MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: \u201eDeficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al infla\u021biei\u201d<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n13 iun 2026<\/span>417 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-deficitul-bugetar-persistent-ridicat-este-principalul-generator-al-inflatiei\/article\/mediaPool\/uRiWagL.jpg\")
<\/a><\/div>\nDdeclara\u021bia \u00eei apar\u021bine lui Adrian Codirla\u0219u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia<\/p>\n
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezint\u0103 principalul factor care alimenteaz\u0103 infla\u021bia \u00een Rom\u00e2nia, \u00een timp ce scumpirea combustibililor \u0219i deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra cre\u0219terii pre\u021burilor, a declarat, pentru AGERPRES, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Codirla\u0219u. \u00cen opinia sa, reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor bugetare este principala solu\u021bie pentru temperarea infla\u021biei. ‘Era de anticipat c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne \u00een dou\u0103 cifre, chiar a crescut pu\u021bin. Care sunt factorii care o genereaz\u0103? \u00cen primul r\u00e2nd, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la infla\u021bie, pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103, de fapt, tip\u0103rirea de bani. \u00cen momentul \u00een care guvernul emite o obliga\u021biune, practic tip\u0103re\u0219te bani, ceea ce genereaz\u0103 infla\u021bie. Peste acest factor structural s-au ad\u0103ugat pre\u021burile la combustibil, \u00een special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, \u0219i efectele deprecierii leului. Ace\u0219tia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de infla\u021bie’, a explicat Codirla\u0219u. Potrivit acestuia, statul ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri pentru sc\u0103derea deficitului, ‘prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru c\u0103 taxele se duc tot \u00een pre\u021buri’. ‘Orice tax\u0103, indiferent cui \u00eei este impus\u0103, consumatorul sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a o pl\u0103ti. Prin urmare, o solu\u021bie ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dac\u0103 nu apar \u0219ocuri suplimentare, infla\u021bia ar trebui s\u0103 ating\u0103 un v\u00e2rf \u00een perioada urm\u0103toare, iar \u00een a doua parte a anului s\u0103 intre pe un trend de sc\u0103dere. E posibil s\u0103 cobor\u00e2m sub 10% \u00een august-septembrie, c\u00e2nd dispare efectul major\u0103rii TVA’, a afirmat pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. \u00cen opinia sa, \u0219ocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai Rom\u00e2niei, fie din exterior, \u00een contextul r\u0103zboiului aflat \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, care poate duce la volatilitate ridicat\u0103 pe pia\u021ba petrolului. ‘R\u0103m\u00e2n posibile at\u00e2t \u0219ocuri interne, c\u00e2t \u0219i externe’, consider\u0103 pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. Rata anual\u0103 a infla\u021biei a crescut la 10,85% \u00een luna mai, de la 10,71% \u00een luna aprilie, \u00een condi\u021biile \u00een care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, m\u0103rfurile nealimentare cu 12,54%, iar m\u0103rfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).\u00a0<\/p>\n
Plafonul indemniza\u021biei de cre\u0219tere a copilului ar putea fi majorat la 12.000 lei<\/strong><\/p>\nM\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu<\/p>\n
Majorarea plafonului indemniza\u021biei pentru cre\u0219terea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se num\u0103r\u0103 printre m\u0103surile prev\u0103zute \u00een capitolul privind munca, familia \u0219i protec\u021bia social\u0103 din Programul de guvernare. Potrivit documentului, m\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu. ‘Plafonul se majoreaz\u0103 de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizeaz\u0103 direct categoria educat\u0103 care a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 fac\u0103 copii; impact bugetar marginal’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Programul de guvernare. Conform documentului, domeniul muncii, familiei \u0219i protec\u021biei sociale porne\u0219te de la un \u0219omaj de 6,1% \u00een luna martie 2026, un risc de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103 (AROPE) de 27,4%, precum \u0219i de la existen\u021ba a 4,68 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.783 de lei. ‘Pia\u021ba muncii \u0219i protec\u021bia social\u0103 pornesc de la: \u0219omaj 6,1% (martie 2026), fa\u021b\u0103 de 3,1% \u00een Polonia \u0219i Bulgaria; AROPE 27,4% – locul 3 \u00een UE; 33,8% dintre copii \u00een risc de s\u0103r\u0103cie; salariu mediu net aproximativ 4.760 lei; 4,68 milioane de pensionari cu pensia medie de 2.783 lei – sub co\u0219ul minim de trai decent (3.807 lei); 2,9 milioane de pensii sub 3.000 lei. Cheltuielile de personal ale statului: 168,3 miliarde lei (8,2% din PIB) – contextul care face reforma salariz\u0103rii inevitabil\u0103. Surse: INS, Eurostat, CNPP, MF – iunie 2026’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. \u00cen ceea ce prive\u0219te m\u0103surile pe termen scurt, programul prevede reluarea pl\u0103\u021bilor \u00een cadrul programului ‘Primul loc de munc\u0103’, destinat tinerilor NEET. ‘Temeiul legal este \u00een vigoare (OUG 11\/2026); plata efectiv\u0103 a fost blocat\u0103 de c\u0103derea Guvernului; se reia plata efectiv\u0103 \u00een orizont scurt. Se reiau pl\u0103\u021bile \u00een primele 3 luni de mandat, cu \u021bint\u0103 anual\u0103 de beneficiari \u0219i buget publicate de MMSS’, potrivit sursei citate. Totodat\u0103, documentul prevede acordarea unei subven\u021bii de 2.250 de lei pe lun\u0103 pentru angajarea p\u0103rin\u021bilor cu trei sau mai mul\u021bi copii. ‘Subven\u021bia a fost extins\u0103 prin OUG 11\/2026. Condi\u021bie: se men\u021bine raportul de munc\u0103 minimum 12 luni dup\u0103 \u00eencetarea subven\u021biei; se realizeaz\u0103 o evaluare de impact dup\u0103 primul an’, arat\u0103 sursa citat\u0103. Programul mai prevede continuarea programului de cre\u0219e ‘Sf. Ana’, finan\u021bat din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale. ‘Se continu\u0103 derularea programului din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale, pentru a r\u0103spunde nevoii acute a familiilor cu copii mici, cu un calendar ferm’, potrivit documentului. De asemenea, este prev\u0103zut\u0103 continuarea schemei de vouchere Tech Assist pentru achizi\u021bia de dispozitive asistive. ‘P\u00e2n\u0103 la 39.900 lei; continu\u0103 schema din octombrie 2025; concretizeaz\u0103 demnitatea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi’, se precizeaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, programul include modernizarea serviciului NextGen 119 – Telefonul copilului. ‘M\u0103sura r\u0103spunde cazurilor publice de abuz. Este o m\u0103sur\u0103 care reprezint\u0103 o investi\u021bie tehnologic\u0103 mic\u0103 cu impact semnificativ pentru cei care au nevoie’, mai arat\u0103 sursa citat\u0103. Documentul prevede \u0219i finalizarea, p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 prev\u0103zut \u00een PNRR, a 145 de centre de zi pentru copii \u0219i a 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice. ‘Se finalizeaz\u0103 145 de centre de zi pentru copii \u0219i 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 PNRR (31 august 2026), cu publicarea stadiului pe fiecare centru. Se opera\u021bionalizeaz\u0103 50 de servicii comunitare \u0219i 31 de servicii noi comunitare \u00een acest context’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, este prev\u0103zut\u0103 eliminarea contribu\u021biei de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate (CASS) pentru mamele cu copii sub o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n
