz\u0103 ca un multiplicator t\u0103cut al poverii fiscale: c\u00e2nd economia cre\u0219te mai rapid dec\u00e2t costul \u00eemprumuturilor, datoria se poate dilua natural \u00een PIB. ‘Totu\u0219i, acest avantaj nu este un dat imuabil, ci un echilibru fragil care poate fi rapid erodat de infla\u021bie, volatilitatea pie\u021belor financiare sau de schimb\u0103rile \u00een percep\u021bia riscului de \u021bar\u0103. Experien\u021ba recent\u0103 din Europa Central\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 un diferen\u021bial favorabil nu poate substitui la infinit disciplina fiscal\u0103. F\u0103r\u0103 o ancorare solid\u0103 \u00een pruden\u021ba bugetar\u0103, beneficiile matematice ale lui ‘r-g’ r\u0103m\u00e2n doar un paravan temporar \u00een fa\u021ba unor vulnerabilit\u0103\u021bi structurale. \u00cen noul context global, marcat de fragmentare economic\u0103 \u0219i costuri de finan\u021bare mai ridicate, pie\u021bele financiare au devenit mult mai sensibile, penaliz\u00e2nd rapid orice incertitudine legat\u0103 de traiectoria deficitului public. De aceea, disciplina fiscal\u0103 se transform\u0103 dintr-o simpl\u0103 op\u021biune \u00eentr-o condi\u021bie de supravie\u021buire. Nu mai este suficient s\u0103 ne baz\u0103m pe ritmul de cre\u0219tere al genera\u021biilor trecute pentru a pl\u0103ti datoriile prezentului; devine imperativ un model \u00een care eficien\u021ba cheltuielilor publice \u0219i investi\u021biile cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare s\u0103 men\u021bin\u0103 diferen\u021bialul ‘r-g’ \u00een teritoriu negativ. Atingerea obiectivelor de guvernare depinde de capacitatea de a implementa o strategie fiscal-bugetar\u0103 credibil\u0103, care s\u0103 conving\u0103 investitorii c\u0103 sustenabilitatea datoriei este rezultatul unor politici publice responsabile, reduc\u00e2nd componenta de risc din ‘r’ \u0219i securiz\u00e2nd un ritm de cre\u0219tere ‘g’ adecvat’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n
Rata \u0219omajului la nivel na\u021bional s-a majorat u\u0219or, la 6,5%<\/strong><\/p>\nRata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 (15-64) s-a situat la 62,6%, \u00een primul trimestru al acestui an, pondere similar\u0103 cu cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimele trei luni din 2025, \u00een timp ce rata \u0219omajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la 6,5%, arat\u0103 datele publicate, luni, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Pe medii reziden\u021biale, rata \u0219omajului a fost de 10,3% \u00een mediul rural, fa\u021b\u0103 de 3,5% \u00een mediul urban. Pe grupe de v\u00e2rst\u0103, rata \u0219omajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) \u00een r\u00e2ndul tinerilor (15-24 ani). Potrivit sursei citate, \u00een intervalul analizat, rata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egal\u0103 cu cea consemnat\u0103 \u00een trimestrul IV din anul anterior. Pe ansamblu, \u00een primele trei luni din 2026, popula\u021bia activ\u0103 a Rom\u00e2niei era de 8.197.800 de persoane, din care 7.661.600 de persoane erau ocupate, iar 536.200 erau \u0219omeri. Rata de ocupare a fost mai mare \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor (71%), fa\u021b\u0103 de 53,9% la femei, \u00een timp ce la persoanele din mediul urban ponderea a fost de 69,5% fa\u021b\u0103 de 55,3%, \u00een mediul rural. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 16,5%.<\/p>\n
Companiile trebuie s\u0103 anticipeze \u0219i s\u0103-\u0219i gestioneze integrat riscurile<\/strong><\/p>\nCompaniile trebuie s\u0103 treac\u0103 de la o abordare reactiv\u0103 la una bazat\u0103 pe anticiparea \u0219i gestionarea integrat\u0103 a riscurilor, \u00eentr-un context economic marcat de volatilitate \u0219i presiuni tot mai mari asupra lichidit\u0103\u021bii, potrivit unei analize realizate de o companie de management al riscului. Speciali\u0219tii companiei au eviden\u021biat, astfel, rolul tot mai important al asigur\u0103rii de credit comercial \u00een protejarea capitalului \u0219i men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii financiare. Potrivit Aon Rom\u00e2nia, riscurile comerciale nu mai pot fi analizate izolat. Infla\u021bia persistent\u0103, cre\u0219terea num\u0103rului de insolven\u021be, volatilitatea deciziilor