MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia Rom\u00e2niei a intrat la ap\u0103: \u00een primul trimestru a sc\u0103zut cu 1,2%<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 6 iun 2026<\/span>387 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-economia-romaniei-a-intrat-la-apa-in-primul-trimestru-a-scazut-cu-12\/article\/mediaPool\/uISp5pz.jpg\")
<\/a><\/div>\nDatele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 1,2% pe serie brut\u0103 \u00een primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din anul 2025, \u0219i cu 1,1% pe serie ajustat\u0103 sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anun\u021bate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). INS a revizuit \u00een sus fa\u021b\u0103 de estimarea anterioar\u0103 datele privind economia Rom\u00e2niei \u00een primul trimestru din acest an, de la o sc\u0103dere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% \u00een prezent. Datele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere – \u00een termeni reali – cu 1,2% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei pre\u021buri curente \u00een termeni nominali, iar \u00een termeni reali, \u00een sc\u0103dere cu 1,1% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat. Potrivit sursei citate, la cre\u0219terea PIB, \u00een trimestrul I din 2026 fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025, au contribuit construc\u021biile (\u00c20,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 7,9%; activit\u0103\u021bi de spectacole, culturale \u0219i recreative; repara\u021bii de produse de uz casnic \u0219i alte servicii (\u00c20,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 11,6%. Contribu\u021bii negative la modificarea PIB au fost \u00eenregistrate \u00een industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB \u0219i care a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,2%; comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul; repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor; transportul \u0219i depozitarea; hotelurile \u0219i restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,1%; informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 4,1%. De asemenea, au mai fost consemnate sc\u0103deri \u00een domeniul tranzac\u021biilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,9%; activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice; activit\u0103\u021bile de servicii administrative \u0219i activit\u0103\u021bile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,9%; administra\u021bia public\u0103 \u0219i ap\u0103rarea; asigur\u0103rile sociale din sistemul public; \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul; s\u0103n\u0103tatea \u0219i asisten\u021ba social\u0103 (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,3%. Agricultura, intermedierile financiare \u0219i asigur\u0103rile nu au contribuit la cre\u0219terea PIB. INS precizeaz\u0103 c\u0103 impozitele nete pe produs nu au contribuit la cre\u0219terea PIB, av\u00e2nd o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 0,6%. Pe categorii de utiliz\u0103ri, o contribu\u021bie pozitiv\u0103 a avut-o formarea brut\u0103 de capital fix al c\u0103rei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu \u00c20,9% la cre\u0219terea PIB. Pe de alt\u0103 parte, contribu\u021bii negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospod\u0103riilor popula\u021biei, al c\u0103rei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 0,4% \u0219i nu a contribuit la cre\u0219terea PIB;<\/p>\n
Ce spune Bolojan despre fondul total de salarii?<\/strong><\/p>\nl \u201easta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n
Premierul interimar Ilie Bolojan afirm\u0103 c\u0103 suma de aproximativ 8 miliarde de lei cu care ar urma s\u0103 creasc\u0103 fondul pentru salariile pl\u0103tite angaja\u0163ilor din sistemul bugetar, prev\u0103zut\u0103 \u00een proiectul legii salariz\u0103rii unitare, \u0163ine cont de majorarea Produsului Intern Brut, procentul din PIB r\u0103m\u00e2n\u00e2nd acela\u015fi ca p\u00e2n\u0103 acum. Bolojan spune c\u0103 nemul\u0163umirile diverselor categorii de bugetari privind faptul c\u0103 salariile lor nu vor cre\u015fte sunt legate de a\u015ftept\u0103rile pe care tocmai clasa politic\u0103 le-a creat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de realit\u0103\u0163ile financiare cu care se confrunt\u0103 \u0163ara. “Niciun proiect care caut\u0103 s\u0103 regleze ni\u015fte acumul\u0103ri negative de ani de zile nu va fi perfect, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem bine. El se poate perfec\u0163iona \u00een dezbateri, \u00een discu\u0163ii \u015fi a\u015fa mai