Opt din zece rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 nivelul taxelor este excesiv, iar peste jum\u0103tate recunosc c\u0103 \u00een ultimul an au fost nevoi\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i consume economiile sau au r\u0103mas f\u0103r\u0103 rezerve financiare. Dincolo de dezbaterea despre fiscalitate, datele unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP contureaz\u0103 o realitate economic\u0103 mai profund\u0103: tot mai mul\u021bi rom\u00e2ni au sentimentul c\u0103 muncesc mai mult pentru a-\u0219i acoperi obliga\u021biile \u0219i tot mai pu\u021bin pentru a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi nivelul de trai.<\/strong><\/p>\n \u00cen ultimii ani, rom\u00e2nii au fost nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unui cumul de factori care le-au afectat puterea de cump\u0103rare. Cre\u0219terea pre\u021burilor la energie \u0219i combustibili, majorarea costurilor asociate locuirii, scumpirea alimentelor \u0219i extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au schimbat radical percep\u021bia asupra stabilit\u0103\u021bii financiare.<\/p>\n Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP \u00een perioada august 2025 \u2013 iunie 2026 arat\u0103 c\u0103 nemul\u021bumirea popula\u021biei nu este generat\u0103 doar de nivelul taxelor, ci \u0219i de sentimentul c\u0103 efortul financiar cerut cet\u0103\u021benilor nu este \u00eenso\u021bit de servicii publice mai bune sau de o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire vizibil\u0103 a calit\u0103\u021bii vie\u021bii.<\/p>\n Cre\u0219terea cotei standard de TVA la 21% \u0219i scumpirile succesive au amplificat aceast\u0103 stare de oboseal\u0103 economic\u0103. Pentru mul\u021bi rom\u00e2ni, problema nu mai este reprezentat\u0103 de o m\u0103sur\u0103 fiscal\u0103 punctual\u0103, ci de impresia c\u0103 fiecare nou\u0103 modificare legislativ\u0103 \u00eenseamn\u0103 costuri suplimentare pentru popula\u021bie. Opt din zece rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 taxarea este excesiv\u0103<\/strong><\/p>\n Percep\u021bia asupra fiscalit\u0103\u021bii este una dintre cele mai clare concluzii ale cercet\u0103rii. Nu mai pu\u021bin de 81,7% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 impozitarea din Rom\u00e2nia este excesiv\u0103. Doar 11,2% cred contrariul, \u00een timp ce 7% nu au putut formula o opinie. \u201eRom\u00e2nii nu resping ideea de a contribui, resping lipsa de echilibru. Oamenii ar accepta mai u\u0219or taxarea dac\u0103 ar vedea mai mult\u0103 eficien\u021b\u0103, mai mult\u0103 rigoare \u0219i mai mult respect pentru banii colecta\u021bi. \u00cen schimb, percep\u021bia dominant\u0103 este c\u0103 cet\u0103\u021beanul pl\u0103te\u0219te tot mai scump, \u00een timp ce statul livreaz\u0103 tot mai pu\u021bin\u201d,<\/em> arat\u0103 studiul.<\/p>\n Aceast\u0103 percep\u021bie este alimentat\u0103 \u0219i de dezbaterile publice privind privilegiile unor categorii de bugetari sau demnitari, \u00eentr-un moment \u00een care popula\u021biei i se cere s\u0103 accepte m\u0103suri de austeritate \u0219i costuri mai ridicate. Poate cea mai \u00eengrijor\u0103toare concluzie a studiului este legat\u0103 de situa\u021bia financiar\u0103 a gospod\u0103riilor. Un aspect relevant al studiului este profilul responden\u021bilor. Cea mai numeroas\u0103 categorie este format\u0103 din persoane care c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eentre 