de credit \u0219i \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 creeaz\u0103 un mediu de afaceri \u00een care efectele se propag\u0103 rapid \u00eentre companii, industrii \u0219i pie\u021be. \u00cen acest context, capacitatea de a anticipa \u0219i gestiona aceste interdependen\u021be devine un factor esen\u021bial pentru performan\u021ba \u0219i dezvoltarea pe termen lung. Transform\u0103rile sunt cu at\u00e2t mai evidente cu c\u00e2t, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 decenii, majoritatea companiilor din Rom\u00e2nia operau \u00eentr-un mediu caracterizat de riscuri predominant locale \u0219i relativ previzibile. \u00cen prezent, organiza\u021biile sunt expuse simultan la factori economici, geopolitici, comerciali \u0219i tehnologici, ale c\u0103ror efecte pot influen\u021ba rapid opera\u021biunile, lichiditatea \u0219i capacitatea de investi\u021bie. ‘\u00cen ultimii 20 de ani, mediul de afaceri din Rom\u00e2nia a trecut prin transform\u0103ri profunde, de la integrarea \u00een economia european\u0103 \u0219i criza financiar\u0103 global\u0103, p\u00e2n\u0103 la pandemie, volatilitate geopolitic\u0103 \u0219i accelerarea digitaliz\u0103rii. \u00cen tot acest timp, rolul nostru a evoluat de la intermediar la partener strategic pentru organiza\u021biile care au nevoie de claritate \u0219i solu\u021bii \u00eentr-un mediu tot mai complex. Ast\u0103zi, rezilien\u021ba nu mai \u00eenseamn\u0103 doar protec\u021bie \u00eempotriva riscurilor, ci capacitatea de a lua decizii informate \u0219i de a transforma incertitudinea \u00eentr-un avantaj competitiv’, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon Rom\u00e2nia, citat \u00een analiz\u0103. Una dintre cele mai vizibile consecin\u021be ale acestui context este, conform anali\u0219tilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar. Astfel, \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte una dintre principalele provoc\u0103ri pentru companii, oblig\u00e2ndu-le s\u0103 finan\u021beze indirect lan\u021burile comerciale \u0219i cresc\u00e2nd riscul apari\u021biei blocajelor financiare. \u00centr-o pia\u021b\u0103 \u00een care valoarea tranzac\u021biilor expuse riscului de neplat\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 3,2 trilioane de euro, protejarea crean\u021belor comerciale devine o component\u0103 important\u0103 a strategiei de management al riscurilor. Agribusiness-ul este unul dintre sectoarele care au \u00eenregistrat cea mai mare cre\u0219tere a interesului pentru asigurarea de credit comercial, pe fondul schimb\u0103rilor legislative, al perioadelor severe de secet\u0103 \u0219i al impactului acestora asupra fluxurilor comerciale. \u00cen acela\u0219i timp, companiile orientate c\u0103tre export continu\u0103 s\u0103 reprezinte o categorie important\u0103 de beneficiari ai acestor solu\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care riscurile externe sunt mai greu de controlat.<\/p>\n
BCR a atras \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore peste un miliard de lei<\/strong><\/p>\nBanca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (BCR) a \u00eencheiat o nou\u0103 emisiune de obliga\u021biuni senior nepreferen\u021biale \u00een valoare de peste un miliard de lei, cu o maturitate de 7 ani \u0219i op\u021biune de r\u0103scump\u0103rare anticipat\u0103 dup\u0103 6 ani. Potrivit unui comunicat al b\u0103ncii, remis luni AGERPRES, aceasta este cea mai mare emisiune corporativ\u0103 din 2026 de pe Bursa de Valori Bucure\u0219ti \u0219i cea mai mare emisiune \u00een lei a unui emitent corporativ rom\u00e2n \u00een perioada 2024 – 2026, cu excep\u021bia emisiunii \u00een lei a BCR din noiembrie 2025, de 1,125 miliarde lei. ‘Am ie\u0219it pe pia\u021b\u0103 c\u00e2nd aten\u021bia public\u0103 era \u00eendreptat\u0103 asupra b\u0103ncilor, pentru c\u0103 principiile nu se negociaz\u0103 \u00een func\u021bie de context. R\u0103spunsul investitorilor a venit \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore, cu o ofert\u0103 \u00eenchis\u0103 anticipat \u0219i o subscriere de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t suma minim\u0103 anun\u021bat\u0103. Pentru noi, rezultatul acestei emisiuni este un vot de \u00eencredere \u00een BCR, \u00een profilul nostru de credit \u0219i \u00een modul corect, transparent \u0219i etic \u00een care ac\u021bion\u0103m’, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, citat \u00een comunicat. Obliga\u021biunile au fost emise la un pre\u021b de 100% din valoare nominal\u0103, fiind cump\u0103rate la pre\u021b \u00eentreg, cu un cupon anual fix de 7,77% \u0219i o marj\u0103 de 95 puncte de baz\u0103 peste curba titlurilor de stat rom\u00e2ne\u0219ti, ceea ce arat\u0103 interesul investitorilor \u0219i \u00eencrederea ridicat\u0103 \u00een BCR, conform b\u0103ncii. Emisiunea de obliga\u021biuni BCR a primit rating Baa2 de la Moody’s \u0219i se estimeaz\u0103 ca va primi rating BBB\u00c2 de la Fitch, \u00een linie cu programul de obliga\u021biuni al b\u0103ncii. ‘Execu\u021bia acestei tranzac\u021bii reflect\u0103 c\u00e2t de solid este profilul de credit BCR \u0219i apetitul tot mai mare al investitorilor pentru instrumente \u00een lei emise de emiten\u021bi de prim rang. Compresia rapid\u0103 a registrului de ordine \u0219i granularitatea cererii confirm\u0103 c\u0103 pia\u021ba local\u0103 de capital atinge un nivel de maturitate care permite emiten\u021bilor rom\u00e2ni s\u0103 acceseze finan\u021bare \u00een moned\u0103 local\u0103 la condi\u021bii competitive, \u00een volume relevante’, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, \u00een comunicat.\u00a0<\/p>\n
Zuckerberg admite c\u0103 Meta a f\u0103cut gre\u015feli \u00een restructurarea for\u0163ei de munc\u0103<\/strong><\/p>\nDirectorul general al Meta, Mark Zuckerberg, le-a transmis angaja\u0163ilor c\u0103 gigantul tehnologic a f\u0103cut gre\u015feli \u00een procesul de reorganizare a companiei \u00een jurul inteligen\u0163ei artificiale, potrivit unui memorandum intern consultat de Reuters. Meta investe\u015fte sute de miliarde de dolari \u00een dezvoltarea inteligen\u0163ei artificiale, \u00eentr-un efort amplu de transformare a companiei, pe fondul unei tendin\u0163e mai largi din industria tehnologic\u0103 american\u0103. \u201dAv\u00e2nd \u00een vedere complexitatea acestor schimb\u0103ri, am f\u0103cut gre\u015feli \u015fi aproape sigur vom mai face\u201d, a scris Zuckerberg \u00een mesajul adresat angaja\u0163ilor. El a ad\u0103ugat c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere c\u00e2t mai mult\u0103 stabilitate \u00een ceea ce prive\u015fte modific\u0103rile organiza\u0163ionale. \u015eeful Meta a reiterat c\u0103, \u00een prezent, compania nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 efectueze alte concedieri la nivel global \u00een cursul acestui an.<\/p>\n
Investi\u0163ie OMV Petrom de 300 de milioane de euro \u00een Bulgaria<\/strong><\/p>\nOMV Petrom, cel mai mare producator integrat de energie din Europa de Sud-Est, a luat decizia final\u0103 de investi\u0163ie pentru Gabare, unul dintre cele mai mari proiecte integrate de energie solar\u0103 \u015fi stocare \u00een baterii din Bulgaria. Valoarea investitiei este estimat\u0103 la 300 de milioane de euro, prima produc\u0163ie fiind programat\u0103 \u00een 2028, informeaz\u0103 compania.\u00a0 Proiectul este situat \u00een regiunea Byala Slatina \u015fi include o central\u0103 fotovoltaic\u0103 cu o capacitate de 415 MWp \u015fi un sistem de stocare \u00een baterii (BESS) cu o capacitate de stocare de circa 600 MWh, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al companiei. \u201ePrimul nostru proiect de stocare energie electric\u0103 \u00een baterii marcheaz\u0103 un pas important \u00een dezvoltarea unui portofoliu energetic modern, \u00een care regenerabilele \u015fi solutiile flexibile se completeaz\u0103 reciproc. \u00cen acela\u015fi timp, ne extindem amprenta regional\u0103, prin dezvoltarea de proiecte \u00een Bulgaria, \u00een plus fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia\u201d, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze & Energie.<\/p>\n