departe. Dar vreau s\u0103 spun c\u0103 acest tip de proiecte PNL-ul le va sus\u0163ine pentru c\u0103 sunt jaloane importante pe care, dac\u0103 nu le \u00eendeplinim, Rom\u00e2nia pierde la fiecare 770 de milioane de euro \u015fi ar fi p\u0103cat dac\u0103 putem lua ace\u015fti bani sub form\u0103 de grant”, a afirmat Ilie Bolojan, la Euronews Rom\u00e2nia, joi sear\u0103. Premierul interimar a explicat c\u0103 nemul\u0163umirile categoriilor de bugetari care acum protesteaz\u0103 fa\u0163\u0103 de proiectul legii salariz\u0103rii unitare sunt legate de “”grava eroare”” f\u0103cut\u0103 de politicieni de a crea a\u015ftept\u0103ri care nu pot fi onorate. “\u00cen toat\u0103 retorica pe care am avut-o, nu eu am avut-o, v-am spus, pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste spe\u0163e, s-au creat speran\u0163e \u015fi a\u015ftept\u0103ri de cre\u015fteri de salarii care, poate, s\u0103 semene cu cele din 2024. Evident c\u0103 nu se mai putea. \u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 suntem dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar \u00een acela\u015fi timp am avut infla\u0163ia, pe care nu o putem nega, care \u00een mod inevitabil a afectat puterea de cump\u0103rare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Dar nici nu o puteam evita foarte mult. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie nu se mai poate s\u0103 se mearg\u0103 pe aceast\u0103 logic\u0103 \u015fi trebuie f\u0103cut\u0103 o form\u0103 de indexare \u00eencep\u00e2nd de anul viitor. Dar, din nou, ca s\u0103 faci aceast\u0103 indexare, trebuie s\u0103 respect\u0103m \u015fi angajamentele pe care le-am luat ca \u0163ar\u0103 \u00een 2021 cu PNRR-ul. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eencadr\u0103m \u00eentr-o anumit\u0103 anvelop\u0103, pe de-o parte, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 venim cu o lege care rea\u015faz\u0103 lucrurile care au fost, s\u0103 spunem, distorsionate \u00een ace\u015fti ani prin acele nenum\u0103rate modific\u0103ri care au fost f\u0103cute. Asta nu-i foarte simplu, pentru c\u0103 fiecare categorie social\u0103 are a\u015ftept\u0103rile ei \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-o clas\u0103 sau s\u0103-i creasc\u0103 salariile de anul viitor. \u015ei noi avem o realitate. Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei \u015fi, conform tuturor analizelor, nu ne putem cre\u015fte acest fond de salarii dec\u00e2t \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor acestei \u0163\u0103ri. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem \u015fi ast\u0103zi. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fa\u0163\u0103 de estim\u0103rile legate de PIB-ul de anul viitor, am putea cre\u015fte cu c\u00e2teva miliarde. \u015eapte, opt, nou\u0103 miliarde”, a explicat Bolojan.<\/p>\n
Peste un sfert dintre rom\u00e2ni au \u00een plan s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice <\/strong><\/p>\nl mai mult de jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie<\/p>\n
Peste jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni (57%) sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie, iar 27% au \u00een vedere s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice, \u00een urm\u0103toarele 12 luni, reiese din rezultatele unei cercet\u0103ri sociologice publicate recent. Conform datelor platformei despre-energie.ro, opt din zece rom\u00e2ni (82%) au luat, \u00een ultimul an, diverse m\u0103suri \u00een propriile locuin\u021be pentru a sc\u0103dea consumul de energie, cu obiectivul de a avea facturi mai suportabile. Totodat\u0103, aceast\u0103 preocupare se va intensifica \u00een urm\u0103toarele 12 luni, dup\u0103 cum declar\u0103 92% dintre cei intervieva\u021bi. \u00centreba\u021bi ce vor s\u0103 fac\u0103 concret pentru a sc\u0103dea facturile, 57% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 \u00ee\u0219i vor reg\u00e2ndi obiceiurile, mai exact vor fi mult mai aten\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te consumul inutil de energie. Astfel, aproape 30% cred \u00een eficien\u021ba m\u0103surilor simple, precum stingerea luminii \u00een \u00eenc\u0103perile \u00een care nu stau, sau scoaterea din priz\u0103 a electrocasnicelor nefolosite. De asemenea, circa 33% au de g\u00e2nd ca, \u00een urm\u0103torul an, s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 electrocasnicele vechi cu unele eficiente energetic, iar al\u021bi aproape 27% pl\u0103nuiesc s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice. Pe de alt\u0103 parte, o propor\u021bie semnificativ\u0103 a responden\u021bilor (28%) consider\u0103 c\u0103 tot ce pot face pentru a reduce consumul