51.273 de persoane fizice \u0219i juridice, \u00eenmatriculate \u00een primele patru luni<\/strong><\/p>\nNum\u0103rul \u00eenmatricul\u0103rilor de persoane fizice \u0219i juridice a crescut \u00een primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, totaliz\u00e2nd 51.273 de \u00eenmatricul\u0103ri, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri au fost \u00eenregistrate \u00een Municipiul Bucure\u0219ti, respectiv 11.917 (\u00c215,83% fa\u021b\u0103 de primele patru luni din 2025) \u0219i \u00een jude\u021bele Ilfov (3.141, \u00c214,51%), Timi\u0219 (2.546, \u00c222,29%), Cluj (2.523, \u00c214,68%), Ia\u0219i (2.106, \u00c25,14%), Constan\u021ba (1.900, \u00c246,49%) \u0219i Bihor (1.685, \u00c212,86%). La polul opus, num\u0103rul cel mai mic de \u00eenmatricul\u0103ri a fost consemnat, anul trecut, \u00een jude\u021bele Covasna (277, \u00c222,07% raportat la ianuarie-aprilie 2025), Teleorman (309, -5,21%), Tulcea (309, \u00c212,77%), Mehedin\u021bi (316, \u00c219,25%) \u0219i Cara\u0219-Severin (342; \u00c27,21%). Cele mai mari cre\u0219teri ale num\u0103rului de \u00eenmatricul\u0103ri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Constan\u021ba (\u00c246,49%), C\u0103l\u0103ra\u0219i (\u00c237,16%) \u0219i Buz\u0103u (\u00c227,21%), iar sc\u0103derile cele mai semnificative \u00een jude\u021bele Neam\u021b (-12,48%), Teleorman (-5,21%) \u0219i Harghita (-1,62%). Potrivit ONRC, domeniile \u00een care au fost realizate cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri sunt: transport \u0219i depozitare (8,793, \u00c227,42 comparativ cu primele patru luni din 2025), comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul (7.213, -8,21%) \u0219i activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice (5.361, \u00c219,72%). \u00cen aprilie 2026, au fost \u00eenmatriculate 12.630 persoane fizice \u0219i juridice, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (2.905), Ilfov (672), Constan\u021ba (636) \u0219i Cluj (621).<\/p>\n
P\u00eeslaru: Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103<\/strong><\/p>\nRata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103 iar presiunea va cre\u0219te dup\u0103 ce genera\u021bia decre\u021beilor se va pensiona \u00een perioada 2032 – 2034, consider\u0103 ministrul interimar al Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, Drago\u0219 P\u00eeslaru, care asigur\u0103 \u0219i interimatul la Ministerul Muncii. ‘Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103. Dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi, la categoria de v\u00e2rst\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 64 de ani, aceasta este de 69%. Rom\u00e2nia sper\u0103 s\u0103 ating\u0103 74,7% \u00een 2030, fa\u021b\u0103 de \u021binta de 78% la nivelul UE. Dar, nu exist\u0103 nicio mi\u0219care anume \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. (…) Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape 40% dintre poten\u021bialii oameni de pe pia\u021ba muncii nu sunt activi. \u0218i dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare migra\u021bia se creeaz\u0103 tensiunea pe care o avem acum. Dac\u0103 privim din perspectiva ratei de ocupare a for\u021bei de munc\u0103, pentru b\u0103rba\u021bi aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Exist\u0103, a\u0219adar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa’, a spus P\u00eeslaru, la Conferin\u021ba la nivel \u00eenalt privind abordarea deficitului \u0219i a excedentului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 din Europa, de la Bucure\u0219ti. Acesta crede c\u0103 problema deficitului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be nu este una sectorial\u0103 \u0219i nici una pe termen scurt. El a precizat, \u00een context, c\u0103 presiunea va cre\u0219te \u00een perioada 2032 – 2034 c\u00e2nd genera\u021bia ‘decre\u021beilor’ se va pensiona. ‘Nu exist\u0103 nicio modalitate ca aceast\u0103 \u021bar\u0103 s\u0103 evolueze f\u0103r\u0103 a investi \u00een capitalul uman. \u0218i nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investi\u021bii. Are beneficii. \u0218i chiar acum, costul inac\u021biunii este de fapt uria\u0219. \u0218i vom fi \u00eentr-un punct f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere foarte cur\u00e2nd, mai ales c\u00e2nd se adaug\u0103 problema pension\u0103rii, unde o genera\u021bie mare, numit\u0103 genera\u021bia decre\u021beilor, se va pensiona. Acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla \u00een 2032 \u0219i 2034. \u0218i atunci presiunea va fi cu adev\u0103rat uria\u0219\u0103, deoarece vor exista mul\u021bi oameni care se vor \u00eendrepta spre pensionare, iar pia\u021ba muncii se va contracta \u0219i mai mult’, a mai afirmat Drago\u0219 P\u00eeslaru.\u00a0 Potrivit ministrului, agenda \u00een ceea ce prive\u0219te deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be din Rom\u00e2nia nu este una foarte fericit\u0103. ‘\u00cen Rom\u00e2nia nu se \u00een\u021belege pe deplin c\u0103 exist\u0103 – ceea ce economi\u0219tii numesc – o capcan\u0103 a veniturilor medii. O \u021bar\u0103 nu poate cre\u0219te pe baza consumului \u0219i recupera decalajul mai mult dec\u00e2t un anumit nivel permis de productivitatea total\u0103 a \u021b\u0103rii. \u0218i dac\u0103 vrem s\u0103 dep\u0103\u0219im acest nivel, singurii doi factori accepta\u021bi de profesori \u0219i teoreticieni, pe de o parte, \u0219i de toate guvernele, pe de alt\u0103 parte, sunt c\u0103 trebuie s\u0103 investe\u0219ti \u00een dou\u0103 lucruri principale. Capitalul uman, care include competen\u021be, \u0219i inova\u021bia, care include modernizarea tehnologiei’, a remarcat P\u00eeslaru. El a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een privin\u021ba ocup\u0103rii de for\u021b\u0103 de munc\u0103, exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, m\u0103suri care utilizeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi, bani \u0219i proiecte finan\u021bate de UE, dar nu \u0219i o politic\u0103 consecvent\u0103, integrat\u0103, care s\u0103 includ\u0103 economia, finan\u021bele, munca, educa\u021bia, s\u0103n\u0103tatea \u0219.a.m.d. ‘\u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, avem o problem\u0103 a s\u0103r\u0103ciei, care este foarte ridicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Desigur, s\u0103r\u0103cia, dup\u0103 cum \u0219tim, afecteaz\u0103 complet pia\u021ba muncii. Vorbesc aici despre s\u0103r\u0103cia intern\u0103, cu o mare parte a popula\u021biei active care \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00e2ne, undeva la un milion, \u00een jurul salariului minim. \u0218i pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-s\u0103r\u0103cie’, a mai ar\u0103tat P\u00eeslaru.<\/p>\n
Pre\u0163ul record al aurului trimite ceasuri de lux vintage la topit<\/strong><\/p>\nCre\u015fterea spectaculoas\u0103 a pre\u0163ului aurului determin\u0103 tot mai mul\u0163i comercian\u0163i \u015fi proprietari s\u0103 trimit\u0103 la topit ceasuri de lux vintage, deoarece valoarea aurului din acestea a ajuns s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pre\u0163ul care poate fi ob\u0163inut pe pia\u0163a second-hand, potrivit unei analize Reuters. Printre cele mai afectate modele se num\u0103r\u0103 ceasurile produse de Omega \u015fi TAG Heuer, \u00een timp ce m\u0103rcile exclusiviste precum Rolex \u015fi Patek Philippe continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze valori de rev\u00e2nzare mult peste valoarea metalului con\u0163inut. Un comerciant britanic a declarat pentru Reuters c\u0103 a topit \u00een luna mai un model Omega Constellation din aur de 18 karate, fabricat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970 \u015fi aflat \u00eentr-o stare excelent\u0103. Aurul din ceas valora aproximativ 5.750 de lire sterline, cu 35% mai mult dec\u00e2t pre\u0163ul estimat la licita\u0163ie, de 4.000\u20134.500 de lire. Pre\u0163ul aurului a atins \u00een ianuarie un nivel record de 5.600 de dolari pe uncie, iar \u00een prezent se men\u0163ine \u00een jurul valorii de 4.200 de dolari pe uncie, aproape dublu fa\u0163\u0103 de media din 2024. \u00cen schimb, pre\u0163urile ceasurilor second-hand nu au crescut \u00een acela\u015fi ritm. Exper\u0163ii din industrie spun c\u0103 fenomenul afecteaz\u0103 \u00een special modelele produse \u00een volume mari, care nu sunt considerate piese de colec\u0163ie. Unele ceasuri con\u0163in peste 200 de grame de aur, ceea ce poate transforma valoarea metalului \u00eentr-o sum\u0103 de zeci de mii de dolari. \u201dMi se pare foarte trist, pentru c\u0103 odat\u0103 ce un ceas este topit, dispare pentru totdeauna\u201d, a declarat Adrian Hailwood, specialist \u00een istoria orologeriei.<\/p>\n
