{"id":1993654,"date":"2026-06-16T20:00:30","date_gmt":"2026-06-16T17:00:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1993654"},"modified":"2026-06-16T20:00:30","modified_gmt":"2026-06-16T17:00:30","slug":"calendarul-zilei-17-iunie-75-de-ani-de-la-inceputul-deportarilor-masive-din-banat-si-sud-vestul-olteniei-peste-40-000-de-oameni-au-fost-ridicati-si-mutati-fortat-in-baragan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1993654","title":{"rendered":"Calendarul zilei 17 iunie | 75 de ani de la \u00eenceputul deport\u0103rilor masive din Banat \u0219i sud-vestul Olteniei: peste 40.000 de oameni au fost ridica\u021bi \u0219i muta\u021bi for\u021bat \u00een B\u0103r\u0103gan"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/deportari_baragan.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/deportari_baragan.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 17 iunie | 75 de ani de la \u00eenceputul deport\u0103rilor…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 17 iunie | 75 de ani de la \u00eenceputul deport\u0103rilor masive din Banat \u0219i sud-vestul Olteniei: peste 40.000 de oameni au fost ridica\u021bi \u0219i muta\u021bi for\u021bat \u00een B\u0103r\u0103gan<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Ema Ionescu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: IICCMER<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen ultimele ore ale zilei de 17 iunie 1951, zeci de mii de mili\u021bieni (poli\u021bi\u0219ti), securi\u0219ti (jandarmi), pompieri \u0219i gr\u0103niceri au descins \u00een sute de localit\u0103\u021bi din Banat \u0219i sud-vestul Olteniei, unde au somat peste 40.000 de oameni s\u0103-\u015fi str\u00e2ng\u0103 lucrurile \u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163ele, scrie pe siteul IICCMER.<\/a><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 cum descrie institu\u021bia acest adev\u0103rat calvar:<\/p>\n

Pe fondul \u00eencord\u0103rii rela\u021biilor dintre Rom\u00e2nia \u0219i Iugoslavia, exclus\u0103 \u00een 1948 din Comintern, grani\u021ba dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri a devenit o zon\u0103 extrem de sensibil\u0103 pentru guvernul comunist de la Bucure\u0219ti. Popula\u0163ia din zona de frontier\u0103, at\u00e2t prin componen\u0163a etnic\u0103 c\u00e2t \u015fi prin cea social\u0103, reprezenta \u00een ochii autorit\u0103\u0163ilor \u201eun factor ridicat de risc\u201d pentru contaminarea cu \u201eerezia\u201d iugoslav\u0103. Pentru a securiza zona, conducerea de partid a hot\u0103r\u00e2t ca pe o raz\u0103 de aproximativ 25 de km., \u00eencep\u00e2nd de la Beba Veche (jude\u021bul Timi\u0219) \u0219i p\u00e2n\u0103 la Gruia (jude\u021bul Mehedin\u021bi), care includea un num\u0103r de 203 localit\u0103\u021bi apar\u0163in\u00e2nd actualelor jude\u0163e Timi\u015f, Cara\u015f-Severin \u015fi Mehedin\u0163i, popula\u0163ia s\u0103 fie \u201edislocat\u0103\u201d \u00een B\u0103r\u0103gan. Prin propor\u0163iile pe care le-a atins \u015fi mijloacele folosite, ac\u0163iunea a cunoscut toate datele unui proces de deportare. Nu a fost o premier\u0103 \u00een istoria postbelic\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00eenc\u0103 din ianuarie 1945, la cererea sovieticilor, 70.000 de persoane, majoritatea etnici germani, fiind deportate \u00een URSS.<\/p>\n

Un al doilea episod, tot de inspira\u0163ie sovietic\u0103, a avut la baz\u0103 H.C.M. nr. 344 din 15 martie 1951, care \u00eemputernicea Ministerul Afacerilor Interne \u00een problema stabilirii domiciliului obligatoriu pentru unele categorii de persoane. Mai departe, conform H.C.M. nr. 326 din 1951, M.A.I a emis decizia nr. 200 (ambele \u0163inute secrete), prin care se extindea m\u0103sura de \u201edislocare\u201d \u015fi fixarea domiciliului obligatoriu \u015fi asupra altor categorii de persoane, suspectate de activitate du\u015fm\u0103noas\u0103.<\/p>\n