este s\u0103 monteze becuri LED \u00een locuin\u021b\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care acela\u0219i sondaj eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 5% dintre rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 folosesc \u00een casele lor becuri clasice, cu incandescen\u021b\u0103, iar 17% un mix \u00eentre cele clasice \u0219i cele LED. \u00cen acela\u0219i timp, 66% dintre participan\u021bii la studiu au ar\u0103tat c\u0103 folosesc numai becuri LED. \u00cen plus, aproape 19% din totalul celor chestiona\u021bi au \u00een vedere s\u0103 investeasc\u0103 \u00een izolarea termic\u0103 a casei, dar exist\u0103 \u0219i o pondere \u00eensemnat\u0103 a celor care vor s\u0103 schimbe centrala termic\u0103 cu una eficient\u0103 energetic (peste 14%). Doar 6,4% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 au \u00een plan s\u0103 instaleze o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u00een urm\u0103toarele 12 luni. ‘De\u0219i exist\u0103 interes ridicat pentru reducerea facturilor, costurile aferente investi\u021biilor \u00een eficien\u021ba energetic\u0103 sunt descurajatoare pentru majoritatea celor intervieva\u021bi (circa 52%), exist\u00e2nd \u0219i temeri c\u0103 ace\u0219ti bani nu se vor amortiza (15% dintre responden\u021bi). Totu\u0219i, optica s-ar schimba radical \u00een favoarea unor astfel de proiecte dac\u0103 statul ar acorda sprijin financiar, prin diverse programe, situa\u021bie indicat\u0103 de peste 52% dintre cei chestiona\u021bi’, subliniaz\u0103 sursa citat\u0103. Cercetarea sociologic\u0103 a fost realizat\u0103 de Sondaje Marketing Rela\u021bii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, \u00een perioada 21 – 29 aprilie 2026, pe un e\u0219antion de 1.029 de utilizatori online, cu o marj\u0103 de eroare de \u00c2\/-3%.<\/p>\n
Proprietarul brandului Zara, v\u00e2nz\u0103ri puternice la \u00eenceputul verii<\/strong><\/p>\nGigantul spaniol Inditex, proprietarul brandului Zara, a raportat un \u00eenceput de sezon estival peste a\u015ftept\u0103ri, cu o cre\u015ftere a v\u00e2nz\u0103rilor de 11,5% \u00een luna mai, dep\u0103\u015find semnificativ estim\u0103rile anali\u015ftilor, care anticipau un avans de aproximativ 8%, transmite Reuters. Rezultatele au determinat o cre\u015ftere de p\u00e2n\u0103 la 5% a ac\u0163iunilor companiei, investitorii fiind \u00eencuraja\u0163i de capacitatea grupului de a rezista incertitudinilor economice \u015fi geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. \u00cen primul trimestru fiscal, perioada februarie-aprilie, Inditex a \u00eenregistrat v\u00e2nz\u0103ri de 8,75 miliarde de euro, \u00een cre\u015ftere cu 8,8%, ajustat la efectele valutare. Profitabilitatea companiei s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, marja brut\u0103 urc\u00e2nd la 61,2%, fa\u0163\u0103 de 60,6% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, \u00een pofida cre\u015fterii costurilor cu materiile prime, combustibilii \u015fi transportul. Reprezentan\u0163ii companiei au subliniat c\u0103 impactul major\u0103rii costurilor logistice a fost p\u00e2n\u0103 acum limitat, deoarece Inditex \u015fi-a adaptat rapid lan\u0163urile de aprovizionare pentru a evita perturb\u0103rile provocate de r\u0103zboi. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 Zara continu\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige cot\u0103 de pia\u0163\u0103 \u00een detrimentul unor rivali precum Primark \u015fi H& M, beneficiind inclusiv de expunerea puternic\u0103 pe pie\u0163ele din sudul Europei, unde condi\u0163iile meteorologice au favorizat v\u00e2nz\u0103rile de sezon. Statele Unite r\u0103m\u00e2n a doua cea mai important\u0103 pia\u0163\u0103 pentru Zara dup\u0103 Spania, iar compania continu\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een magazine mai mari \u015fi \u00een extinderea re\u0163elei comerciale. Conducerea Inditex a precizat c\u0103 avansul v\u00e2nz\u0103rilor din SUA este generat \u00een principal de volume mai mari de produse comercializate \u015fi nu de major\u0103ri de pre\u0163uri, ceea ce sugereaz\u0103 o cerere solid\u0103 din partea consumatorilor.<\/p>\n