Verde pentru preluarea Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount<\/strong><\/p>\nDepartamentul de Justi\u0163ie al Statelor Unite a aprobat achizi\u0163ia Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount Skydance, \u00eentr-o tranzac\u0163ie evaluat\u0103 la aproximativ 110 miliarde de dolari, concluzion\u00e2nd c\u0103 opera\u0163iunea nu va afecta concuren\u0163a \u015fi nici interesele consumatorilor, transmite Reuters. Divizia Antitrust a analizat timp de opt luni impactul fuziunii asupra serviciilor de streaming, televiziunii tradi\u0163ionale \u015fi industriei cinematografice, consult\u00e2nd numero\u015fi reprezentan\u0163i ai sectorului media \u015fi divertismentului. Potrivit autorit\u0103\u0163ilor americane, noua companie rezultat\u0103 din combinarea platformelor Paramount\u00c2 \u015fi HBO Max va deveni un concurent mai puternic pentru marile servicii de streaming \u015fi va contribui la cre\u015fterea concuren\u0163ei pe pia\u0163\u0103. “Datele analizate sugereaz\u0103 c\u0103 impactul tranzac\u0163iei va fi acela de a intensifica concuren\u0163a \u00een ecosistemul media \u015fi de divertisment, \u00een beneficiul consumatorilor \u015fi al angaja\u0163ilor americani”, a transmis vineri Departamentul de Justi\u0163ie. Paramount a salutat decizia \u015fi a afirmat c\u0103 fuziunea \u00eei va permite s\u0103 concureze mai eficient \u00eentr-o industrie marcat\u0103 de o competi\u0163ie intens\u0103 pentru audien\u0163e, talente, tehnologie \u015fi investi\u0163ii.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nSERVICII<\/strong>Execut zugr\u0103veli locuin\u021be, sc\u0103ri de bloc \u0219i…<\/span>17.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u2008\u00ceNCHIRIEZ\u2008APARTAMENT\u20082…<\/span>16.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren Unirea Odobe\u0219ti (Ceramic\u0103),…<\/span>15.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nPrincipalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice<\/p>\n
Structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) au stabilit crean\u021be fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica provenien\u021ba unor venituri \u0219i fonduri utilizate, \u00een urma unor controale efectuate \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situa\u021biei centralizate la nivelul Ministerului Finan\u021belor. ‘1.102 ac\u021biuni de control fiscal, crean\u021be fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei \u0219i m\u0103suri asigur\u0103torii de 123.514.438 de lei au fost stabilite \u00een perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agen\u021biei Na\u021bionale de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) cu atribu\u021bii de verificare a situa\u021biei fiscale personale. Aceste rezultate reflect\u0103 cea mai ampl\u0103 ac\u021biune din ultimii ani care a vizat verificarea situa\u021biei fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra provenien\u021ba unor venituri, fonduri sau disponibilit\u0103\u021bi financiare utilizate pentru achizi\u021bii, investi\u021bii sau depuneri bancare’, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al ANAF, remis luni AGERPRES. Principalele constat\u0103ri ale inspectorilor, \u00een urma ac\u021biunilor de control din ultimul an, au avut la baz\u0103 nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar \u00een conturile bancare personale \u0219i\/sau ale societ\u0103\u021bilor la care acestea de\u021bin participa\u021bii; utilizarea de fonduri \u00een numerar pentru achizi\u021bia de bunuri mobile \u0219i imobile; credit\u0103ri acordate societ\u0103\u021bilor; major\u0103ri de capital social; de\u021bineri de numerar \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate la \u00eenceputul perioadei verificate; surse de fonduri pretins ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate, care nu au putut fi probate \u00een urma schimbului de informa\u021bii cu autorit\u0103\u021bile fiscale din state ter\u021be. ‘Aceste rezultate reconfirm\u0103 c\u0103 mecanismele de analiz\u0103 de risc \u0219i verificare fiscal\u0103 sus\u021binute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete \u0219i contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern \u0219i credibil presupune reguli aplicate uniform, transparen\u021b\u0103 \u0219i capacitatea statului de a verifica situa\u021biile \u00een care exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre veniturile declarate \u0219i patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane’, a declarat ministrul interimar al Finan\u021belor, Alexandru Nazare, citat \u00een comunicat. \u00cen numeroase cazuri, persoanele verificate au sus\u021binut c\u0103 sumele utilizate proveneau din fonduri de\u021binute \u00een numerar, din venituri realizate \u00een