ChatGPT a dep\u0103\u015fit un miliard de utilizatori lunari<\/strong><\/p>\nPlatforma ChatGPT, dezvoltat\u0103 de OpenAI, a dep\u0103\u015fit pragul de un miliard de utilizatori activi lunar \u00een luna mai, devenind aplica\u0163ia care a atins aceast\u0103 performan\u0163\u0103 cel mai rapid din istorie, potrivit estim\u0103rilor companiei de analiz\u0103 Sensor Tower, transmite CNBC. Pragul a fost atins la aproximativ trei ani \u015fi jum\u0103tate de la lansarea ChatGPT, \u00een noiembrie 2022. Astfel, aplica\u0163ia a dep\u0103\u015fit recordul anterior de\u0163inut de Google Maps, care a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a ajunge la un miliard de utilizatori lunari. Succesul vine \u00eentr-un moment \u00een care atitudinea publicului fa\u0163\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103 devine tot mai rezervat\u0103. Organiza\u0163ii, lideri religio\u015fi \u015fi chiar unele companii din industrie au avertizat \u00een ultimele luni asupra riscurilor dezvolt\u0103rii accelerate a tehnologiei. Cu toate acestea, utilizarea aplica\u0163iilor bazate pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 puternic. Concuren\u0163i precum Claude, dezvoltat de Anthropic, \u015fi Meta AI au \u00eenregistrat cre\u015fteri anuale ale num\u0103rului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, mult peste ritmul de cre\u015ftere de 62% raportat pentru ChatGPT.<\/p>\n
Rolex majoreaz\u0103 din nou pre\u0163urile ceasurilor din aur<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul elve\u0163ian de ceasuri de lux Rolex a majorat \u00een aceast\u0103 lun\u0103 pre\u0163urile modelelor din aur, la nivel global, cu aproximativ 5%, marc\u00e2nd o a doua scumpire \u00een 2026 pe pie\u0163e importante precum Statele Unite, Marea Britanie \u015fi Hong Kong, transmite Reuters. Majorarea vine dup\u0103 o alt\u0103 cre\u015ftere de pre\u0163 operat\u0103 \u00een ianuarie \u015fi reflect\u0103 at\u00e2t nivelul record al cota\u0163iilor aurului, c\u00e2t \u015fi cererea puternic\u0103 pentru produsele de lux destinate celor mai boga\u0163i clien\u0163i. \u015ei alte m\u0103rci importante au recurs recent la scumpiri. Cartier, de\u0163inut\u0103 de grupul Richemont, a majorat pre\u0163urile unor ceasuri din aur cu p\u00e2n\u0103 la 10% luna trecut\u0103. Aurul aproape \u015fi-a dublat valoarea fa\u0163\u0103 de 2024, ajung\u00e2nd la aproximativ 4.200 de dolari uncia, ceea ce a crescut costurile de produc\u0163ie pentru ceasurile realizate din metale pre\u0163ioase. Anali\u015ftii spun c\u0103 pia\u0163a ceasurilor de lux traverseaz\u0103 o perioad\u0103 aparte: cererea din partea clasei de mijloc s-a redus, \u00eens\u0103 clien\u0163ii foarte boga\u0163i continu\u0103 s\u0103 cumpere modele exclusiviste \u015fi s\u0103 accepte pre\u0163uri tot mai ridicate.<\/p>\n
Domina\u0163ia \u201dMagnificent Seven\u201d pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de listarea SpaceX<\/strong><\/p>\nAscensiunea spectaculoas\u0103 a SpaceX dup\u0103 listarea sa la burs\u0103 a reaprins dezbaterea privind componen\u0163a grupului \u201dMagnificent Seven\u201d, denumirea folosit\u0103 de investitori pentru cele mai influente companii tehnologice americane, transmite Reuters. Dup\u0103 debutul bursier record de s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, SpaceX a dep\u0103\u015fit pragul unei capitaliz\u0103ri de 2.000 de miliarde de dolari \u015fi a ajuns s\u0103 valoreze mai mult dec\u00e2t Tesla \u015fi Meta Platforms, dou\u0103 dintre companiile incluse \u00een celebrul grup. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 apari\u0163ia unor noi gigan\u0163i ai inteligen\u0163ei artificiale, precum OpenAI \u015fi Anthropic, ar putea face ca actuala formul\u0103 s\u0103 devin\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103. “Devine foarte dificil s\u0103 continu\u0103m s\u0103 folosim termenul Magnificent Seven ca simbol al liderilor pie\u0163ei atunci c\u00e2nd una dintre cele mai importante companii din lume r\u0103m\u00e2ne \u00een afara acestei categorii”, a declarat Shay Boloor, strateg-\u015fef la Futurum Equities. Pe re\u0163eaua X a \u00eenceput deja s\u0103 circule un nou acronim: “MANGOS”, format din Meta, Anthropic, Nvidia, Alphabet (Google), OpenAI \u015fi SpaceX. Totu\u015fi, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o defini\u0163ie unanim acceptat\u0103, iar unii investitori folosesc litera “A” pentru Apple.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nSERVICII<\/strong>Execut zugr\u0103veli locuin\u021be, sc\u0103ri de bloc \u0219i…<\/span>17.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u2008\u00ceNCHIRIEZ\u2008APARTAMENT\u20082…<\/span>16.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/fabrica-holcim-din-adjud-intra-intr-o-noua-etapa-tranzactia-europeana-de-185-miliarde-de-euro-cu-xella-a-fost-finalizata\/mediaPool\/uXYxbM5.jpg\")
<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-fratii-paval-au-primit-verde-sa-preia-magazinele-carrefour\/mediaPool\/uIpwPt6.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-romania-singura-tara-din-ue-unde-motorina-s-a-scumpit-in-luna-mai\/mediaPool\/ug50mlW.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-asazi-23-iunie-2026\/mediaPool\/usOmlsB.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-23-iunie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-23-iunie-evenimente-personalitati-si-momente-care-au-marcat-istoria\/mediaPool\/u9wLfF0.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren Unirea Odobe\u0219ti (Ceramic\u0103),…<\/span>15.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n13 iun 2026<\/span>417 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nDdeclara\u021bia \u00eei apar\u021bine lui Adrian Codirla\u0219u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia<\/p>\n
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezint\u0103 principalul factor care alimenteaz\u0103 infla\u021bia \u00een Rom\u00e2nia, \u00een timp ce scumpirea combustibililor \u0219i deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra cre\u0219terii pre\u021burilor, a declarat, pentru AGERPRES, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Codirla\u0219u. \u00cen opinia sa, reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor bugetare este principala solu\u021bie pentru temperarea infla\u021biei. ‘Era de anticipat c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne \u00een dou\u0103 cifre, chiar a crescut pu\u021bin. Care sunt factorii care o genereaz\u0103? \u00cen primul r\u00e2nd, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la infla\u021bie, pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103, de fapt, tip\u0103rirea de bani. \u00cen momentul \u00een care guvernul emite o obliga\u021biune, practic tip\u0103re\u0219te bani, ceea ce genereaz\u0103 infla\u021bie. Peste acest factor structural s-au ad\u0103ugat pre\u021burile la combustibil, \u00een special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, \u0219i efectele deprecierii leului. Ace\u0219tia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de infla\u021bie’, a explicat Codirla\u0219u. Potrivit acestuia, statul ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri pentru sc\u0103derea deficitului, ‘prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru c\u0103 taxele se duc tot \u00een pre\u021buri’. ‘Orice tax\u0103, indiferent cui \u00eei este impus\u0103, consumatorul sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a o pl\u0103ti. Prin urmare, o solu\u021bie ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dac\u0103 nu apar \u0219ocuri suplimentare, infla\u021bia ar trebui s\u0103 ating\u0103 un v\u00e2rf \u00een perioada urm\u0103toare, iar \u00een a doua parte a anului s\u0103 intre pe un trend de sc\u0103dere. E posibil s\u0103 cobor\u00e2m sub 10% \u00een august-septembrie, c\u00e2nd dispare efectul major\u0103rii TVA’, a afirmat pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. \u00cen opinia sa, \u0219ocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai Rom\u00e2niei, fie din exterior, \u00een contextul r\u0103zboiului aflat \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, care poate duce la volatilitate ridicat\u0103 pe pia\u021ba petrolului. ‘R\u0103m\u00e2n posibile at\u00e2t \u0219ocuri interne, c\u00e2t \u0219i externe’, consider\u0103 pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. Rata anual\u0103 a infla\u021biei a crescut la 10,85% \u00een luna mai, de la 10,71% \u00een luna aprilie, \u00een condi\u021biile \u00een care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, m\u0103rfurile nealimentare cu 12,54%, iar m\u0103rfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).\u00a0<\/p>\n