Opt din zece rom\u00e2ni se tem de instabilitate financiar\u0103<\/strong><\/p>\nOpt din zece rom\u00e2ni sunt \u00eengrijora\u0163i de o posibil\u0103 instabilitate financiar\u0103, iar interesul popula\u0163iei pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e este \u00een cre\u015ftere, potrivit celui mai recent Barometru UNSAR-IRES privind percep\u0163ia riscului \u015fi cultura asigur\u0103rilor din Rom\u00e2nia. Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Societ\u0103\u0163ilor de Asigurare \u015fi Reasigurare din Rom\u00e2nia (UNSAR) arat\u0103 c\u0103 frica de instabilitate financiar\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte orice alt\u0103 preocupare a rom\u00e2nilor, inclusiv riscurile asociate locuin\u0163ei \u015fi bunurilor materiale (77%) sau vie\u0163ii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (72%). \u00cen acela\u015fi timp, 55% dintre responden\u0163i afirm\u0103 c\u0103 sunt \u00eengrijora\u0163i de evenimente de natur\u0103 social\u0103, politic\u0103 sau global\u0103, dovad\u0103 a impactului pe care contextul economic \u015fi geopolitic actual \u00eel are asupra percep\u0163iei riscurilor, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al UNSAR. \u00cen topul poli\u0163elor pentru care rom\u00e2nii declar\u0103 un interes crescut se afl\u0103 asigurarea locuin\u0163ei (57%, \u00c22%), fiind urmat\u0103, la egalitate, de asigurarea de c\u0103l\u0103torie \u015fi cea voluntar\u0103 de s\u0103n\u0103tate (c\u00e2te 48%), \u00een timp ce asigurarea de via\u0163\u0103 urc\u0103 cu 4 p.p., p\u00e2n\u0103 pe locul al treilea (43%). \u201eRezultatele acestei edi\u0163ii a Barometrului UNSAR-IRES arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii con\u015ftientizeaz\u0103 tot mai mult impactul pe care evenimentele neprev\u0103zute \u00eel pot avea asupra echilibrului financiar al familiei. Cre\u015fterea frecven\u0163ei \u015fi a severit\u0103\u0163ii fenomenelor meteo extreme sau a incendiilor au contribuit cu siguran\u0163\u0103 la interesul \u00een cre\u015ftere pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e, iar faptul c\u0103 asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate \u015fi cele de via\u0163\u0103 se reg\u0103sesc printre principalele op\u0163iuni indicate de responden\u0163i confirm\u0103 preocuparea tot mai mare pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, a veniturilor \u015fi a bun\u0103st\u0103rii financiare pe termen lung\u201d, a declarat Alexandru Ciuncan, Pre\u015fedinte & Director General al UNSAR. Referitor la factorii care ar putea stimula \u00eencheierea unei asigur\u0103ri facultative, rom\u00e2nii men\u0163ioneaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd veniturile mai ridicate (36%), urmate de facilit\u0103\u0163ile fiscale oferite de stat (26%) \u015fi de o mai bun\u0103 informare privind beneficiile \u015fi rolul asigur\u0103rilor (24%).<\/p>\n
Stellantis investe\u015fte 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a<\/strong><\/p>\nGrupul auto franco-italian Stellantis a anun\u0163at c\u0103 va produce trei noi modele Peugeot electrice \u015fi hibride la uzina din Mulhouse, estul Fran\u0163ei, \u00eencep\u00e2nd din 2029, ca parte a unei strategii globale de re\u00eennoire a gamei \u015fi de consolidare a competitivit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a produc\u0103torilor chinezi, transmite Reuters. Proiectul va beneficia de o investi\u0163ie de 400 de milioane de euro \u00een fabrica din Mulhouse \u015fi de alte 500 de milioane de euro pentru cercetare \u015fi dezvoltare, majoritatea fondurilor fiind direc\u0163ionate c\u0103tre noua platform\u0103 tehnologic\u0103 STLA One. Anun\u0163ul vine la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron a declarat c\u0103 Stellantis va investi \u00een total 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a. Noua platform\u0103 STLA One va fi lansat\u0103 \u00een Spania \u00een 2027, odat\u0103 cu produc\u0163ia viitoarei genera\u0163ii Peugeot 208. Aceasta va sta la baza unei game extinse de vehicule electrificate ale grupului. Directorul general al Stellantis, Antonio Filosa, a declarat c\u0103 grupul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 anual aproximativ 2 milioane de vehicule pe platforma STLA One p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n
Facebook lanseaz\u0103 un asistent AI pentru creatorii de con\u0163inut<\/strong><\/p>\nMeta a anun\u0163at c\u0103 va pune la dispozi\u0163ia creatorilor de con\u0163inut de pe Facebook un asistent bazat pe inteligen\u0163a artificial\u0103, care-i va ajuta s\u0103 produc\u0103 con\u0163inut \u015fi s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 performan\u0163ele. Conform companiei, noul asistent le va oferi creatorilor de con\u0163inut recomand\u0103ri personalizate pe baza stilului propriu, a performan\u0163ei, a comunit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163intelor fixate. Concret, AI-ul va putea fi folosit pentru a descoperi noi idei de con\u0163inut \u00een func\u0163ie de tendin\u0163e. De exemplu, ar putea sugera leg\u0103turi cu Campionatul Mondial de fotbal pe parcursul acestuia. Acela\u015fi asistent va putea fi folosit \u015fi pentru \u201ea s\u0103pa\u201d prin datele de analiz\u0103 a performan\u0163ei. \u00cen loc s\u0103 navigheze prin grafice \u015fi tabele, creatorii vor putea \u00eentreba direct asistentul, de exemplu, \u201eLa ce or\u0103 s\u0103 postez?\u201d sau \u201eC\u00e2te like-uri am avut ieri?\u201d Sugestiile \u015fi r\u0103spunsurile asistentului vor fi personalizate pentru fiecare entitate \u00een parte, \u00een func\u0163ie de caracteristicile individuale ale paginilor de Facebook, promite Meta.<\/p>\n