5.001 \u0219i 7.000 de lei net lunar, reprezent\u00e2nd 25,1% din total. Alte categorii importante sunt cele cu venituri \u00eentre 4.001 \u0219i 5.000 de lei \u0219i \u00eentre 7.001 \u0219i 9.000 de lei. Nemul\u021bumirea nu se limiteaz\u0103 la fiscalitate. Ea se extinde \u0219i asupra rela\u021biei dintre stat \u0219i mediul privat. Economia subteran\u0103 amplific\u0103 sentimentul de nedreptate<\/strong><\/p>\n O alt\u0103 concluzie important\u0103 prive\u0219te percep\u021bia asupra economiei subterane. Interesant este c\u0103 percep\u021bia asupra Uniunii Europene este mult mai nuan\u021bat\u0103 dec\u00e2t dezbaterea public\u0103 din ultimii ani. Dincolo de cifrele privind taxele, veniturile sau economiile, studiul transmite un mesaj mai profund despre starea de spirit a unei p\u0103r\u021bi importante a popula\u021biei active. \u00cen acest climat de incertitudine, tot mai mul\u021bi rom\u00e2ni \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 o form\u0103 de siguran\u021b\u0103 prin dezvoltare profesional\u0103 \u0219i acumularea de competen\u021be noi. Participan\u021bii la studiu provin \u00een mare parte din categoria popula\u021biei active, preocupat\u0103 de evolu\u021bia profesional\u0103 \u0219i de men\u021binerea competitivit\u0103\u021bii pe pia\u021ba muncii. \u00cen esen\u021b\u0103, datele arat\u0103 c\u0103 problema principal\u0103 nu este doar nivelul taxelor sau al pre\u021burilor, ci faptul c\u0103 tot mai mul\u021bi rom\u00e2ni au sentimentul c\u0103 nu mai reu\u0219esc s\u0103 avanseze. \u00cen loc s\u0103 economiseasc\u0103, s\u0103 investeasc\u0103 sau s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 nivelul de trai, o parte important\u0103 a popula\u021biei se concentreaz\u0103 pe men\u021binerea echilibrului de la o lun\u0103 la alta. Iar atunci c\u00e2nd supravie\u021buirea financiar\u0103 \u00eencepe s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 planificarea pe termen lung, semnalul de alarm\u0103 nu mai prive\u0219te doar gospod\u0103riile individuale, ci \u00eentreaga economie.
\nDatele studiului indic\u0103 o ruptur\u0103 profund\u0103 \u00eentre contribuabil \u0219i arhitectura fiscal\u0103 a statului. Nu mai vorbim doar despre nemul\u021bumiri conjuncturale, ci despre o ne\u00eencredere care pare s\u0103 se consolideze de la an la an.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u0219i timp, doar 20,2% consider\u0103 c\u0103 politicile fiscale actuale se \u00eendreapt\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie bun\u0103. Peste jum\u0103tate dintre responden\u021bi spun c\u0103 direc\u021bia este gre\u0219it\u0103, iar aproape trei din zece nu mai reu\u0219esc s\u0103 identifice o strategie clar\u0103.
\nMesajul transmis de participan\u021bi este unul care dep\u0103\u0219e\u0219te simpla nemul\u021bumire fa\u021b\u0103 de taxe. Rom\u00e2nii nu contest\u0103 neap\u0103rat ideea de a contribui la bugetul public, ci modul \u00een care este construit raportul dintre contribu\u021bie \u0219i beneficiu.<\/p>\n
\nClasa de mijloc \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i consume rezervele financiare<\/strong><\/p>\n
\nDatele arat\u0103 c\u0103 39,1% dintre responden\u021bi au fost nevoi\u021bi s\u0103 utilizeze economiile acumulate anterior pentru a face fa\u021b\u0103 cheltuielilor din ultimele 12 luni. Al\u021bi 15,1% spun c\u0103 au r\u0103mas complet f\u0103r\u0103 economii.