Plafonul indemniza\u021biei de cre\u0219tere a copilului ar putea fi majorat la 12.000 lei<\/strong><\/p>\nM\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu<\/p>\n
Majorarea plafonului indemniza\u021biei pentru cre\u0219terea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se num\u0103r\u0103 printre m\u0103surile prev\u0103zute \u00een capitolul privind munca, familia \u0219i protec\u021bia social\u0103 din Programul de guvernare. Potrivit documentului, m\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu. ‘Plafonul se majoreaz\u0103 de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizeaz\u0103 direct categoria educat\u0103 care a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 fac\u0103 copii; impact bugetar marginal’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Programul de guvernare. Conform documentului, domeniul muncii, familiei \u0219i protec\u021biei sociale porne\u0219te de la un \u0219omaj de 6,1% \u00een luna martie 2026, un risc de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103 (AROPE) de 27,4%, precum \u0219i de la existen\u021ba a 4,68 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.783 de lei. ‘Pia\u021ba muncii \u0219i protec\u021bia social\u0103 pornesc de la: \u0219omaj 6,1% (martie 2026), fa\u021b\u0103 de 3,1% \u00een Polonia \u0219i Bulgaria; AROPE 27,4% – locul 3 \u00een UE; 33,8% dintre copii \u00een risc de s\u0103r\u0103cie; salariu mediu net aproximativ 4.760 lei; 4,68 milioane de pensionari cu pensia medie de 2.783 lei – sub co\u0219ul minim de trai decent (3.807 lei); 2,9 milioane de pensii sub 3.000 lei. Cheltuielile de personal ale statului: 168,3 miliarde lei (8,2% din PIB) – contextul care face reforma salariz\u0103rii inevitabil\u0103. Surse: INS, Eurostat, CNPP, MF – iunie 2026’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. \u00cen ceea ce prive\u0219te m\u0103surile pe termen scurt, programul prevede reluarea pl\u0103\u021bilor \u00een cadrul programului ‘Primul loc de munc\u0103’, destinat tinerilor NEET. ‘Temeiul legal este \u00een vigoare (OUG 11\/2026); plata efectiv\u0103 a fost blocat\u0103 de c\u0103derea Guvernului; se reia plata efectiv\u0103 \u00een orizont scurt. Se reiau pl\u0103\u021bile \u00een primele 3 luni de mandat, cu \u021bint\u0103 anual\u0103 de beneficiari \u0219i buget publicate de MMSS’, potrivit sursei citate. Totodat\u0103, documentul prevede acordarea unei subven\u021bii de 2.250 de lei pe lun\u0103 pentru angajarea p\u0103rin\u021bilor cu trei sau mai mul\u021bi copii. ‘Subven\u021bia a fost extins\u0103 prin OUG 11\/2026. Condi\u021bie: se men\u021bine raportul de munc\u0103 minimum 12 luni dup\u0103 \u00eencetarea subven\u021biei; se realizeaz\u0103 o evaluare de impact dup\u0103 primul an’, arat\u0103 sursa citat\u0103. Programul mai prevede continuarea programului de cre\u0219e ‘Sf. Ana’, finan\u021bat din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale. ‘Se continu\u0103 derularea programului din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale, pentru a r\u0103spunde nevoii acute a familiilor cu copii mici, cu un calendar ferm’, potrivit documentului. De asemenea, este prev\u0103zut\u0103 continuarea schemei de vouchere Tech Assist pentru achizi\u021bia de dispozitive asistive. ‘P\u00e2n\u0103 la 39.900 lei; continu\u0103 schema din octombrie 2025; concretizeaz\u0103 demnitatea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi’, se precizeaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, programul include modernizarea serviciului NextGen 119 – Telefonul copilului. ‘M\u0103sura r\u0103spunde cazurilor publice de abuz. Este o m\u0103sur\u0103 care reprezint\u0103 o investi\u021bie tehnologic\u0103 mic\u0103 cu impact semnificativ pentru cei care au nevoie’, mai arat\u0103 sursa citat\u0103. Documentul prevede \u0219i finalizarea, p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 prev\u0103zut \u00een PNRR, a 145 de centre de zi pentru copii \u0219i a 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice. ‘Se finalizeaz\u0103 145 de centre de zi pentru copii \u0219i 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 PNRR (31 august 2026), cu publicarea stadiului pe fiecare centru. Se opera\u021bionalizeaz\u0103 50 de servicii comunitare \u0219i 31 de servicii noi comunitare \u00een acest context’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, este prev\u0103zut\u0103 eliminarea contribu\u021biei de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate (CASS) pentru mamele cu copii sub o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n
51.273 de persoane fizice \u0219i juridice, \u00eenmatriculate \u00een primele patru luni<\/strong><\/p>\nNum\u0103rul \u00eenmatricul\u0103rilor de persoane fizice \u0219i juridice a crescut \u00een primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, totaliz\u00e2nd 51.273 de \u00eenmatricul\u0103ri, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri au fost \u00eenregistrate \u00een Municipiul Bucure\u0219ti, respectiv 11.917 (\u00c215,83% fa\u021b\u0103 de primele patru luni din 2025) \u0219i \u00een jude\u021bele Ilfov (3.141, \u00c214,51%), Timi\u0219 (2.546, \u00c222,29%), Cluj (2.523, \u00c214,68%), Ia\u0219i (2.106, \u00c25,14%), Constan\u021ba (1.900, \u00c246,49%) \u0219i Bihor (1.685, \u00c212,86%). La polul opus, num\u0103rul cel mai mic de \u00eenmatricul\u0103ri a fost consemnat, anul trecut, \u00een jude\u021bele Covasna (277, \u00c222,07% raportat la ianuarie-aprilie 2025), Teleorman (309, -5,21%), Tulcea (309, \u00c212,77%), Mehedin\u021bi (316, \u00c219,25%) \u0219i Cara\u0219-Severin (342; \u00c27,21%). Cele mai mari cre\u0219teri ale num\u0103rului de \u00eenmatricul\u0103ri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Constan\u021ba (\u00c246,49%), C\u0103l\u0103ra\u0219i (\u00c237,16%) \u0219i Buz\u0103u (\u00c227,21%), iar sc\u0103derile cele mai semnificative \u00een jude\u021bele Neam\u021b (-12,48%), Teleorman (-5,21%) \u0219i Harghita (-1,62%). Potrivit ONRC, domeniile \u00een care au fost realizate cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri sunt: transport \u0219i depozitare (8,793, \u00c227,42 comparativ cu primele patru luni din 2025), comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul (7.213, -8,21%) \u0219i activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice (5.361, \u00c219,72%). \u00cen aprilie 2026, au fost \u00eenmatriculate 12.630 persoane fizice \u0219i juridice, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (2.905), Ilfov (672), Constan\u021ba (636) \u0219i Cluj (621).<\/p>\n