Petrolul s-a ieftinit cu peste 3% <\/strong><\/p>\nPre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu aproximativ 3%, dup\u0103 ce un articol publicat de The Wall Street Journal a indicat c\u0103 pre\u015fedintele american Donald Trump este reticent \u00een privin\u0163a relu\u0103rii unui conflict militar de amploare cu Iranul, transmite CNBC. La momentul redact\u0103rii articolului, petrolul american WTI era cotat la 92,30 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,72 dolari sau 3,87%, iar petrolul Brent se tranzac\u0163iona la 94,58 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,23 dolari sau 3,30%. Potrivit publica\u0163iei americane, Trump le-ar fi transmis consilierilor s\u0103i c\u0103 armisti\u0163iul dintre Statele Unite \u015fi Iran, aflat \u00een vigoare de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, rezist\u0103 \u00een ciuda unor incidente izolate. Oficialii cita\u0163i au precizat c\u0103 liderul de la Casa Alb\u0103 ar lua \u00een considerare \u00eencheierea armisti\u0163iului doar dac\u0103 Iranul ar provoca victime \u00een r\u00e2ndul militarilor americani. Casa Alb\u0103 a refuzat s\u0103 comenteze direct informa\u0163iile. Un oficial american a declarat \u00eens\u0103 c\u0103 Trump prefer\u0103 o solu\u0163ie diplomatic\u0103, dar a avertizat c\u0103 Iranul va suporta consecin\u0163e dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la un acord.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd central\u0103 pe pele\u021bi \u0219i lemne, pre\u021b…<\/span>11.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd balo\u021bi de lucern\u0103, 15 lei balotul….<\/span>11.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/paco-unul-dintre-cele-mai-cunoscute-businessuri-din-vrancea-a-depasit-280-de-milioane-de-lei-cifra-de-afaceri-dar-a-incheiat-anul-2025-pe-pierdere\/mediaPool\/uNfMntM.jpg\")
<\/a><\/div>\nPACO, unul dintre cele mai cunoscute businessuri din Vrancea, a dep\u0103\u0219it 280 de milioane de lei cifr\u0103 de afaceri, dar a \u00eencheiat anul 2025 pe pierdere<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 12 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/vrancea-in-zona-de-mijloc-a-clasamentului-national-al-puterii-de-cumparare\/mediaPool\/u745d3F.jpg\")
<\/a><\/div>\nVrancea, \u00een zona de mijloc a clasamentului na\u021bional al puterii de cump\u0103rare<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 11 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-miscari-de-trupe-la-varful-emag\/mediaPool\/uPAZ0pp.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Mi\u0219c\u0103ri de trupe la v\u00e2rful eMAG<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-desprenadia-gray-romanca-din-la-dolce-vita-care-a-cucerit-cinematografia-europeana\/mediaPool\/uLWdZ2u.png\")
<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre Nadia Gray, rom\u00e2nca din \u201eLa Dolce Vita\u201d care a cucerit cinematografia european\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/calendarul-zilei-de-13-iunie.-repere-istorice-personalitati-si-momente-care-au-schimbat-lumea\/mediaPool\/uw1dogc.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iunie. Repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au schimbat lumea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-vineri-12-mai-2026\/mediaPool\/ubSjw4h.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 12 mai 2026: Vrancea \u00eentre salv\u0103ri spectaculoase, teme de interes public \u0219i repere ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>Teren 1800 mp, \u00een dou\u0103 loturi, comuna…<\/span>04.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMEDICALE<\/strong><\/p>\nPoliclinica Tineretii<\/p>\n