\n\u00cen acela\u0219i timp, 18,4% afirm\u0103 c\u0103 veniturile \u0219i cheltuielile sunt perfect echilibrate, ceea ce \u00een termeni practici \u00eenseamn\u0103 c\u0103 banii se termin\u0103 odat\u0103 cu luna \u0219i nu mai exist\u0103 spa\u021biu pentru economisire.
\nDoar 22,5% au reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 deoparte o sum\u0103 modest\u0103, iar numai 4,9% spun c\u0103 economisesc mai mult dec\u00e2t \u00eenainte.
\nPrivite \u00eempreun\u0103, cifrele arat\u0103 c\u0103 peste jum\u0103tate dintre responden\u021bi fie au intrat deja \u00een economii, fie \u0219i-au epuizat complet rezervele financiare. Pentru economi\u0219ti, acesta este unul dintre cele mai clare semnale de vulnerabilitate financiar\u0103, deoarece economiile reprezint\u0103 principalul mecanism prin care familiile absorb \u0219ocurile economice, de la pierderea unui loc de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cre\u0219teri bru\u0219te ale costului vie\u021bii.
\n\u00cen momentul \u00een care aceste rezerve \u00eencep s\u0103 dispar\u0103, orice nou\u0103 presiune financiar\u0103 poate avea efecte mult mai puternice asupra nivelului de trai.
\nVeniturile medii nu mai garanteaz\u0103 confortul financiar<\/strong><\/p>\n
\nAceste date arat\u0103 c\u0103 dificult\u0103\u021bile financiare nu mai sunt specifice exclusiv persoanelor cu venituri reduse. Ele se reg\u0103sesc inclusiv \u00een r\u00e2ndul celor care, teoretic, fac parte din clasa de mijloc.
\n\u00cen ultimii ani, cre\u0219terea accelerat\u0103 a costurilor pentru locuire, utilit\u0103\u021bi, transport \u0219i servicii a diminuat semnificativ capacitatea de economisire a familiilor. Astfel, salarii care p\u00e2n\u0103 nu demult ofereau un anumit grad de confort financiar sunt ast\u0103zi suficiente doar pentru men\u021binerea unui echilibru fragil \u00eentre \u00eencas\u0103ri \u0219i cheltuieli.
\nPractic, studiul sugereaz\u0103 c\u0103 o parte a clasei de mijloc \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 o degradare a siguran\u021bei financiare, chiar dac\u0103 nivelul veniturilor nu a sc\u0103zut.
\nMediul privat \u0219i contribuabilii au sentimentul c\u0103 duc greul economiei<\/strong><\/p>\n
\nPotrivit studiului, 71,9% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 institu\u021biile statului nu \u00eencurajeaz\u0103 mediul privat \u0219i nu contribuie suficient la dezvoltarea economic\u0103. Doar 12,3% cred contrariul.
\nRezultatul este relevant \u00eentr-un context \u00een care companiile se confrunt\u0103 cu costuri mai mari, incertitudine fiscal\u0103 \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een planificarea investi\u021biilor.
\nPentru mul\u021bi antreprenori \u0219i angaja\u021bi, statul nu este perceput ca un partener de dezvoltare, ci mai degrab\u0103 ca un actor preocupat \u00een primul r\u00e2nd de colectarea veniturilor la buget.
\nAcest sentiment al dezechilibrului contribuie la amplificarea frustr\u0103rii generale \u0219i la erodarea \u00eencrederii \u00een institu\u021biile publice.<\/p>\n
\nDoar 5,6% dintre responden\u021bi cred c\u0103 \u00een ultimii doi ani au existat progrese semnificative \u00een combaterea economiei la negru. Al\u021bi 29,6% admit existen\u021ba unor progrese, dar consider\u0103 c\u0103 acestea sunt lente.
\n\u00cen schimb, aproape dou\u0103 treimi dintre participan\u021bi nu observ\u0103 schimb\u0103ri reale sau cred chiar c\u0103 fenomenul s-a amplificat.