P\u00eeslaru: Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103<\/strong><\/p>\nRata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103 iar presiunea va cre\u0219te dup\u0103 ce genera\u021bia decre\u021beilor se va pensiona \u00een perioada 2032 – 2034, consider\u0103 ministrul interimar al Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, Drago\u0219 P\u00eeslaru, care asigur\u0103 \u0219i interimatul la Ministerul Muncii. ‘Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103. Dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi, la categoria de v\u00e2rst\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 64 de ani, aceasta este de 69%. Rom\u00e2nia sper\u0103 s\u0103 ating\u0103 74,7% \u00een 2030, fa\u021b\u0103 de \u021binta de 78% la nivelul UE. Dar, nu exist\u0103 nicio mi\u0219care anume \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. (…) Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape 40% dintre poten\u021bialii oameni de pe pia\u021ba muncii nu sunt activi. \u0218i dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare migra\u021bia se creeaz\u0103 tensiunea pe care o avem acum. Dac\u0103 privim din perspectiva ratei de ocupare a for\u021bei de munc\u0103, pentru b\u0103rba\u021bi aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Exist\u0103, a\u0219adar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa’, a spus P\u00eeslaru, la Conferin\u021ba la nivel \u00eenalt privind abordarea deficitului \u0219i a excedentului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 din Europa, de la Bucure\u0219ti. Acesta crede c\u0103 problema deficitului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be nu este una sectorial\u0103 \u0219i nici una pe termen scurt. El a precizat, \u00een context, c\u0103 presiunea va cre\u0219te \u00een perioada 2032 – 2034 c\u00e2nd genera\u021bia ‘decre\u021beilor’ se va pensiona. ‘Nu exist\u0103 nicio modalitate ca aceast\u0103 \u021bar\u0103 s\u0103 evolueze f\u0103r\u0103 a investi \u00een capitalul uman. \u0218i nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investi\u021bii. Are beneficii. \u0218i chiar acum, costul inac\u021biunii este de fapt uria\u0219. \u0218i vom fi \u00eentr-un punct f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere foarte cur\u00e2nd, mai ales c\u00e2nd se adaug\u0103 problema pension\u0103rii, unde o genera\u021bie mare, numit\u0103 genera\u021bia decre\u021beilor, se va pensiona. Acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla \u00een 2032 \u0219i 2034. \u0218i atunci presiunea va fi cu adev\u0103rat uria\u0219\u0103, deoarece vor exista mul\u021bi oameni care se vor \u00eendrepta spre pensionare, iar pia\u021ba muncii se va contracta \u0219i mai mult’, a mai afirmat Drago\u0219 P\u00eeslaru.\u00a0 Potrivit ministrului, agenda \u00een ceea ce prive\u0219te deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be din Rom\u00e2nia nu este una foarte fericit\u0103. ‘\u00cen Rom\u00e2nia nu se \u00een\u021belege pe deplin c\u0103 exist\u0103 – ceea ce economi\u0219tii numesc – o capcan\u0103 a veniturilor medii. O \u021bar\u0103 nu poate cre\u0219te pe baza consumului \u0219i recupera decalajul mai mult dec\u00e2t un anumit nivel permis de productivitatea total\u0103 a \u021b\u0103rii. \u0218i dac\u0103 vrem s\u0103 dep\u0103\u0219im acest nivel, singurii doi factori accepta\u021bi de profesori \u0219i teoreticieni, pe de o parte, \u0219i de toate guvernele, pe de alt\u0103 parte, sunt c\u0103 trebuie s\u0103 investe\u0219ti \u00een dou\u0103 lucruri principale. Capitalul uman, care include competen\u021be, \u0219i inova\u021bia, care include modernizarea tehnologiei’, a remarcat P\u00eeslaru. El a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een privin\u021ba ocup\u0103rii de for\u021b\u0103 de munc\u0103, exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, m\u0103suri care utilizeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi, bani \u0219i proiecte finan\u021bate de UE, dar nu \u0219i o politic\u0103 consecvent\u0103, integrat\u0103, care s\u0103 includ\u0103 economia, finan\u021bele, munca, educa\u021bia, s\u0103n\u0103tatea \u0219.a.m.d. ‘\u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, avem o problem\u0103 a s\u0103r\u0103ciei, care este foarte ridicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Desigur, s\u0103r\u0103cia, dup\u0103 cum \u0219tim, afecteaz\u0103 complet pia\u021ba muncii. Vorbesc aici despre s\u0103r\u0103cia intern\u0103, cu o mare parte a popula\u021biei active care \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00e2ne, undeva la un milion, \u00een jurul salariului minim. \u0218i pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-s\u0103r\u0103cie’, a mai ar\u0103tat P\u00eeslaru.<\/p>\n
Pre\u0163ul record al aurului trimite ceasuri de lux vintage la topit<\/strong><\/p>\nCre\u015fterea spectaculoas\u0103 a pre\u0163ului aurului determin\u0103 tot mai mul\u0163i comercian\u0163i \u015fi proprietari s\u0103 trimit\u0103 la topit ceasuri de lux vintage, deoarece valoarea aurului din acestea a ajuns s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pre\u0163ul care poate fi ob\u0163inut pe pia\u0163a second-hand, potrivit unei analize Reuters. Printre cele mai afectate modele se num\u0103r\u0103 ceasurile produse de Omega \u015fi TAG Heuer, \u00een timp ce m\u0103rcile exclusiviste precum Rolex \u015fi Patek Philippe continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze valori de rev\u00e2nzare mult peste valoarea metalului con\u0163inut. Un comerciant britanic a declarat pentru Reuters c\u0103 a topit \u00een luna mai un model Omega Constellation din aur de 18 karate, fabricat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970 \u015fi aflat \u00eentr-o stare excelent\u0103. Aurul din ceas valora aproximativ 5.750 de lire sterline, cu 35% mai mult dec\u00e2t pre\u0163ul estimat la licita\u0163ie, de 4.000\u20134.500 de lire. Pre\u0163ul aurului a atins \u00een ianuarie un nivel record de 5.600 de dolari pe uncie, iar \u00een prezent se men\u0163ine \u00een jurul valorii de 4.200 de dolari pe uncie, aproape dublu fa\u0163\u0103 de media din 2024. \u00cen schimb, pre\u0163urile ceasurilor second-hand nu au crescut \u00een acela\u015fi ritm. Exper\u0163ii din industrie spun c\u0103 fenomenul afecteaz\u0103 \u00een special modelele produse \u00een volume mari, care nu sunt considerate piese de colec\u0163ie. Unele ceasuri con\u0163in peste 200 de grame de aur, ceea ce poate transforma valoarea metalului \u00eentr-o sum\u0103 de zeci de mii de dolari. \u201dMi se pare foarte trist, pentru c\u0103 odat\u0103 ce un ceas este topit, dispare pentru totdeauna\u201d, a declarat Adrian Hailwood, specialist \u00een istoria orologeriei.<\/p>\n
ChatGPT a dep\u0103\u015fit un miliard de utilizatori lunari<\/strong><\/p>\nPlatforma ChatGPT, dezvoltat\u0103 de OpenAI, a dep\u0103\u015fit pragul de un miliard de utilizatori activi lunar \u00een luna mai, devenind aplica\u0163ia care a atins aceast\u0103 performan\u0163\u0103 cel mai rapid din istorie, potrivit estim\u0103rilor companiei de analiz\u0103 Sensor Tower, transmite CNBC. Pragul a fost atins la aproximativ trei ani \u015fi jum\u0103tate de la lansarea ChatGPT, \u00een noiembrie 2022. Astfel, aplica\u0163ia a dep\u0103\u015fit recordul anterior de\u0163inut de Google Maps, care a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a ajunge la un miliard de utilizatori lunari. Succesul vine \u00eentr-un moment \u00een care atitudinea publicului fa\u0163\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103 devine tot mai rezervat\u0103. Organiza\u0163ii, lideri religio\u015fi \u015fi chiar unele companii din industrie au avertizat \u00een ultimele luni asupra riscurilor dezvolt\u0103rii accelerate a tehnologiei. Cu toate acestea, utilizarea aplica\u0163iilor bazate pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 puternic. Concuren\u0163i precum Claude, dezvoltat de Anthropic, \u015fi Meta AI au \u00eenregistrat cre\u015fteri anuale ale num\u0103rului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, mult peste ritmul de cre\u015ftere de 62% raportat pentru ChatGPT.<\/p>\n
Rolex majoreaz\u0103 din nou pre\u0163urile ceasurilor din aur<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul elve\u0163ian de ceasuri de lux Rolex a majorat \u00een aceast\u0103 lun\u0103 pre\u0163urile modelelor din aur, la nivel global, cu aproximativ 5%, marc\u00e2nd o a doua scumpire \u00een 2026 pe pie\u0163e importante precum Statele Unite, Marea Britanie \u015fi Hong Kong, transmite Reuters. Majorarea vine dup\u0103 o alt\u0103 cre\u015ftere de pre\u0163 operat\u0103 \u00een ianuarie \u015fi reflect\u0103 at\u00e2t nivelul record al cota\u0163iilor aurului, c\u00e2t \u015fi cererea puternic\u0103 pentru produsele de lux destinate celor mai boga\u0163i clien\u0163i. \u015ei alte m\u0103rci importante au recurs recent la scumpiri. Cartier, de\u0163inut\u0103 de grupul Richemont, a majorat pre\u0163urile unor ceasuri din aur cu p\u00e2n\u0103 la 10% luna trecut\u0103. Aurul aproape \u015fi-a dublat valoarea fa\u0163\u0103 de 2024, ajung\u00e2nd la aproximativ 4.200 de dolari uncia, ceea ce a crescut costurile de produc\u0163ie pentru ceasurile realizate din metale pre\u0163ioase. Anali\u015ftii spun c\u0103 pia\u0163a ceasurilor de lux traverseaz\u0103 o perioad\u0103 aparte: cererea din partea clasei de mijloc s-a redus, \u00eens\u0103 clien\u0163ii foarte boga\u0163i continu\u0103 s\u0103 cumpere modele exclusiviste \u015fi s\u0103 accepte pre\u0163uri tot mai ridicate.<\/p>\n
