![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Screenshot_20260622_092024_Messenger.jpg\")
<\/a><\/p>\nMuzeograful Cristian-Oliviu Gaido\u0219 a criticat, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eentr-o postare pe Facebook, modul \u00een care firma care execut\u0103 lucr\u0103rile la Podul de Fier din Lugoj gestioneaz\u0103 \u0219antierul. Acesta a acuzat distrugerea inscrip\u021biei vechi, atribuite frizerului Jakob Merzig \u0219i datate \u00een 1907, aflat\u0103 pe c\u0103su\u021ba de vam\u0103 a podului. Gaido\u0219 consider\u0103 c\u0103 podul trebuie tratat ca un obiectiv cu valoare istoric\u0103 \u0219i simbolic\u0103 pentru ora\u0219, nu ca o lucrare obi\u0219nuit\u0103 de infrastructur\u0103.<\/p>\n
Al\u021bi localnici s-au ar\u0103tat mai \u00eeng\u0103duitori fa\u021b\u0103 de lucr\u0103ri.<\/p>\n
\u201eNu cred c\u0103 e o tragedie c\u0103 scrisul original este dat jos din cauza retencuirii. Av\u00e2nd poze, cred c\u0103 poate fi ref\u0103cut foarte u\u0219or\u201d, a comentat un localnic.<\/p>\n
Centrul ora\u0219ului Lugoj, plin de cl\u0103diri istorice<\/p>\n
Al\u0103turi de Podul de Fier din centrul ora\u0219ului, numeroase alte monumente istorice din Lugoj au avut de suferit \u00een ultimii ani din cauza lipsei de \u00eengrijire, a interven\u021biilor nepotrivite sau a lucr\u0103rilor care le-au \u0219tirbit aspectul original.<\/p>\n
Cl\u0103diri vechi din secolele al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea, fa\u021bade ornamentate, biserici \u0219i palate care amintesc de trecutul multicultural al ora\u0219ului au ajuns \u00een stare avansat\u0103 de degradare sau au fost afectate de repara\u021bii f\u0103cute f\u0103r\u0103 grij\u0103 pentru valoarea lor istoric\u0103.<\/p>\n
Multe se afl\u0103 \u00een jurul Pie\u021bei Iosif Constantin Dr\u0103gan (1917\u20132008), miliardarul rom\u00e2n n\u0103scut \u00een Lugoj, care a \u00eenfiin\u021bat aici o universitate. Altele, din vechiul Lugoj German, se amestec\u0103 printre palatele romilor boga\u021bi, construite dup\u0103 1990, \u0219i vilele localnicilor ridicate f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de armonia zonei.<\/p>\n
\u00cen unele cazuri, termopanele au luat locul vechilor ferestre ale cl\u0103dirilor \u00een stil Art Nouveau sau baroc, iar aparatele de aer condi\u021bionat, elementele de plastic \u0219i inox au \u00eenlocuit vechile decora\u021biuni de piatr\u0103 \u0219i marmur\u0103 care atr\u0103geau, \u00een trecut, privirile c\u0103l\u0103torilor.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Podul care a legat Lugojul German de Lugojul Rom\u00e2n<\/p>\n
Aflat la 60 de kilometri de Timi\u0219oara \u0219i la 50 de kilometri de Re\u0219i\u021ba \u0219i Caransebe\u0219, ora\u0219ul Lugoj, din jude\u021bul Timi\u0219, a fost unul dintre t\u00e2rgurile vechi ale Banatului, dar \u0219i un centru cultural \u0219i religios important \u00eenc\u0103 din epoca medieval\u0103. \u00cen secolele trecute, aici locuiau rom\u00e2ni, \u0219vabi, balcanici, evrei \u0219i maghiari, iar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, r\u00e2ul Timi\u0219 desp\u0103r\u021bea dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri distincte, care urmau s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-un singur ora\u0219.<\/p>\n
Pe malul st\u00e2ng se \u00eentindea Lugojul German, care g\u0103zduia comunitatea \u0219vabilor, str\u00e2ns\u0103 \u00een jurul bisericii romano-catolice \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d, ridicat\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea de c\u0103lug\u0103rii minori\u021bi. Tot aici se aflau sinagoga, gara, teatrul, Corso-ul \u0219i promenada de pe malul Timi\u0219ului, repere care au dat acestei zone a ora\u0219ului \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui t\u00e2rg b\u0103n\u0103\u021bean prosper.<\/p>\n
Aici, \u00eencep\u00e2nd din 1717, s-au stabilit primii coloni\u0219ti germani \u0219i slovaci, o popula\u021bie catolic\u0103 format\u0103 din familii de me\u0219te\u0219ugari, care au \u00eentemeiat o localitate distinct\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de Lugojul German.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Pe cel\u0103lalt mal al Timi\u0219ului, Lugojul Rom\u00e2nesc s-a conturat \u00een jurul bisericii ortodoxe \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d, construit\u0103 \u00eentre 1759 \u0219i 1766, \u0219i al vechiului Turn \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d, p\u0103strat de la o biseric\u0103 mai veche \u0219i considerat cel mai vechi monument religios al ora\u0219ului. \u00cen secolul al XIX-lea, Lugojul a devenit \u0219i un centru important al rom\u00e2nilor greco-catolici, odat\u0103 cu ridicarea Catedralei \u201eCobor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Spirit\u201d \u0219i cu \u00eenfiin\u021barea Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj.<\/p>\n