Vrei consulta\u021bii…<\/span>30.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 6 iun 2026<\/span>387 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nDatele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 1,2% pe serie brut\u0103 \u00een primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din anul 2025, \u0219i cu 1,1% pe serie ajustat\u0103 sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anun\u021bate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). INS a revizuit \u00een sus fa\u021b\u0103 de estimarea anterioar\u0103 datele privind economia Rom\u00e2niei \u00een primul trimestru din acest an, de la o sc\u0103dere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% \u00een prezent. Datele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere – \u00een termeni reali – cu 1,2% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei pre\u021buri curente \u00een termeni nominali, iar \u00een termeni reali, \u00een sc\u0103dere cu 1,1% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat. Potrivit sursei citate, la cre\u0219terea PIB, \u00een trimestrul I din 2026 fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025, au contribuit construc\u021biile (\u00c20,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 7,9%; activit\u0103\u021bi de spectacole, culturale \u0219i recreative; repara\u021bii de produse de uz casnic \u0219i alte servicii (\u00c20,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 11,6%. Contribu\u021bii negative la modificarea PIB au fost \u00eenregistrate \u00een industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB \u0219i care a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,2%; comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul; repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor; transportul \u0219i depozitarea; hotelurile \u0219i restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,1%; informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 4,1%. De asemenea, au mai fost consemnate sc\u0103deri \u00een domeniul tranzac\u021biilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,9%; activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice; activit\u0103\u021bile de servicii administrative \u0219i activit\u0103\u021bile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,9%; administra\u021bia public\u0103 \u0219i ap\u0103rarea; asigur\u0103rile sociale din sistemul public; \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul; s\u0103n\u0103tatea \u0219i asisten\u021ba social\u0103 (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,3%. Agricultura, intermedierile financiare \u0219i asigur\u0103rile nu au contribuit la cre\u0219terea PIB. INS precizeaz\u0103 c\u0103 impozitele nete pe produs nu au contribuit la cre\u0219terea PIB, av\u00e2nd o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 0,6%. Pe categorii de utiliz\u0103ri, o contribu\u021bie pozitiv\u0103 a avut-o formarea brut\u0103 de capital fix al c\u0103rei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu \u00c20,9% la cre\u0219terea PIB. Pe de alt\u0103 parte, contribu\u021bii negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospod\u0103riilor popula\u021biei, al c\u0103rei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 0,4% \u0219i nu a contribuit la cre\u0219terea PIB;<\/p>\n
Ce spune Bolojan despre fondul total de salarii?<\/strong><\/p>\nl \u201easta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n
Premierul interimar Ilie Bolojan afirm\u0103 c\u0103 suma de aproximativ 8 miliarde de lei cu care ar urma s\u0103 creasc\u0103 fondul pentru salariile pl\u0103tite angaja\u0163ilor din sistemul bugetar, prev\u0103zut\u0103 \u00een proiectul legii salariz\u0103rii unitare, \u0163ine cont de majorarea Produsului Intern Brut, procentul din PIB r\u0103m\u00e2n\u00e2nd acela\u015fi ca p\u00e2n\u0103 acum. Bolojan spune c\u0103 nemul\u0163umirile diverselor categorii de bugetari privind faptul c\u0103 salariile lor nu vor cre\u015fte sunt legate de a\u015ftept\u0103rile pe care tocmai clasa politic\u0103 le-a creat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de realit\u0103\u0163ile financiare cu care se confrunt\u0103 \u0163ara. “Niciun proiect care caut\u0103 s\u0103 regleze ni\u015fte acumul\u0103ri negative de ani de zile nu va fi perfect, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem bine. El se poate perfec\u0163iona \u00een dezbateri, \u00een discu\u0163ii \u015fi a\u015fa mai departe. Dar vreau s\u0103 spun c\u0103 acest tip de proiecte PNL-ul le va sus\u0163ine pentru c\u0103 sunt jaloane importante pe care, dac\u0103 nu le \u00eendeplinim, Rom\u00e2nia pierde la fiecare 770 de milioane de euro \u015fi ar fi p\u0103cat dac\u0103 putem lua ace\u015fti bani sub form\u0103 de grant”, a afirmat Ilie Bolojan, la Euronews Rom\u00e2nia, joi sear\u0103. Premierul interimar a explicat c\u0103 nemul\u0163umirile categoriilor de bugetari care acum protesteaz\u0103 fa\u0163\u0103 de proiectul legii salariz\u0103rii unitare sunt legate de “”grava eroare”” f\u0103cut\u0103 de politicieni de a crea a\u015ftept\u0103ri care nu pot fi onorate. “\u00cen toat\u0103 retorica pe care am avut-o, nu eu am avut-o, v-am spus, pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste spe\u0163e, s-au creat speran\u0163e \u015fi a\u015ftept\u0103ri de cre\u015fteri de salarii care, poate, s\u0103 semene cu cele din 2024. Evident c\u0103 nu se mai putea. \u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 suntem dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar \u00een acela\u015fi timp am avut infla\u0163ia, pe care nu o putem nega, care \u00een mod inevitabil a afectat puterea de cump\u0103rare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Dar nici nu o puteam evita foarte mult. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie nu se mai poate s\u0103 se mearg\u0103 pe aceast\u0103 logic\u0103 \u015fi trebuie f\u0103cut\u0103 o form\u0103 de indexare \u00eencep\u00e2nd de anul viitor. Dar, din nou, ca s\u0103 faci aceast\u0103 indexare, trebuie s\u0103 respect\u0103m \u015fi angajamentele pe care le-am luat ca \u0163ar\u0103 \u00een 2021 cu PNRR-ul. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eencadr\u0103m \u00eentr-o anumit\u0103 anvelop\u0103, pe de-o parte, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 venim cu o lege care rea\u015faz\u0103 lucrurile care au fost, s\u0103 spunem, distorsionate \u00een ace\u015fti ani prin acele nenum\u0103rate modific\u0103ri care au fost f\u0103cute. Asta nu-i foarte simplu, pentru c\u0103 fiecare categorie social\u0103 are a\u015ftept\u0103rile ei \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-o clas\u0103 sau s\u0103-i creasc\u0103 salariile de anul viitor. \u015ei noi avem o realitate. Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei \u015fi, conform tuturor analizelor, nu ne putem cre\u015fte acest fond de salarii dec\u00e2t \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor acestei \u0163\u0103ri. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem \u015fi ast\u0103zi. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fa\u0163\u0103 de estim\u0103rile legate de PIB-ul de anul viitor, am putea cre\u015fte cu c\u00e2teva miliarde. \u015eapte, opt, nou\u0103 miliarde”, a explicat Bolojan.<\/p>\n
Peste un sfert dintre rom\u00e2ni au \u00een plan s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice <\/strong><\/p>\nl mai mult de jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie<\/p>\n
Peste jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni (57%) sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie, iar 27% au \u00een vedere s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice, \u00een urm\u0103toarele 12 luni, reiese din rezultatele unei cercet\u0103ri sociologice publicate recent. Conform datelor platformei despre-energie.ro, opt din zece rom\u00e2ni (82%) au luat, \u00een ultimul an, diverse m\u0103suri \u00een propriile locuin\u021be pentru a sc\u0103dea consumul de energie, cu obiectivul de a avea facturi mai suportabile. Totodat\u0103, aceast\u0103 preocupare se va intensifica \u00een urm\u0103toarele 12 luni, dup\u0103 cum declar\u0103 92% dintre cei intervieva\u021bi. \u00centreba\u021bi ce vor s\u0103 fac\u0103 concret pentru a sc\u0103dea facturile, 57% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 \u00ee\u0219i vor reg\u00e2ndi obiceiurile, mai exact vor fi mult mai aten\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te consumul inutil de energie. Astfel, aproape 30% cred \u00een eficien\u021ba m\u0103surilor simple, precum stingerea luminii \u00een \u00eenc\u0103perile \u00een care nu stau, sau scoaterea din priz\u0103 a electrocasnicelor nefolosite. De asemenea, circa 33% au de g\u00e2nd ca, \u00een urm\u0103torul an, s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 electrocasnicele vechi cu unele eficiente energetic, iar al\u021bi aproape 27% pl\u0103nuiesc s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice. Pe de alt\u0103 parte, o propor\u021bie semnificativ\u0103 a responden\u021bilor (28%) consider\u0103 c\u0103 tot ce pot face pentru a reduce consumul este s\u0103 monteze becuri LED \u00een locuin\u021b\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care acela\u0219i sondaj eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 5% dintre rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 folosesc \u00een casele lor becuri clasice, cu incandescen\u021b\u0103, iar 17% un mix \u00eentre cele clasice \u0219i cele LED. \u00cen acela\u0219i timp, 66% dintre participan\u021bii la studiu au ar\u0103tat c\u0103 folosesc numai becuri LED. \u00cen plus, aproape 19% din totalul celor chestiona\u021bi au \u00een vedere s\u0103 investeasc\u0103 \u00een izolarea termic\u0103 a casei, dar exist\u0103 \u0219i o pondere \u00eensemnat\u0103 