{"id":2002514,"date":"2026-06-20T00:00:00","date_gmt":"2026-06-19T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2002514"},"modified":"2026-06-20T00:00:00","modified_gmt":"2026-06-19T21:00:00","slug":"astazi-despre-nobilul-transilvan-devenit-apatrid-emil-cioran-filosof-si-scriitor-roman-stabilit-in-franta-unde-a-trait-pana-la-moarte-fara-sa-ceara-cetatenia-franceza-coleg-cu-constantin-noica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2002514","title":{"rendered":"Ast\u0103zi despre: Nobilul transilvan devenit apatrid – Emil Cioran – filosof \u0219i scriitor rom\u00e2n stabilit \u00een Fran\u021ba unde a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la moarte, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 cet\u0103\u021benia francez\u0103. Coleg cu Constantin Noica \u0219i Mircea Eliade, elev al lui Nae Ionescu"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/astazi-despre-nobilul-transilvan-devenit-apatrid—emil-cioran—filosof-si-scriitor-roman-stabilit-in-franta-unde-a-trait-pana-la-moarte-fara-sa-ceara-cetatenia-franceza\/mediaPool\/uTyZRtq.jpg”]<\/p>\n

Educa\u021bie<\/a><\/p>\n

Ast\u0103zi despre: Nobilul transilvan devenit apatrid – Emil Cioran – filosof \u0219i scriitor rom\u00e2n stabilit \u00een Fran\u021ba unde a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la moarte, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 cet\u0103\u021benia francez\u0103. Coleg cu Constantin Noica \u0219i Mircea Eliade, elev al lui Nae Ionescu<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Ziarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n
20 iun 2026<\/span>9753 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, R\u0103\u0219inari – d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof \u0219i scriitor rom\u00e2n devenit apatrid \u0219i stabilit \u00een Fran\u021ba, unde a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la moarte f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 cet\u0103\u021benia francez\u0103<\/p>\n

\nMaestru al paradoxului, ilosof al \u00eendoielii \u0219i al disper\u0103rii, el a
\ncreat o oper\u0103 profund\u0103 \u0219i tulbur\u0103toare, care exploreaz\u0103 limitele
\ncondi\u021biei umane, libertatea g\u00e2ndirii \u0219i natura suferin\u021bei. \u00cen aceast\u0103
\nc\u0103l\u0103torie prin via\u021ba \u0219i crea\u021bia sa, descoperim un spirit rebel, aflat
\nmereu \u00een c\u0103utarea sensului \u00eentr-o lume plin\u0103 de incertitudin\n<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Familia<\/h3>\n

Emil Cioran s-a n\u0103scut la R\u0103\u0219inari, aflat pe atunci \u00een comitatul Sibiu. Tat\u0103l s\u0103u, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox \u0219i consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originar\u0103 din Vene\u021bia de Jos, comun\u0103 situat\u0103 \u00een apropiere de F\u0103g\u0103ra\u0219. Tat\u0103l Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autorit\u0103\u021bile austro-ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie matern\u0103, Emil Cioran se tr\u0103gea dintr-o familie din nobilimea transilvan\u0103.<\/p>\n

Formarea<\/h3>\n

Dup\u0103 studii clasice la Liceul Gheorghe Laz\u0103r din Sibiu, \u00eencepe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucure\u0219ti. A fost coleg cu Constantin Noica \u0219i Mircea Eliade, elev al lui Tudor Vianu \u0219i Nae Ionescu. Bun cunosc\u0103tor al limbii germane, a studiat \u00een original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, \u0219i mai ales pe Friedrich Nietzsche. \u00cenc\u0103 din tinere\u021be a ar\u0103tat \u00eenclina\u021bie spre agnosticism, ap\u0103r\u00e2ndu-i evident\u0103 “incovenien\u021ba existen\u021bei”. \u00cen timpul studen\u021biei a fost \u00een mod deosebit influen\u021bat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages \u0219i Martin Heidegger, precum \u0219i de filozoful rus Lev \u0218estov, care situase \u00eent\u00e2mplarea \u00een centrul sistemului s\u0103u de g\u00e2ndire. \u00cen 1933 ob\u021bine o burs\u0103, care \u00eei permite s\u0103 continue studiile de filozofie la Berlin, unde intr\u0103 \u00een contact cu Nicolai Hartmann \u0219i Ludwig Klages<\/p>\n