Cele dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri au fost legate prin poduri folosite de secole, reconstruite de mai multe ori de-a lungul timpului, \u00een aceea\u0219i zon\u0103, dup\u0103 ce inunda\u021biile, r\u0103zboaiele \u0219i alte evenimente au dus la distrugerea sau \u0219ubrezirea lor. Cel mai trainic dintre ele a fost construit la \u00eenceputul anilor 1900 \u0219i este prezent \u0219i pe emblema ora\u0219ului b\u0103n\u0103\u021bean.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din jurul anului 1717, c\u00e2nd Lugojul a trecut sub st\u0103p\u00e2nirea habsburgic\u0103, este amintit un pod de lemn care lega Lugojul German de Lugojul Rom\u00e2n, dar \u0219i dreptul comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne de a percepe vam\u0103 pentru trecerea lui. \u00cen 1795, cele dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri au fost unite, iar un an mai t\u00e2rziu, \u00eemp\u0103ratul Francisc al II-lea le-a dat celor din Lugoj dreptul s\u0103 perceap\u0103 vam\u0103 de trecere peste vechiul pod de pe Timi\u0219.<\/p>\n
Podul era greu de \u00eentre\u021binut, iar comunit\u0103\u021bile german\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103 din Lugoj nu aveau bani suficien\u021bi pentru a-l repara, a-l p\u0103stra \u00een stare bun\u0103 \u0219i a \u00eentre\u021bine drumurile din jur. Din taxele \u00eencasate de la c\u0103l\u0103torii din afara ora\u0219ului, negustori, c\u0103ru\u021be \u0219i animale, ora\u0219ul putea suporta cheltuielile de \u00eentre\u021binere a podului.<\/p>\n
Podul de fier, construit \u00een 1901 \u2013 1902<\/p>\n
\u00cen 1901, a \u00eenceput construc\u021bia podului de fier care avea s\u0103 devin\u0103 simbol al ora\u0219ului Lugoj, fiind prezent inclusiv pe stema localit\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u201eLucr\u0103rile pentru zidirea podului celui nou proiectat, care ar avea s\u0103 lege Lugojul Rom\u00e2nesc de cel German, s-au \u00eenceput deja. Podul cel vechi este casat pentru tr\u0103suri \u0219i numai trecerea persoanelor este admis\u0103, \u0219i aceasta doar p\u00e2n\u0103 la terminarea pun\u021bii. Comunicarea cu tr\u0103surile se face deocamdat\u0103 pe cel\u0103lalt pod existent\u201d, informa ziarul \u201eDrapelul\u201d, \u00een iulie 1901.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Un an a durat construc\u021bia podului de fier din Lugoj, realizat cu schel\u0103rie metalic\u0103 fabricat\u0103 la Uzinele din Re\u0219i\u021ba. Pentru ridicarea lui au fost aduse peste 185 de tone de fier, transportate p\u00e2n\u0103 la Lugoj cu care trase de boi. Podul a fost inaugurat \u00een august 1902 \u0219i a \u00eenlocuit vechiul pod de lemn, devenind principala leg\u0103tur\u0103 dintre cele dou\u0103 maluri ale Timi\u0219ului.<\/p>\n
\u201eLa inaugurarea podului, lumea mi\u0219una ca la furnicar peste mult a\u0219teptatul pod. La ora 1 a avut loc un banchet la hotelul Regele Ungariei. S\u0103 nu fie cu sup\u0103rare dac\u0103, din incidentul acestei solemnit\u0103\u021bi, facem o mic\u0103 observare. Noi credem c\u0103, la astfel de ocazii solemne, ar fi bine s\u0103 se \u021bin\u0103 cont \u0219i de sentimentele \u0219i moravurile popula\u021biunii. Rom\u00e2nul, c\u00e2nd \u00ee\u0219i face o construc\u021bie, nu o ia \u00een folosin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu o sfin\u021be\u0219te prin preotul s\u0103u. N-are tihn\u0103 dac\u0103 nu face o fe\u0219tanie. Credem c\u0103 nu ar fi fost de prisos dac\u0103, \u0219i nu din alt\u0103 cauz\u0103, cel pu\u021bin din considerare fa\u021b\u0103 de sentimentele poporului, cu ocazia inaugur\u0103rii, ar fi f\u0103cut \u0219i preo\u021bii slujba obi\u0219nuit\u0103\u201d, informa, \u00een august 1902, \u201eTribuna Poporului\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Timpul \u0219i circula\u021bia intens\u0103 au l\u0103sat urme \u00een \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area podului peste Timi\u0219, iar nevoia de reabilitare a fost reclamat\u0103 frecvent \u00een ultimii ani. \u00cen anii \u201980 au avut loc ultimele lucr\u0103ri ample de consolidare. \u00cen 2020, la solicitarea Asocia\u021biei Culturale \u201eSalva\u021bi Patrimoniul Timi\u0219oarei\u201d, Podul de Fier din Lugoj a fost clasat ca monument istoric. \u00cen 2025, a intrat \u00een reabilitare, iar din luna mai 2026 a fost \u00eenchis complet circula\u021biei, pentru ca lucr\u0103rile s\u0103 poat\u0103 continua la suprastructurile sale. Finalizarea lucr\u0103rilor este a\u0219teptat\u0103 \u00een 2026.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/podul-care-a-legat-doua-orase-din-banat-este-refacut-de-la-zero-dupa-125-de-ani-el-a-legat-lugojul-german-de-lugojul-roman\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Screenshot_20260622_091831_Messenger.jpg”] Podul emblematic al ora\u0219ului Lugoj a fost cuprins \u00eentr-un amplu proces de restaurare, menit s\u0103 \u00eei redea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area impozant\u0103 din trecut. Lucr\u0103rile, care au dus la \u00eenchiderea circula\u021biei pe podul vechi de peste 120 de ani, nu au fost ocolite de controverse. Cel mai faimos pod din Lugoj este ref\u0103cut din temelii. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-2005489","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2005489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2005489"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2005489\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2005489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2005489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2005489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}