str\u0103in\u0103tate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verific\u0103rile efectuate au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste explica\u021bii nu au putut fi sus\u021binute prin documente \u0219i mijloace de prob\u0103 care s\u0103 demonstreze valoarea sumelor, momentul ob\u021binerii acestora \u0219i existen\u021ba lor efectiv\u0103 \u00een perioada verificat\u0103. De asemenea, \u00een urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat \u00een anumite situa\u021bii lipsa trasabilit\u0103\u021bii fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca surs\u0103 a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiar\u0103 necesar\u0103 pentru acordarea acestora, iar pe de alt\u0103 parte nu existau documente care s\u0103 confirme provenien\u021ba \u0219i circuitul banilor. Aceste constat\u0103ri au condus la stabilirea situa\u021biei fiscale reale \u0219i la calcularea obliga\u021biilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.<\/p>\n
Badea (BNR): Serviciul datoriei limiteaz\u0103 spa\u021biul pentru investi\u021bii<\/strong><\/p>\n l reducerea primei de risc devine esen\u021bial\u0103, arat\u0103 prim-viceguvernatorul b\u0103ncii centrale<\/p>\n Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au ajuns s\u0103 concureze direct resursele pentru investi\u021bii productive, iar diminuarea primei de risc printr-o consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103 este necesar\u0103 pentru reducerea costurilor de finan\u021bare \u0219i pentru sus\u021binerea cre\u0219terii economice, conform unei analize realizate de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. ‘Serviciul datoriei a \u00eenceput deja s\u0103 concureze direct cu resursele destinate investi\u021biilor productive. F\u0103r\u0103 o transformare a bazei de produc\u021bie care s\u0103 decupleze cre\u0219terea economic\u0103 de importuri, risc\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem captivi \u00eentr-un cerc vicios: dob\u00e2nzile mari constr\u00e2ng investi\u021biile, limit\u00e2nd tocmai poten\u021bialul de cre\u0219tere viitoare. Prioritatea zero este reducerea primei de risc prin consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103, singura cale de a diminua costul de refinan\u021bare al stocului actual. \u00cen acela\u0219i timp, schimbarea modelului de cre\u0219tere impune redirec\u021bionarea resurselor dinspre consum spre investi\u021bii \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Utilizarea riguroas\u0103 a fondurilor europene \u0219i reformele asociate procesului de aderare la OCDE reprezint\u0103 p\u00e2rghiile fundamentale pentru a trece de la o economie bazat\u0103 pe costuri reduse ale muncii la una definit\u0103 prin productivitate \u0219i rezilien\u021b\u0103’, arat\u0103 Leonardo Badea, \u00een articolul ‘Dinamica datoriei publice \u00een Rom\u00e2nia \u0219i nevoia de consolidare fiscal\u0103’. Potrivit acestuia, stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtil\u0103 a diferen\u021bialului ‘r-g’, reprezent\u00e2nd diferen\u021ba dintre costul real al finan\u021b\u0103rii r \u0219i rata de cre\u0219tere economic\u0103 g. Leonardo Badea sus\u021bine c\u0103 acest indicator func\u021bioneaz\u0103 ca un multiplicator t\u0103cut al poverii fiscale: c\u00e2nd economia cre\u0219te mai rapid dec\u00e2t costul \u00eemprumuturilor, datoria se poate dilua natural \u00een PIB. ‘Totu\u0219i, acest avantaj nu este un dat imuabil, ci un echilibru fragil care poate fi rapid erodat de infla\u021bie, volatilitatea pie\u021belor financiare sau de schimb\u0103rile \u00een percep\u021bia riscului de \u021bar\u0103. Experien\u021ba recent\u0103 din Europa Central\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 un diferen\u021bial favorabil nu poate substitui la infinit disciplina fiscal\u0103. F\u0103r\u0103 o ancorare solid\u0103 \u00een pruden\u021ba bugetar\u0103, beneficiile matematice ale lui ‘r-g’ r\u0103m\u00e2n doar un paravan temporar \u00een fa\u021ba unor vulnerabilit\u0103\u021bi structurale. \u00cen noul context global, marcat de fragmentare economic\u0103 \u0219i costuri de finan\u021bare mai ridicate, pie\u021bele financiare au devenit mult mai sensibile, penaliz\u00e2nd rapid orice incertitudine legat\u0103 de traiectoria deficitului public. De aceea, disciplina fiscal\u0103 