Primele volume<\/strong><\/p>\n

Prima lui carte ap\u0103rut\u0103 \u00een 1934 \u00een Rom\u00e2nia, Pe culmile disper\u0103rii, a fost distins\u0103 cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needita\u021bi \u0219i Premiul Tinerilor Scriitori Rom\u00e2ni. Succesiv au ap\u0103rut: Cartea am\u0103girilor (1935), Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei (1936), Lacrimi \u0219i Sfin\u021bi (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei a fost autocenzurat \u00een edi\u021bia a doua ap\u0103rut\u0103 la \u00eenceputul anilor ’90, autorul \u00eensu\u0219i elimin\u00e2nd numeroase pasaje considerate extremiste, “preten\u021bioase \u0219i stupide”.[3]<\/p>\n

Nevoia resim\u021bit\u0103 atunci de genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 a unei treziri spirituale pornit\u0103 din exaltarea valorilor vitale, antira\u021bionaliste, care a culminat \u00eentr-un extremism de dreapta, a influen\u021bat viziunea t\u00e2n\u0103rului Cioran. De\u0219i nu a fost niciodat\u0103 membru al Mi\u0219c\u0103rii legionare, \u00een perioada interbelic\u0103 simpatizeaz\u0103 cu ideile acesteia, f\u0103r\u0103 a fi de acord cu metodele ei violente.[4] Plecat cu o burs\u0103 la Berlin \u00een 1933, se declar\u0103 \u00eentr-un articol admirator al lui Hitler \u0219i justific\u0103 provocator Noaptea cu\u021bitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie \u0219i ru\u0219ine, aceast\u0103 viziune[5], ca pe o inadmisibil\u0103 r\u0103t\u0103cire a tinere\u021bii, argument\u00e2nd prin ea refuzul oric\u0103rei implic\u0103ri a individului \u00een istorie.<\/p>\n

Re\u00eentors \u00een \u021bar\u0103, ocup\u0103 vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul “Andrei \u0218aguna” din Bra\u0219ov. \u00cen 1937, pleac\u0103 la Paris cu o burs\u0103 a Institutului Francez din Bucure\u0219ti, care i se va prelungi p\u00e2n\u0103 \u00een 1944. \u00cen 1940, \u00eencepe s\u0103 scrie \u00cendreptar p\u0103tima\u0219, ultima sa carte \u00een limba rom\u00e2n\u0103, limb\u0103 pe care a abandonat-o \u00een favoarea francezei. Varianta definitiv\u0103 a \u00cendreptarului (r\u0103mas\u0103 inedit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1991) a fost \u00eencheiat\u0103 \u00een 1945, anul \u00een care Cioran s-a stabilit definitiv \u00een Fran\u021ba. Dup\u0103 retragerea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile comuniste a tr\u0103it la Paris ca apatrid.[6]<\/p>\n

Opera francez\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1937 Emil Cioran pleac\u0103 \u00een Fran\u021ba cu o burs\u0103 a Institutului Francez din Bucure\u0219ti. Dup\u0103 o scurt\u0103 \u00eentoarcere \u00een Rom\u00e2nia (dou\u0103 luni, sf\u00e2r\u0219itul lui 1940- \u00eenceputul lui 1941), el p\u0103r\u0103se\u0219te pentru totdeauna Rom\u00e2nia \u0219i se stabile\u0219te la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai \u00een limba francez\u0103, operele lui fiind apreciate nu numai pentru con\u021binutul lor, dar \u0219i pentru stilul plin de distinc\u021bie \u0219i fine\u021be al limbii. \u00cen 1949 \u00eei apare la editura Gallimard – editur\u0103 care va publica mai t\u00e2rziu majoritatea c\u0103r\u021bilor sale – prima lucrare scris\u0103 \u00een limba francez\u0103, Pr\u00e9cis de d\u00e9composition, distins\u0103 \u00een 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuz\u0103 toate distinc\u021biile literare care i-au fost atribuite.<\/p>\n

Emil Cioran a locuit la Paris \u00een Cartierul Latin, pe care nu l-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103. A tr\u0103it mult timp retras, evit\u00e2nd publicitatea. \u00cen schimb a cultivat darul conversa\u021biei cu numero\u0219ii s\u0103i prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a \u00eentre\u021binut o vast\u0103 coresponden\u021b\u0103, dezv\u0103luindu-se ca un remarcabil autor epistolar.<\/p>\n

Epuiz\u00e2nd \u00eenc\u0103 din tinere\u021be interesul pentru filozofia de catedr\u0103, Cioran a p\u0103r\u0103sit devreme g\u00e2ndirea sistematic\u0103 \u0219i specula\u021biile abstracte, pentru a se consacra unor cuget\u0103ri profund personale. “N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senza\u021biilor mele”, va constata mai t\u00e2rziu.[necesit\u0103\u00a0citare] Din eseurile ap\u0103rute \u00een limba rom\u00e2n\u0103 se desprinde portretul unui t\u00e2n\u0103r g\u00e2nditor din anii treizeci, influen\u021bat de mi\u0219carea de idei din acea epoc\u0103 \u00een care intelectualii rom\u00e2ni descopereau g\u00e2ndirea existen\u021bialist\u0103 (sub varianta ei rom\u00e2neasc\u0103, cu accente cre\u0219tine \u0219i mistice, “tr\u0103irismul”).<\/p>\n