Domina\u0163ia \u201dMagnificent Seven\u201d pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de listarea SpaceX<\/strong><\/p>\nAscensiunea spectaculoas\u0103 a SpaceX dup\u0103 listarea sa la burs\u0103 a reaprins dezbaterea privind componen\u0163a grupului \u201dMagnificent Seven\u201d, denumirea folosit\u0103 de investitori pentru cele mai influente companii tehnologice americane, transmite Reuters. Dup\u0103 debutul bursier record de s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, SpaceX a dep\u0103\u015fit pragul unei capitaliz\u0103ri de 2.000 de miliarde de dolari \u015fi a ajuns s\u0103 valoreze mai mult dec\u00e2t Tesla \u015fi Meta Platforms, dou\u0103 dintre companiile incluse \u00een celebrul grup. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 apari\u0163ia unor noi gigan\u0163i ai inteligen\u0163ei artificiale, precum OpenAI \u015fi Anthropic, ar putea face ca actuala formul\u0103 s\u0103 devin\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103. “Devine foarte dificil s\u0103 continu\u0103m s\u0103 folosim termenul Magnificent Seven ca simbol al liderilor pie\u0163ei atunci c\u00e2nd una dintre cele mai importante companii din lume r\u0103m\u00e2ne \u00een afara acestei categorii”, a declarat Shay Boloor, strateg-\u015fef la Futurum Equities. Pe re\u0163eaua X a \u00eenceput deja s\u0103 circule un nou acronim: “MANGOS”, format din Meta, Anthropic, Nvidia, Alphabet (Google), OpenAI \u015fi SpaceX. Totu\u015fi, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o defini\u0163ie unanim acceptat\u0103, iar unii investitori folosesc litera “A” pentru Apple.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nSERVICII<\/strong>Execut zugr\u0103veli locuin\u021be, sc\u0103ri de bloc \u0219i…<\/span>17.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u2008\u00ceNCHIRIEZ\u2008APARTAMENT\u20082…<\/span>16.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 22 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 23 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren Unirea Odobe\u0219ti (Ceramic\u0103),…<\/span>15.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nDdeclara\u021bia \u00eei apar\u021bine lui Adrian Codirla\u0219u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia<\/p>\n
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezint\u0103 principalul factor care alimenteaz\u0103 infla\u021bia \u00een Rom\u00e2nia, \u00een timp ce scumpirea combustibililor \u0219i deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra cre\u0219terii pre\u021burilor, a declarat, pentru AGERPRES, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Codirla\u0219u. \u00cen opinia sa, reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor bugetare este principala solu\u021bie pentru temperarea infla\u021biei. ‘Era de anticipat c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne \u00een dou\u0103 cifre, chiar a crescut pu\u021bin. Care sunt factorii care o genereaz\u0103? \u00cen primul r\u00e2nd, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la infla\u021bie, pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103, de fapt, tip\u0103rirea de bani. \u00cen momentul \u00een care guvernul emite o obliga\u021biune, practic tip\u0103re\u0219te bani, ceea ce genereaz\u0103 infla\u021bie. Peste acest factor structural s-au ad\u0103ugat pre\u021burile la combustibil, \u00een special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, \u0219i efectele deprecierii leului. Ace\u0219tia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de infla\u021bie’, a explicat Codirla\u0219u. Potrivit acestuia, statul ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri pentru sc\u0103derea deficitului, ‘prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru c\u0103 taxele se duc tot \u00een pre\u021buri’. ‘Orice tax\u0103, indiferent cui \u00eei este impus\u0103, consumatorul sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a o pl\u0103ti. Prin urmare, o solu\u021bie ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dac\u0103 nu apar \u0219ocuri suplimentare, infla\u021bia ar trebui s\u0103 ating\u0103 un v\u00e2rf \u00een perioada urm\u0103toare, iar \u00een a doua parte a anului s\u0103 intre pe un trend de sc\u0103dere. E posibil s\u0103 cobor\u00e2m sub 10% \u00een august-septembrie, c\u00e2nd dispare efectul major\u0103rii TVA’, a afirmat pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. \u00cen opinia sa, \u0219ocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai Rom\u00e2niei, fie din exterior, \u00een contextul r\u0103zboiului aflat \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, care poate duce la volatilitate ridicat\u0103 pe pia\u021ba petrolului. ‘R\u0103m\u00e2n posibile at\u00e2t \u0219ocuri interne, c\u00e2t \u0219i externe’, consider\u0103 pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia. Rata anual\u0103 a infla\u021biei a crescut la 10,85% \u00een luna mai, de la 10,71% \u00een luna aprilie, \u00een condi\u021biile \u00een care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, m\u0103rfurile nealimentare cu 12,54%, iar m\u0103rfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).\u00a0<\/p>\n
Plafonul indemniza\u021biei de cre\u0219tere a copilului ar putea fi majorat la 12.000 lei<\/strong><\/p>\n M\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu<\/p>\n Majorarea plafonului indemniza\u021biei pentru cre\u0219terea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se num\u0103r\u0103 printre m\u0103surile prev\u0103zute \u00een capitolul privind munca, familia \u0219i protec\u021bia social\u0103 din Programul de guvernare. Potrivit documentului, m\u0103sura are \u00een vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu. ‘Plafonul se majoreaz\u0103 de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizeaz\u0103 direct categoria educat\u0103 care a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 fac\u0103 copii; impact bugetar marginal’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Programul de guvernare. Conform documentului, domeniul muncii, familiei \u0219i protec\u021biei sociale porne\u0219te de la un \u0219omaj de 6,1% \u00een luna martie 2026, un risc de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103 (AROPE) de 27,4%, precum \u0219i de la existen\u021ba a 4,68 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.783 de lei. ‘Pia\u021ba muncii \u0219i protec\u021bia social\u0103 pornesc de la: \u0219omaj 6,1% (martie 2026), fa\u021b\u0103 de 3,1% \u00een Polonia \u0219i Bulgaria; AROPE 27,4% – locul 3 \u00een UE; 33,8% dintre copii \u00een risc de s\u0103r\u0103cie; salariu mediu net aproximativ 4.760 lei; 4,68 milioane de pensionari cu pensia medie de 2.783 lei – sub co\u0219ul minim de trai decent (3.807 lei); 2,9 milioane de pensii sub 3.000 lei. Cheltuielile de personal ale statului: 168,3 miliarde lei (8,2% din PIB) – contextul care face reforma salariz\u0103rii inevitabil\u0103. Surse: INS, Eurostat, CNPP, MF – iunie 2026’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. \u00cen ceea ce prive\u0219te m\u0103surile pe termen scurt, programul prevede reluarea pl\u0103\u021bilor \u00een cadrul programului ‘Primul loc de munc\u0103’, destinat tinerilor NEET. ‘Temeiul legal este \u00een vigoare (OUG 11\/2026); plata efectiv\u0103 a fost blocat\u0103 de c\u0103derea Guvernului; se reia plata efectiv\u0103 \u00een orizont scurt. Se reiau pl\u0103\u021bile \u00een primele 3 luni de mandat, cu \u021bint\u0103 anual\u0103 de beneficiari \u0219i buget publicate de MMSS’, potrivit sursei