se transform\u0103 dintr-o simpl\u0103 op\u021biune \u00eentr-o condi\u021bie de supravie\u021buire. Nu mai este suficient s\u0103 ne baz\u0103m pe ritmul de cre\u0219tere al genera\u021biilor trecute pentru a pl\u0103ti datoriile prezentului; devine imperativ un model \u00een care eficien\u021ba cheltuielilor publice \u0219i investi\u021biile cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare s\u0103 men\u021bin\u0103 diferen\u021bialul ‘r-g’ \u00een teritoriu negativ. Atingerea obiectivelor de guvernare depinde de capacitatea de a implementa o strategie fiscal-bugetar\u0103 credibil\u0103, care s\u0103 conving\u0103 investitorii c\u0103 sustenabilitatea datoriei este rezultatul unor politici publice responsabile, reduc\u00e2nd componenta de risc din ‘r’ \u0219i securiz\u00e2nd un ritm de cre\u0219tere ‘g’ adecvat’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n Rata \u0219omajului la nivel na\u021bional s-a majorat u\u0219or, la 6,5%<\/strong><\/p>\n Rata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 (15-64) s-a situat la 62,6%, \u00een primul trimestru al acestui an, pondere similar\u0103 cu cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimele trei luni din 2025, \u00een timp ce rata \u0219omajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la 6,5%, arat\u0103 datele publicate, luni, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Pe medii reziden\u021biale, rata \u0219omajului a fost de 10,3% \u00een mediul rural, fa\u021b\u0103 de 3,5% \u00een mediul urban. Pe grupe de v\u00e2rst\u0103, rata \u0219omajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) \u00een r\u00e2ndul tinerilor (15-24 ani). Potrivit sursei citate, \u00een intervalul analizat, rata de ocupare a popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egal\u0103 cu cea consemnat\u0103 \u00een trimestrul IV din anul anterior. Pe ansamblu, \u00een primele trei luni din 2026, popula\u021bia activ\u0103 a Rom\u00e2niei era de 8.197.800 de persoane, din care 7.661.600 de persoane erau ocupate, iar 536.200 erau \u0219omeri. Rata de ocupare a fost mai mare \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor (71%), fa\u021b\u0103 de 53,9% la femei, \u00een timp ce la persoanele din mediul urban ponderea a fost de 69,5% fa\u021b\u0103 de 55,3%, \u00een mediul rural. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 16,5%.<\/p>\n Companiile trebuie s\u0103 anticipeze \u0219i s\u0103-\u0219i gestioneze integrat riscurile<\/strong><\/p>\n Companiile trebuie s\u0103 treac\u0103 de la o abordare reactiv\u0103 la una bazat\u0103 pe anticiparea \u0219i gestionarea integrat\u0103 a riscurilor, \u00eentr-un context economic marcat de volatilitate \u0219i presiuni tot mai mari asupra lichidit\u0103\u021bii, potrivit unei analize realizate de o companie de management al riscului. Speciali\u0219tii companiei au eviden\u021biat, astfel, rolul tot mai important al asigur\u0103rii de credit comercial \u00een protejarea capitalului \u0219i men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii financiare. Potrivit Aon Rom\u00e2nia, riscurile comerciale nu mai pot fi analizate izolat. Infla\u021bia persistent\u0103, cre\u0219terea num\u0103rului de insolven\u021be, volatilitatea deciziilor de credit \u0219i \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 creeaz\u0103 un mediu de afaceri \u00een care efectele se propag\u0103 rapid \u00eentre companii, industrii \u0219i pie\u021be. \u00cen acest context, capacitatea de a anticipa \u0219i gestiona aceste interdependen\u021be devine un factor esen\u021bial pentru performan\u021ba \u0219i dezvoltarea pe termen lung. Transform\u0103rile sunt cu at\u00e2t mai evidente cu c\u00e2t, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 decenii, majoritatea companiilor din Rom\u00e2nia operau \u00eentr-un mediu caracterizat de riscuri predominant locale \u0219i relativ previzibile. \u00cen prezent, organiza\u021biile sunt expuse simultan la factori economici, geopolitici, comerciali \u0219i tehnologici, ale c\u0103ror efecte pot influen\u021ba rapid opera\u021biunile, lichiditatea \u0219i capacitatea de investi\u021bie. ‘\u00cen ultimii 20 de ani, mediul de afaceri din Rom\u00e2nia a trecut prin transform\u0103ri profunde, de la integrarea \u00een economia european\u0103 \u0219i criza financiar\u0103 global\u0103, p\u00e2n\u0103 