Tematica operei<\/strong><\/p>\n

Emil Cioran a \u00eenceput prin a fi un g\u00e2nditor torturat de sentimente \u0219i senza\u021bii violente. Preocupat de problema mor\u021bii \u0219i a suferin\u021bei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajut\u0103 supravie\u021buirii. Tema alien\u0103rii omului, tem\u0103 existen\u021bialist\u0103 prin excelen\u021b\u0103, prezent\u0103 la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulat\u0103 astfel, \u00een 1932, de t\u00e2n\u0103rul Cioran: “S\u0103 fie oare pentru noi existen\u021ba un exil \u0219i neantul o patrie?”[necesit\u0103\u00a0citare]<\/p>\n

C\u00e2teva teme mari str\u0103bat opera lui Emil Cioran: contingen\u021ba fiin\u021bei umane, p\u0103catul originar, sensul tragic al istoriei, sf\u00e2r\u0219itul civiliza\u021biei, amenin\u021barea R\u0103ului, refuzul consolid\u0103rii prin credin\u021b\u0103, obsesia absolutului, via\u021ba ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un g\u00e2nditor pasionat de istorie, pe care o cunoa\u0219tea bine din vastele sale lecturi \u0219i mai ales din autorii \u0219i memoriali\u0219tii perioadelor de decaden\u021b\u0103, de unde reflec\u021biile marcat gnostice \u0219i antimoderniste, oarecum \u00een linia spenglerian\u0103, asupra destinului omului \u0219i civiliza\u021biei. At\u00e2ta vreme c\u00e2t a p\u0103strat leg\u0103tura cu originile \u0219i nu s-a \u00eenstr\u0103inat de sine, omul a rezistat. Ast\u0103zi, el este pe cale s\u0103 se distrug\u0103 prin obiectivare de sine, produc\u021bie \u0219i reproduc\u021bie irepresibil\u0103, exces de autoanaliz\u0103, de transparen\u021b\u0103 \u0219i prin triumful artificialului.<\/p>\n

Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran s\u0103 devin\u0103 celebru tocmai \u00een limba francez\u0103, ale c\u0103rei constr\u00e2ngeri le repudiase \u00een tinere\u021be.<\/p>\n

Premii \u0219i distinc\u021bii<\/p>\n

Premiul Rivarol, 1950<\/p>\n

Centre National du Livre din Paris acord\u0103 o burs\u0103 pe an numit\u0103 \u00een cinstea lui<\/p>\n

La Paris, Bucure\u0219ti, Sibiu, Cluj, R\u0103\u0219inari exist\u0103 c\u00e2te o strad\u0103 numit\u0103 \u00een cinstea lui<\/p>\n

\u00cen anul 2009 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

O particularitate onomastic\u0103: ini\u021biala M.<\/p>\n

Cur\u00e2nd dup\u0103 debutul francez, Cioran \u00eencepe s\u0103-\u0219i semneze volumele E.M. Cioran. Destui au presupus c\u0103 ini\u021biala M. trebuie s\u0103 reprezinte comprimarea unui prenume francez sau rom\u00e2nesc, probabil Michel sau Mihai. \u00cen realitate, ini\u021biala “M.” din semn\u0103tura sa de autor nu comprim\u0103 nicidecum un prenume real \u0219i a fost adoptat\u0103 de filozof exclusiv din ra\u021biuni fonetice \u0219i de reprezentare. Dup\u0103 cum avea s\u0103-i relateze \u00een 1984 prietenei \u0219i traduc\u0103toarei sale Sanda Stolojan, \u00een limba francez\u0103 prenumele Emile are o rezonan\u021b\u0103 calin\u0103, \u00een total\u0103 opozi\u021bie cu caracterul scrierilor sale. E. Cioran ar fi sunat nepotrivit. Astfel – consemneaz\u0103 Sanda Stolojan \u00een jurnalul s\u0103u parizian, Nori peste balcoane – s-a g\u00e2ndit la E.M. Forster \u0219i a adoptat ini\u021biala. Aceasta e originea real\u0103 a literei M. Misterul a n\u0103scut \u00eens\u0103 o ne\u00een\u021belegere care s-a perpetuat, unele site-uri, biografii de dic\u021bionar \u0219i articole de enciclopedie men\u021bion\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u0219i ast\u0103zi existen\u021ba unui ipotetic prenume Mihai sau Michel al filozofului.<\/p>\n