La 17 iunie 1951 s-a pr\u0103znuit, conform calendarului cre\u0219tin ortodox, Duminica Rusaliilor. \u00cen aceea\u015fi zi avuseser\u0103 loc \u0219i serb\u0103rile de sf\u00e2r\u015fit de an \u015fcolar. Pu\u0163ini dintre locuitorii vestului \u0163\u0103rii s-ar fi a\u015fteptat la o nenorocire chiar \u00een ziua de Rusalii. Dar, \u00een cursul nop\u0163ii \u015fi \u00een zorii zilei de 18 iunie, \u00een sute de localit\u0103\u0163i din Banat \u015fi din sud-vestul Olteniei au p\u0103struns 20.000 de militari din Ministerul de Interne, trupe de Securitate, gr\u0103niceri, mili\u0163ie \u015fi pompieri, \u00eenso\u0163i\u0163i adesea de civili, b\u0103t\u00e2nd la por\u0163ile caselor \u015fi som\u00e2ndu-i pe localnici s\u0103-\u015fi str\u00e2ng\u0103 lucrurile \u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163ele.<\/p>\n

Opera\u0163iunea de \u201edislocare\u201d a fost condus\u0103 de o comisie ministerial\u0103 prezidat\u0103 de ministrul adjunct al Afacerilor Interne, Gheorghe Pintilie. Aproape 44.000 mii de persone, rom\u00e2ni, basarabeni si bucovineni, macedoneni, germani, unii dintre ei recent \u00eentor\u015fi din prima deportare \u00een URSS, s\u00e2rbi \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i au fost obliga\u0163i s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 gospod\u0103riile cu destina\u0163ia stepa B\u0103r\u0103ganului.<\/p>\n

Au fost \u00eembarca\u0163i \u00eempreun\u0103, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, copii mici, bolnavi \u015fi femei gravide, \u00een vagoane folosite anterior la transportul vitelor, pentru ca la cap\u0103tul unei c\u0103l\u0103torii cu trenul care a durat chiar \u015fi dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 fie depu\u015fi \u00een B\u0103r\u0103gan, pe c\u00e2mp, sub cerul liber, departe de orice alt\u0103 localitate. Terenul fusese parcelat, loturile av\u00e2nd un \u021b\u0103ru\u0219 numerotat pentru fiecare familie. Cu pu\u0163inele lucruri aduse de acas\u0103 \u015fi cu materialele modeste puse la dispozi\u0163ia lor de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, oamenii au fost nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi \u00eencropeasc\u0103 un ad\u0103post, apoi, \u00eencet-\u00eencet s\u0103-\u015fi ridice case din chirpici.<\/p>\n

Astfel, \u00een regiunile Ialomi\u021ba \u0219i Gala\u021bi au luat fiin\u021b\u0103 18 localit\u0103\u021bi noi, \u00eentemeiate de deporta\u0163i: Brate\u0219, Bumb\u0103cari, D\u00e2lga, Dropia, Ezerul, Fundata, L\u0103te\u0219ti, M\u0103z\u0103reni, Movila G\u00e2ld\u0103ului, Olaru, Pelican, R\u0103chitoasa, Rubla, Salc\u00e2mi, Schei, Valea Viilor, Vii\u0219oara \u0219i Zagna (\u00een raioanele C\u0103l\u0103ra\u0219i, Br\u0103ila, C\u0103lm\u0103\u021bui, Gala\u021bi, Slobozia, Lehliu \u0219i Fete\u0219ti).<\/p>\n