la pandemie, volatilitate geopolitic\u0103 \u0219i accelerarea digitaliz\u0103rii. \u00cen tot acest timp, rolul nostru a evoluat de la intermediar la partener strategic pentru organiza\u021biile care au nevoie de claritate \u0219i solu\u021bii \u00eentr-un mediu tot mai complex. Ast\u0103zi, rezilien\u021ba nu mai \u00eenseamn\u0103 doar protec\u021bie \u00eempotriva riscurilor, ci capacitatea de a lua decizii informate \u0219i de a transforma incertitudinea \u00eentr-un avantaj competitiv’, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon Rom\u00e2nia, citat \u00een analiz\u0103. Una dintre cele mai vizibile consecin\u021be ale acestui context este, conform anali\u0219tilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar. Astfel, \u00eent\u00e2rzierile la plat\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte una dintre principalele provoc\u0103ri pentru companii, oblig\u00e2ndu-le s\u0103 finan\u021beze indirect lan\u021burile comerciale \u0219i cresc\u00e2nd riscul apari\u021biei blocajelor financiare. \u00centr-o pia\u021b\u0103 \u00een care valoarea tranzac\u021biilor expuse riscului de neplat\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 3,2 trilioane de euro, protejarea crean\u021belor comerciale devine o component\u0103 important\u0103 a strategiei de management al riscurilor. Agribusiness-ul este unul dintre sectoarele care au \u00eenregistrat cea mai mare cre\u0219tere a interesului pentru asigurarea de credit comercial, pe fondul schimb\u0103rilor legislative, al perioadelor severe de secet\u0103 \u0219i al impactului acestora asupra fluxurilor comerciale. \u00cen acela\u0219i timp, companiile orientate c\u0103tre export continu\u0103 s\u0103 reprezinte o categorie important\u0103 de beneficiari ai acestor solu\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care riscurile externe sunt mai greu de controlat.<\/p>\n BCR a atras \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore peste un miliard de lei<\/strong><\/p>\n Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (BCR) a \u00eencheiat o nou\u0103 emisiune de obliga\u021biuni senior nepreferen\u021biale \u00een valoare de peste un miliard de lei, cu o maturitate de 7 ani \u0219i op\u021biune de r\u0103scump\u0103rare anticipat\u0103 dup\u0103 6 ani. Potrivit unui comunicat al b\u0103ncii, remis luni AGERPRES, aceasta este cea mai mare emisiune corporativ\u0103 din 2026 de pe Bursa de Valori Bucure\u0219ti \u0219i cea mai mare emisiune \u00een lei a unui emitent corporativ rom\u00e2n \u00een perioada 2024 – 2026, cu excep\u021bia emisiunii \u00een lei a BCR din noiembrie 2025, de 1,125 miliarde lei. ‘Am ie\u0219it pe pia\u021b\u0103 c\u00e2nd aten\u021bia public\u0103 era \u00eendreptat\u0103 asupra b\u0103ncilor, pentru c\u0103 principiile nu se negociaz\u0103 \u00een func\u021bie de context. R\u0103spunsul investitorilor a venit \u00een mai pu\u021bin de 24 de ore, cu o ofert\u0103 \u00eenchis\u0103 anticipat \u0219i o subscriere de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t suma minim\u0103 anun\u021bat\u0103. Pentru noi, rezultatul acestei emisiuni este un vot de \u00eencredere \u00een BCR, \u00een profilul nostru de credit \u0219i \u00een modul corect, transparent \u0219i etic \u00een care ac\u021bion\u0103m’, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, citat \u00een comunicat. Obliga\u021biunile au fost emise la un pre\u021b de 100% din valoare nominal\u0103, fiind cump\u0103rate la pre\u021b \u00eentreg, cu un cupon anual fix de 7,77% \u0219i o marj\u0103 de 95 puncte de baz\u0103 peste curba titlurilor de stat rom\u00e2ne\u0219ti, ceea ce arat\u0103 interesul investitorilor \u0219i \u00eencrederea ridicat\u0103 \u00een BCR, conform b\u0103ncii. Emisiunea de obliga\u021biuni BCR a primit rating Baa2 de la Moody’s \u0219i se estimeaz\u0103 ca va primi rating BBB\u00c2 de la Fitch, \u00een linie cu programul de obliga\u021biuni al b\u0103ncii. ‘Execu\u021bia acestei tranzac\u021bii reflect\u0103 c\u00e2t de solid este profilul de credit BCR \u0219i apetitul tot mai mare al investitorilor pentru instrumente \u00een lei emise de emiten\u021bi de prim rang. Compresia rapid\u0103 a registrului de ordine \u0219i granularitatea cererii confirm\u0103 c\u0103 pia\u021ba local\u0103 de capital atinge un nivel de maturitate care permite emiten\u021bilor rom\u00e2ni s\u0103 acceseze finan\u021bare \u00een moned\u0103 local\u0103 la condi\u021bii competitive, \u00een volume relevante’, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, \u00een comunicat.