Post scriptum de dincolo de moarte<\/h2>\n

<\/p>\n

\n

Morm\u00e2ntul lui Emil Cioran \u0219i al lui Simone Bou\u00e9 din Cimitirul Montparnasse<\/p>\n<\/div>\n

Dup\u0103 moartea Simonei Bou\u00e9<\/a>, prietena de o via\u021b\u0103 a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost g\u0103site \u00een apartamentul lor de o menajer\u0103, care a \u00eencercat \u00een 2005 scoaterea la licita\u021bie \u0219i valorificarea lor. \u00centr-o prim\u0103 etap\u0103, o hot\u0103r\u00e2re a Cur\u021bii de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. \u00cen urma judec\u0103rii, Tribunalul din Paris decide \u00een decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor c\u0103tre persoana g\u0103sitoare, urm\u00e2nd ca aceasta s\u0103 dispun\u0103 de ele cum crede de cuviin\u021b\u0103. Printre manuscrise, \u00een general versiuni ale unor lucr\u0103ri deja ap\u0103rute, se afl\u0103 \u0219i un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinz\u00e2nd c\u00e2\u021biva ani din perioada ulterioar\u0103 lui 1965-1972 (anii \u00een care \u0219i-a scris Caietele<\/em> sale), document de un excep\u021bional interes pentru editori \u0219i cititori, \u0219i probabil ultima scriere inedit\u0103 a filozofului.<\/p>\n

In memoriam<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n
\n
\n
Monumentul lui Emil Cioran din Bucure\u0219ti<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pe strada \u201eProtopop Emil Cioran\u201d din comuna sibian\u0103 R\u0103\u0219inari se afl\u0103 casa \u00een care s-a n\u0103scut Emil Cioran. Pe peretele casei este montat\u0103 o plac\u0103 de marmur\u0103, sub care se afl\u0103 un mic bust, care amintesc de marele filozof rom\u00e2n.[11][12] Din p\u0103cate, bustul confec\u021bionat din ghips \u0219i vopsit cu aurolac este vandalizat, av\u00e2nd nasul spart.[13][14]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 S\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 mai 2013, \u00een comuna R\u0103\u0219inari, \u00een fa\u021ba C\u0103minul cultural a avut loc dezvelirea oficial\u0103 a unui bust mai mare al lui Emil Cioran.[15]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Un monument dedicat filosofului \u0219i scriitorului Emil Cioran a fost dezvelit \u00een data de 9 decembrie 2015 la Bucure\u0219ti, la intersec\u021bia str\u0103zilor Gara de Nord \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu. Autorul lucr\u0103rii, artistul plastic Valentin Duicu, a turnat \u00een bronz bustul \u00een 2013, iar soclul a fost confec\u021bionat \u00een 2015 din calcar de Vra\u021ba, adus din Bulgaria. Monumentul are o \u00een\u0103l\u021bime de 3,40 metri, \u00een care bustul are 1,4 metri, iar soclul 2 metri.[16] Monumentul este amplasat pe spa\u021biul verde ce desparte trotuarul de partea carosabil\u0103, cu fa\u021ba spre strad\u0103, \u00eenc\u00e2t poate fi v\u0103zut numai de cei care c\u0103l\u0103toresc cu ma\u0219ina. De pe trotuar, i se vede doar spatele. Prim\u0103ria Capitalei spune c\u0103 a fost singura solu\u021bie dup\u0103 ce a descoperit, post-factum, c\u0103 amplasamentul propus ini\u021bial se afla pe teren privat.[17]<\/p>\n

<\/p>\n

Bibliografie complet\u0103<\/p>\n

Opera \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pe culmile disper\u0103rii, Bucure\u0219ti, 1934<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cartea am\u0103girilor, Bucure\u0219ti, 1936<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u0219ti, 1936<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Lacrimi \u0219i sfin\u021bi, Bucuresti, 1937<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Amurgul g\u00eendurilor, 1940<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cendreptar p\u0103tima\u0219, ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Singur\u0103tate \u0219i destin (antologie de texte \u00eengrijit\u0103 de Dan C. Mih\u0103ilescu, cu articole publicate \u00een presa interbelic\u0103), ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Scrisori c\u0103tre cei de-acas\u0103, ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1995<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mon pays\/\u021aara mea (scris \u00een francez\u0103, textul apare pentru prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een volum bilingv), ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1996<\/p>\n

Opera \u00een limba francez\u0103<\/strong><\/p>\n

Volume de autor<\/strong><\/p>\n