Via\u0163a deporta\u0163ilor \u00een cei cinci ani \u00een care au fost nevoi\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan a fost extrem de grea, \u00eencep\u00e2nd de la munca de cl\u0103dire a caselor, procurarea apei \u015fi a hranei, cultivarea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi p\u00e2n\u0103 la restric\u0163iile de mi\u015fcare ce permiteau deporta\u0163ilor s\u0103 se deplaseze doar pe o raz\u0103 de 15 km., dar chiar \u0219i atunci doar cu aprobarea organelor de Mili\u0163ie.<\/p>\n

Pentru a se asigura c\u0103 situa\u0163ia este \u0163inut\u0103 sub control, Securitatea a dus o ampl\u0103 opera\u0163iune de recrutare de informatori din r\u00e2ndul deporta\u0163ilor, \u015fi ulterior din cea a fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici trimi\u015fi aici \u00een domiciliu obligatoriu. De aceea, pe l\u00e2ng\u0103 munca grea \u015fi mijloacelor de trai precare, oamenii trebuiau s\u0103 se confrunte permanent cu suspiciunea c\u0103 persoanele apropiate puteau s\u0103 divulge organelor represive informa\u0163ii care le-ar fi adus noi suferin\u0163e.<\/p>\n

Condi\u0163iile dificile de via\u0163\u0103, v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 sau, dimpotriv\u0103, prea fraged\u0103, \u00een cazul copiilor, ca \u015fi o asisten\u0163\u0103 sanitar\u0103 slab\u0103 au determinat mai mult de 1.600 decese, dintre care peste 10% \u00een r\u00e2ndul copiilor.<\/p>\n

Un act normativ ce a asigurat \u201econtinuitatea\u201d locuirii \u00een satele de deporta\u0163i a fost H.C.M nr. 337 din 11 martie 1954, prin care M.A.I. era autorizat sa fixeze domiciliu obligatoriu acelor de\u0163inu\u0163i politici asupra c\u0103rora, la eliberarea din \u00eenchisori sau colonii de munc\u0103, plana suspiciunea de a nu fi fost pe deplin \u201ereeduca\u021bi\u201d, prezent\u00e2nd astfel un \u201epericol pentru securitatea statului\u201d. Internarea se putea \u00eentinde pe o durat\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 6 luni si 5 ani.<\/p>\n

\u00cen decembrie 1955 Consiliul de Mini\u015ftri a hot\u0103r\u00e2t ridicarea restric\u0163iilor domiciliare pentru majoritatea persoanelor din categoria prev\u0103zut\u0103 \u00een ordinul nr. 200\/1951 (cei din zona frontierei de vest). \u00cen 1956, cei mai mul\u0163i deporta\u0163i se \u00eentorceau acas\u0103, cu toate c\u0103 \u00een cele mai multe cazuri nu au fost repu\u015fi \u00een dreptul de proprietate asupra gospod\u0103riilor de care fuseser\u0103 deposeda\u0163i cu 5 ani mai \u00eenainte.<\/p>\n

\u00cen 1956, dup\u0103 eliberarea deporta\u0163ilor, aceste comune au devenit \u201edomicilii obligatorii\u201c pentru de\u0163inu\u0163ii politici \u201erecalcitran\u0163i\u201c care \u00ee\u015fi executaser\u0103 anii de condamnare \u015fi erau trimi\u015fi aici pentru \u201esupliment de pedeaps\u0103\u201c. Dup\u0103 gra\u0163ierea general\u0103 din 1964, casele au fost demolate \u0219i p\u0103m\u00e2ntul arat.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong>
\nRomulus Rusan (coordonator), Mor\u021bi f\u0103r\u0103 morminte \u00een B\u0103r\u0103gan (1951-1956)<\/em>, Funda\u021bia Academia Civic\u0103, 2011.<\/p>\n

Smaranda Vultur, Istorie tr\u0103it\u0103-istorie povestit\u0103: deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan: 1951-1956<\/em>, Editura Amarcord, 1997.<\/p>\n

Consiliul Securit\u0103\u0163i Statului, Serviciul \u201eC\u201d, Not\u0103 de studiu Nr. 00880015\/14 decembrie 1967: http:\/\/www.dntb.ro\/sfera\/64\/arhiva.htm<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n