\nPentru contribuabilul care \u00ee\u0219i declar\u0103 veniturile \u0219i \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te taxele, aceast\u0103 percep\u021bie genereaz\u0103 un sentiment puternic de inechitate.
\n\u201eAceasta este, poate, una dintre cele mai iritante contradic\u021bii pentru contribuabilul corect: statul devine tot mai exigent cu cei care declar\u0103, pl\u0103tesc \u0219i se conformeaz\u0103, dar nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 publicul c\u0103 \u00eei prinde cu adev\u0103rat pe cei care ocolesc sistemul\u201d, se arat\u0103 \u00een analiza APSAP.
\nAtunci c\u00e2nd cet\u0103\u021beanul are impresia c\u0103 presiunea fiscal\u0103 cre\u0219te doar asupra celor care respect\u0103 regulile, \u00eencrederea \u00een sistem se erodeaz\u0103 \u0219i mai mult.
\nRom\u00e2nii nu resping Europa, dar contest\u0103 modul \u00een care ajung la ei costurile schimb\u0103rii<\/strong><\/p>\n
\nAproape 45% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 modific\u0103rile impuse sau recomandate de Uniunea European\u0103 sunt benefice pentru cet\u0103\u021beni \u0219i contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea legisla\u021biei \u0219i a calit\u0103\u021bii vie\u021bii. \u00cen acela\u0219i timp, 33,8% cred c\u0103 o parte dintre aceste m\u0103suri sunt \u00een defavoarea cet\u0103\u021benilor, iar 9% consider\u0103 c\u0103 legisla\u021bia na\u021bional\u0103 ar trebui s\u0103 fie independent\u0103 de influen\u021ba Bruxelles-ului.
\nRezultatele arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu este o societate majoritar anti-european\u0103. \u00cen schimb, exist\u0103 o polarizare tot mai evident\u0103 \u00eentre cei care percep beneficiile integr\u0103rii europene \u0219i cei care asociaz\u0103 schimb\u0103rile legislative cu noi costuri \u0219i obliga\u021bii.
\nAceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de percep\u021bie pare s\u0103 fie alimentat\u0103 mai degrab\u0103 de modul \u00een care politicile sunt explicate \u0219i implementate la nivel na\u021bional dec\u00e2t de respingerea proiectului european \u00een sine.
\nO societate care consum\u0103 rezervele nu poate construi pe termen lung<\/strong><\/p>\n
\nAtunci c\u00e2nd oamenii \u00eencep s\u0103 \u00ee\u0219i consume economiile pentru cheltuielile curente, c\u00e2nd renun\u021b\u0103 la planuri de viitor \u0219i c\u00e2nd fiecare nou\u0103 tax\u0103 este perceput\u0103 ca o amenin\u021bare direct\u0103 la adresa bugetului familiei, apare o schimbare de perspectiv\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te zona economic\u0103.
\u201ePentru foarte mul\u021bi rom\u00e2ni, povara fiscal\u0103 nu mai este doar o cifr\u0103 din Codul fiscal, ci o ap\u0103sare zilnic\u0103\u201d,<\/em> concluzioneaz\u0103 studiul realizat de Centrul de Formare APSAP.<\/p>\n
\n\u201eRom\u00e2nii nu mai privesc formarea profesional\u0103 ca pe un moft. Pentru tot mai mul\u021bi oameni activi pe pia\u021ba muncii, perfec\u021bionarea a devenit o form\u0103 de protec\u021bie profesional\u0103. \u00centr-o economie instabil\u0103, cu taxe \u00een cre\u0219tere \u0219i costuri mai mari, competen\u021bele actualizate sunt una dintre pu\u021binele forme reale de siguran\u021b\u0103\u201d, afirm\u0103 Bogdan-Costin F\u00e2r\u0219irotu, pre\u0219edintele Centrului de Formare APSAP.<\/p>\n![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/grafic-2.webp\")
<\/a><\/p>\n