citate. Totodat\u0103, documentul prevede acordarea unei subven\u021bii de 2.250 de lei pe lun\u0103 pentru angajarea p\u0103rin\u021bilor cu trei sau mai mul\u021bi copii. ‘Subven\u021bia a fost extins\u0103 prin OUG 11\/2026. Condi\u021bie: se men\u021bine raportul de munc\u0103 minimum 12 luni dup\u0103 \u00eencetarea subven\u021biei; se realizeaz\u0103 o evaluare de impact dup\u0103 primul an’, arat\u0103 sursa citat\u0103. Programul mai prevede continuarea programului de cre\u0219e ‘Sf. Ana’, finan\u021bat din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale. ‘Se continu\u0103 derularea programului din fonduri PNRR \u0219i na\u021bionale, pentru a r\u0103spunde nevoii acute a familiilor cu copii mici, cu un calendar ferm’, potrivit documentului. De asemenea, este prev\u0103zut\u0103 continuarea schemei de vouchere Tech Assist pentru achizi\u021bia de dispozitive asistive. ‘P\u00e2n\u0103 la 39.900 lei; continu\u0103 schema din octombrie 2025; concretizeaz\u0103 demnitatea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi’, se precizeaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, programul include modernizarea serviciului NextGen 119 – Telefonul copilului. ‘M\u0103sura r\u0103spunde cazurilor publice de abuz. Este o m\u0103sur\u0103 care reprezint\u0103 o investi\u021bie tehnologic\u0103 mic\u0103 cu impact semnificativ pentru cei care au nevoie’, mai arat\u0103 sursa citat\u0103. Documentul prevede \u0219i finalizarea, p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 prev\u0103zut \u00een PNRR, a 145 de centre de zi pentru copii \u0219i a 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice. ‘Se finalizeaz\u0103 145 de centre de zi pentru copii \u0219i 63 de centre de zi pentru persoane v\u00e2rstnice p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 PNRR (31 august 2026), cu publicarea stadiului pe fiecare centru. Se opera\u021bionalizeaz\u0103 50 de servicii comunitare \u0219i 31 de servicii noi comunitare \u00een acest context’, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een document. Totodat\u0103, este prev\u0103zut\u0103 eliminarea contribu\u021biei de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate (CASS) pentru mamele cu copii sub o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n 51.273 de persoane fizice \u0219i juridice, \u00eenmatriculate \u00een primele patru luni<\/strong><\/p>\n Num\u0103rul \u00eenmatricul\u0103rilor de persoane fizice \u0219i juridice a crescut \u00een primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, totaliz\u00e2nd 51.273 de \u00eenmatricul\u0103ri, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri au fost \u00eenregistrate \u00een Municipiul Bucure\u0219ti, respectiv 11.917 (\u00c215,83% fa\u021b\u0103 de primele patru luni din 2025) \u0219i \u00een jude\u021bele Ilfov (3.141, \u00c214,51%), Timi\u0219 (2.546, \u00c222,29%), Cluj (2.523, \u00c214,68%), Ia\u0219i (2.106, \u00c25,14%), Constan\u021ba (1.900, \u00c246,49%) \u0219i Bihor (1.685, \u00c212,86%). La polul opus, num\u0103rul cel mai mic de \u00eenmatricul\u0103ri a fost consemnat, anul trecut, \u00een jude\u021bele Covasna (277, \u00c222,07% raportat la ianuarie-aprilie 2025), Teleorman (309, -5,21%), Tulcea (309, \u00c212,77%), Mehedin\u021bi (316, \u00c219,25%) \u0219i Cara\u0219-Severin (342; \u00c27,21%). Cele mai mari cre\u0219teri ale num\u0103rului de \u00eenmatricul\u0103ri au fost consemnate \u00een jude\u021bele Constan\u021ba (\u00c246,49%), C\u0103l\u0103ra\u0219i (\u00c237,16%) \u0219i Buz\u0103u (\u00c227,21%), iar sc\u0103derile cele mai semnificative \u00een jude\u021bele Neam\u021b (-12,48%), Teleorman (-5,21%) \u0219i Harghita (-1,62%). Potrivit ONRC, domeniile \u00een care au fost realizate cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri sunt: transport \u0219i depozitare (8,793, \u00c227,42 comparativ cu primele patru luni din 2025), comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul (7.213, -8,21%) \u0219i activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice (5.361, \u00c219,72%). \u00cen aprilie 2026, au fost \u00eenmatriculate 12.630 persoane fizice \u0219i juridice, cele mai multe \u00een Bucure\u0219ti (2.905), Ilfov (672), Constan\u021ba (636) \u0219i Cluj (621).<\/p>\n P\u00eeslaru: Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103<\/strong><\/p>\n Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103 iar presiunea va cre\u0219te dup\u0103 ce genera\u021bia decre\u021beilor se va pensiona \u00een perioada 2032 – 2034, consider\u0103 ministrul interimar al Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, Drago\u0219 P\u00eeslaru, care asigur\u0103 \u0219i interimatul la Ministerul Muncii. ‘Rata de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este o catastrof\u0103. Dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi, la categoria de v\u00e2rst\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 64 de ani, aceasta este de 69%. Rom\u00e2nia sper\u0103 s\u0103 ating\u0103 74,7% \u00een 2030, fa\u021b\u0103 de \u021binta de 78% la nivelul UE. Dar, nu exist\u0103 nicio mi\u0219care anume \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. (…) Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape 40% dintre poten\u021bialii oameni de pe pia\u021ba muncii nu sunt activi. \u0218i dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare migra\u021bia se creeaz\u0103 tensiunea pe care o avem acum. Dac\u0103 privim din perspectiva ratei de ocupare a for\u021bei de munc\u0103, pentru b\u0103rba\u021bi aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Exist\u0103, a\u0219adar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa’, a spus P\u00eeslaru, la Conferin\u021ba la nivel \u00eenalt privind abordarea deficitului \u0219i a excedentului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 din Europa, de la Bucure\u0219ti. Acesta crede c\u0103 problema deficitului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be nu este una sectorial\u0103 \u0219i nici una pe termen scurt. El a precizat, \u00een context, c\u0103 presiunea va cre\u0219te \u00een perioada 2032 – 2034 c\u00e2nd genera\u021bia ‘decre\u021beilor’ se va pensiona. ‘Nu exist\u0103 nicio modalitate ca aceast\u0103 \u021bar\u0103 s\u0103 evolueze f\u0103r\u0103 a investi \u00een capitalul uman. \u0218i nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investi\u021bii. Are beneficii. \u0218i chiar acum, costul inac\u021biunii este de fapt uria\u0219. \u0218i vom fi \u00eentr-un punct f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere foarte cur\u00e2nd, mai ales c\u00e2nd se adaug\u0103 problema pension\u0103rii, unde o genera\u021bie mare, numit\u0103 genera\u021bia decre\u021beilor, se va pensiona. Acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla \u00een 2032 \u0219i 2034. \u0218i atunci presiunea va fi cu adev\u0103rat uria\u0219\u0103, deoarece vor exista mul\u021bi oameni care se vor \u00eendrepta spre pensionare, iar pia\u021ba muncii se va contracta \u0219i mai mult’, a mai afirmat Drago\u0219 P\u00eeslaru.\u00a0 Potrivit ministrului, agenda \u00een ceea ce prive\u0219te deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de competen\u021be din Rom\u00e2nia nu este una foarte fericit\u0103. ‘\u00cen Rom\u00e2nia nu se \u00een\u021belege pe deplin c\u0103 exist\u0103 – ceea ce economi\u0219tii numesc – o capcan\u0103 a veniturilor medii. O \u021bar\u0103 nu poate cre\u0219te pe baza consumului \u0219i recupera decalajul mai mult dec\u00e2t un anumit nivel permis de productivitatea total\u0103 a \u021b\u0103rii. \u0218i dac\u0103 vrem s\u0103 dep\u0103\u0219im acest nivel, singurii doi factori accepta\u021bi de profesori \u0219i teoreticieni, pe de o parte, \u0219i de toate guvernele, pe de alt\u0103 parte, sunt c\u0103 trebuie s\u0103 investe\u0219ti \u00een dou\u0103 lucruri principale. Capitalul uman, care include competen\u021be, \u0219i inova\u021bia, care include modernizarea tehnologiei’, a remarcat P\u00eeslaru. El a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een privin\u021ba ocup\u0103rii de for\u021b\u0103 de munc\u0103, exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, m\u0103suri care utilizeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi, bani \u0219i proiecte finan\u021bate de UE, dar nu \u0219i o politic\u0103 consecvent\u0103, integrat\u0103, care s\u0103 includ\u0103 economia, finan\u021bele, munca, educa\u021bia, s\u0103n\u0103tatea \u0219.a.m.d. ‘\u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, avem o problem\u0103 a s\u0103r\u0103ciei, care este foarte ridicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Desigur, s\u0103r\u0103cia, dup\u0103 cum \u0219tim, afecteaz\u0103 complet pia\u021ba muncii. Vorbesc aici despre s\u0103r\u0103cia intern\u0103, cu o mare parte a popula\u021biei active care \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00e2ne, undeva la un milion, \u00een jurul salariului minim. \u0218i pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-s\u0103r\u0103cie’, a mai ar\u0103tat P\u00eeslaru.