\u00a0<\/p>\n Zuckerberg admite c\u0103 Meta a f\u0103cut gre\u015feli \u00een restructurarea for\u0163ei de munc\u0103<\/strong><\/p>\n Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, le-a transmis angaja\u0163ilor c\u0103 gigantul tehnologic a f\u0103cut gre\u015feli \u00een procesul de reorganizare a companiei \u00een jurul inteligen\u0163ei artificiale, potrivit unui memorandum intern consultat de Reuters. Meta investe\u015fte sute de miliarde de dolari \u00een dezvoltarea inteligen\u0163ei artificiale, \u00eentr-un efort amplu de transformare a companiei, pe fondul unei tendin\u0163e mai largi din industria tehnologic\u0103 american\u0103. \u201dAv\u00e2nd \u00een vedere complexitatea acestor schimb\u0103ri, am f\u0103cut gre\u015feli \u015fi aproape sigur vom mai face\u201d, a scris Zuckerberg \u00een mesajul adresat angaja\u0163ilor. El a ad\u0103ugat c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere c\u00e2t mai mult\u0103 stabilitate \u00een ceea ce prive\u015fte modific\u0103rile organiza\u0163ionale. \u015eeful Meta a reiterat c\u0103, \u00een prezent, compania nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 efectueze alte concedieri la nivel global \u00een cursul acestui an.<\/p>\n Investi\u0163ie OMV Petrom de 300 de milioane de euro \u00een Bulgaria<\/strong><\/p>\n OMV Petrom, cel mai mare producator integrat de energie din Europa de Sud-Est, a luat decizia final\u0103 de investi\u0163ie pentru Gabare, unul dintre cele mai mari proiecte integrate de energie solar\u0103 \u015fi stocare \u00een baterii din Bulgaria. Valoarea investitiei este estimat\u0103 la 300 de milioane de euro, prima produc\u0163ie fiind programat\u0103 \u00een 2028, informeaz\u0103 compania.\u00a0 Proiectul este situat \u00een regiunea Byala Slatina \u015fi include o central\u0103 fotovoltaic\u0103 cu o capacitate de 415 MWp \u015fi un sistem de stocare \u00een baterii (BESS) cu o capacitate de stocare de circa 600 MWh, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al companiei. \u201ePrimul nostru proiect de stocare energie electric\u0103 \u00een baterii marcheaz\u0103 un pas important \u00een dezvoltarea unui portofoliu energetic modern, \u00een care regenerabilele \u015fi solutiile flexibile se completeaz\u0103 reciproc. \u00cen acela\u015fi timp, ne extindem amprenta regional\u0103, prin dezvoltarea de proiecte \u00een Bulgaria, \u00een plus fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia\u201d, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze & Energie.<\/p>\n Verde pentru preluarea Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount<\/strong><\/p>\n Departamentul de Justi\u0163ie al Statelor Unite a aprobat achizi\u0163ia Warner Bros. Discovery de c\u0103tre Paramount Skydance, \u00eentr-o tranzac\u0163ie evaluat\u0103 la aproximativ 110 miliarde de dolari, concluzion\u00e2nd c\u0103 opera\u0163iunea nu va afecta concuren\u0163a \u015fi nici interesele consumatorilor, transmite Reuters. Divizia Antitrust a analizat timp de opt luni impactul fuziunii asupra serviciilor de streaming, televiziunii tradi\u0163ionale \u015fi industriei cinematografice, consult\u00e2nd numero\u015fi reprezentan\u0163i ai sectorului media \u015fi divertismentului. Potrivit autorit\u0103\u0163ilor americane, noua companie rezultat\u0103 din combinarea platformelor Paramount\u00c2 \u015fi HBO Max va deveni un concurent mai puternic pentru marile servicii de streaming \u015fi va contribui la cre\u015fterea concuren\u0163ei pe pia\u0163\u0103. “Datele analizate sugereaz\u0103 c\u0103 impactul tranzac\u0163iei va fi acela de a intensifica concuren\u0163a \u00een ecosistemul media \u015fi de divertisment, \u00een beneficiul consumatorilor \u015fi al angaja\u0163ilor americani”, a transmis vineri Departamentul de Justi\u0163ie. Paramount a salutat decizia \u015fi a afirmat c\u0103 fuziunea \u00eei va permite s\u0103 concureze mai eficient \u00eentr-o industrie marcat\u0103 de o competi\u0163ie intens\u0103 pentru audien\u0163e, talente, tehnologie \u015fi investi\u0163ii.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n