<\/p>\n Pre\u0163ul record al aurului trimite ceasuri de lux vintage la topit<\/strong><\/p>\n Cre\u015fterea spectaculoas\u0103 a pre\u0163ului aurului determin\u0103 tot mai mul\u0163i comercian\u0163i \u015fi proprietari s\u0103 trimit\u0103 la topit ceasuri de lux vintage, deoarece valoarea aurului din acestea a ajuns s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pre\u0163ul care poate fi ob\u0163inut pe pia\u0163a second-hand, potrivit unei analize Reuters. Printre cele mai afectate modele se num\u0103r\u0103 ceasurile produse de Omega \u015fi TAG Heuer, \u00een timp ce m\u0103rcile exclusiviste precum Rolex \u015fi Patek Philippe continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze valori de rev\u00e2nzare mult peste valoarea metalului con\u0163inut. Un comerciant britanic a declarat pentru Reuters c\u0103 a topit \u00een luna mai un model Omega Constellation din aur de 18 karate, fabricat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970 \u015fi aflat \u00eentr-o stare excelent\u0103. Aurul din ceas valora aproximativ 5.750 de lire sterline, cu 35% mai mult dec\u00e2t pre\u0163ul estimat la licita\u0163ie, de 4.000\u20134.500 de lire. Pre\u0163ul aurului a atins \u00een ianuarie un nivel record de 5.600 de dolari pe uncie, iar \u00een prezent se men\u0163ine \u00een jurul valorii de 4.200 de dolari pe uncie, aproape dublu fa\u0163\u0103 de media din 2024. \u00cen schimb, pre\u0163urile ceasurilor second-hand nu au crescut \u00een acela\u015fi ritm. Exper\u0163ii din industrie spun c\u0103 fenomenul afecteaz\u0103 \u00een special modelele produse \u00een volume mari, care nu sunt considerate piese de colec\u0163ie. Unele ceasuri con\u0163in peste 200 de grame de aur, ceea ce poate transforma valoarea metalului \u00eentr-o sum\u0103 de zeci de mii de dolari. \u201dMi se pare foarte trist, pentru c\u0103 odat\u0103 ce un ceas este topit, dispare pentru totdeauna\u201d, a declarat Adrian Hailwood, specialist \u00een istoria orologeriei.<\/p>\n ChatGPT a dep\u0103\u015fit un miliard de utilizatori lunari<\/strong><\/p>\n Platforma ChatGPT, dezvoltat\u0103 de OpenAI, a dep\u0103\u015fit pragul de un miliard de utilizatori activi lunar \u00een luna mai, devenind aplica\u0163ia care a atins aceast\u0103 performan\u0163\u0103 cel mai rapid din istorie, potrivit estim\u0103rilor companiei de analiz\u0103 Sensor Tower, transmite CNBC. Pragul a fost atins la aproximativ trei ani \u015fi jum\u0103tate de la lansarea ChatGPT, \u00een noiembrie 2022. Astfel, aplica\u0163ia a dep\u0103\u015fit recordul anterior de\u0163inut de Google Maps, care a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a ajunge la un miliard de utilizatori lunari. Succesul vine \u00eentr-un moment \u00een care atitudinea publicului fa\u0163\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103 devine tot mai rezervat\u0103. Organiza\u0163ii, lideri religio\u015fi \u015fi chiar unele companii din industrie au avertizat \u00een ultimele luni asupra riscurilor dezvolt\u0103rii accelerate a tehnologiei. Cu toate acestea, utilizarea aplica\u0163iilor bazate pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 puternic. Concuren\u0163i precum Claude, dezvoltat de Anthropic, \u015fi Meta AI au \u00eenregistrat cre\u015fteri anuale ale num\u0103rului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, mult peste ritmul de cre\u015ftere de 62% raportat pentru ChatGPT.<\/p>\n Rolex majoreaz\u0103 din nou pre\u0163urile ceasurilor din aur<\/strong><\/p>\n Produc\u0103torul elve\u0163ian de ceasuri de lux Rolex a majorat \u00een aceast\u0103 lun\u0103 pre\u0163urile modelelor din aur, la nivel global, cu aproximativ 5%, marc\u00e2nd o a doua scumpire \u00een 2026 pe pie\u0163e importante precum Statele Unite, Marea Britanie \u015fi Hong Kong, transmite Reuters. Majorarea vine dup\u0103 o alt\u0103 cre\u015ftere de pre\u0163 operat\u0103 \u00een ianuarie \u015fi reflect\u0103 at\u00e2t nivelul record al cota\u0163iilor aurului, c\u00e2t \u015fi cererea puternic\u0103 pentru produsele de lux destinate celor mai boga\u0163i clien\u0163i. \u015ei alte m\u0103rci importante au recurs recent la scumpiri. Cartier, de\u0163inut\u0103 de grupul Richemont, a majorat pre\u0163urile unor ceasuri din aur cu p\u00e2n\u0103 la 10% luna trecut\u0103. Aurul aproape \u015fi-a dublat valoarea fa\u0163\u0103 de 2024, ajung\u00e2nd la aproximativ 4.200 de dolari uncia, ceea ce a crescut costurile de produc\u0163ie pentru ceasurile realizate din metale pre\u0163ioase. Anali\u015ftii spun c\u0103 pia\u0163a ceasurilor de lux traverseaz\u0103 o perioad\u0103 aparte: cererea din partea clasei de mijloc s-a redus, \u00eens\u0103 clien\u0163ii foarte boga\u0163i continu\u0103 s\u0103 cumpere modele exclusiviste \u015fi s\u0103 accepte pre\u0163uri tot mai ridicate.<\/p>\n Domina\u0163ia \u201dMagnificent Seven\u201d pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de listarea SpaceX<\/strong><\/p>\n Ascensiunea spectaculoas\u0103 a SpaceX dup\u0103 listarea sa la burs\u0103 a reaprins dezbaterea privind componen\u0163a grupului \u201dMagnificent Seven\u201d, denumirea folosit\u0103 de investitori pentru cele mai influente companii tehnologice americane, transmite Reuters. Dup\u0103 debutul bursier record de s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, SpaceX a dep\u0103\u015fit pragul unei capitaliz\u0103ri de 2.000 de miliarde de dolari \u015fi a ajuns s\u0103 valoreze mai mult dec\u00e2t Tesla \u015fi Meta Platforms, dou\u0103 dintre companiile incluse \u00een celebrul grup. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 apari\u0163ia unor noi gigan\u0163i ai inteligen\u0163ei artificiale, precum OpenAI \u015fi Anthropic, ar putea face ca actuala formul\u0103 s\u0103 devin\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103. “Devine foarte dificil s\u0103 continu\u0103m s\u0103 folosim termenul Magnificent Seven ca simbol al liderilor pie\u0163ei atunci c\u00e2nd una dintre cele mai importante companii din lume r\u0103m\u00e2ne \u00een afara acestei categorii”, a declarat Shay Boloor, strateg-\u015fef la Futurum Equities. Pe re\u0163eaua X a \u00eenceput deja s\u0103 circule un nou acronim: “MANGOS”, format din Meta, Anthropic, Nvidia, Alphabet (Google), OpenAI \u015fi SpaceX. Totu\u015fi, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o defini\u0163ie unanim acceptat\u0103, iar unii investitori folosesc litera “A” pentru Apple.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nFabrica Holcim din Adjud intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: tranzac\u021bia european\u0103 de 1,85 miliarde de euro cu Xella a fost finalizat\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fra\u021bii Pav\u0103l au primit verde s\u0103 preia magazinele Carrefour<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nia, singura \u021bar\u0103 din UE unde motorina s-a scumpit \u00een luna mai <\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de as\u0103zi, 23 iunie 2026 | De la performan\u021bele elevilor \u0219i sportivilor vr\u00e2nceni, la marile evenimente ale istoriei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 23 iunie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 23 iunie: Evenimente, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au marcat istoria<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n