a celor care vor s\u0103 schimbe centrala termic\u0103 cu una eficient\u0103 energetic (peste 14%). Doar 6,4% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 au \u00een plan s\u0103 instaleze o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u00een urm\u0103toarele 12 luni. ‘De\u0219i exist\u0103 interes ridicat pentru reducerea facturilor, costurile aferente investi\u021biilor \u00een eficien\u021ba energetic\u0103 sunt descurajatoare pentru majoritatea celor intervieva\u021bi (circa 52%), exist\u00e2nd \u0219i temeri c\u0103 ace\u0219ti bani nu se vor amortiza (15% dintre responden\u021bi). Totu\u0219i, optica s-ar schimba radical \u00een favoarea unor astfel de proiecte dac\u0103 statul ar acorda sprijin financiar, prin diverse programe, situa\u021bie indicat\u0103 de peste 52% dintre cei chestiona\u021bi’, subliniaz\u0103 sursa citat\u0103. Cercetarea sociologic\u0103 a fost realizat\u0103 de Sondaje Marketing Rela\u021bii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, \u00een perioada 21 – 29 aprilie 2026, pe un e\u0219antion de 1.029 de utilizatori online, cu o marj\u0103 de eroare de \u00c2\/-3%.<\/p>\n
Proprietarul brandului Zara, v\u00e2nz\u0103ri puternice la \u00eenceputul verii<\/strong><\/p>\nGigantul spaniol Inditex, proprietarul brandului Zara, a raportat un \u00eenceput de sezon estival peste a\u015ftept\u0103ri, cu o cre\u015ftere a v\u00e2nz\u0103rilor de 11,5% \u00een luna mai, dep\u0103\u015find semnificativ estim\u0103rile anali\u015ftilor, care anticipau un avans de aproximativ 8%, transmite Reuters. Rezultatele au determinat o cre\u015ftere de p\u00e2n\u0103 la 5% a ac\u0163iunilor companiei, investitorii fiind \u00eencuraja\u0163i de capacitatea grupului de a rezista incertitudinilor economice \u015fi geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. \u00cen primul trimestru fiscal, perioada februarie-aprilie, Inditex a \u00eenregistrat v\u00e2nz\u0103ri de 8,75 miliarde de euro, \u00een cre\u015ftere cu 8,8%, ajustat la efectele valutare. Profitabilitatea companiei s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, marja brut\u0103 urc\u00e2nd la 61,2%, fa\u0163\u0103 de 60,6% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, \u00een pofida cre\u015fterii costurilor cu materiile prime, combustibilii \u015fi transportul. Reprezentan\u0163ii companiei au subliniat c\u0103 impactul major\u0103rii costurilor logistice a fost p\u00e2n\u0103 acum limitat, deoarece Inditex \u015fi-a adaptat rapid lan\u0163urile de aprovizionare pentru a evita perturb\u0103rile provocate de r\u0103zboi. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 Zara continu\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige cot\u0103 de pia\u0163\u0103 \u00een detrimentul unor rivali precum Primark \u015fi H& M, beneficiind inclusiv de expunerea puternic\u0103 pe pie\u0163ele din sudul Europei, unde condi\u0163iile meteorologice au favorizat v\u00e2nz\u0103rile de sezon. Statele Unite r\u0103m\u00e2n a doua cea mai important\u0103 pia\u0163\u0103 pentru Zara dup\u0103 Spania, iar compania continu\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een magazine mai mari \u015fi \u00een extinderea re\u0163elei comerciale. Conducerea Inditex a precizat c\u0103 avansul v\u00e2nz\u0103rilor din SUA este generat \u00een principal de volume mai mari de produse comercializate \u015fi nu de major\u0103ri de pre\u0163uri, ceea ce sugereaz\u0103 o cerere solid\u0103 din partea consumatorilor.<\/p>\n
Opt din zece rom\u00e2ni se tem de instabilitate financiar\u0103<\/strong><\/p>\nOpt din zece rom\u00e2ni sunt \u00eengrijora\u0163i de o posibil\u0103 instabilitate financiar\u0103, iar interesul popula\u0163iei pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e este \u00een cre\u015ftere, potrivit celui mai recent Barometru UNSAR-IRES privind percep\u0163ia riscului \u015fi cultura asigur\u0103rilor din Rom\u00e2nia. Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Societ\u0103\u0163ilor de Asigurare \u015fi Reasigurare din Rom\u00e2nia (UNSAR) arat\u0103 c\u0103 frica de instabilitate financiar\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte orice alt\u0103 preocupare a rom\u00e2nilor, inclusiv riscurile asociate locuin\u0163ei \u015fi bunurilor materiale (77%) sau vie\u0163ii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (72%). \u00cen acela\u015fi timp, 55% dintre responden\u0163i afirm\u0103 c\u0103 sunt \u00eengrijora\u0163i de evenimente de natur\u0103 social\u0103, politic\u0103 sau global\u0103, dovad\u0103 a impactului pe care contextul economic \u015fi geopolitic actual \u00eel are asupra percep\u0163iei riscurilor, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al UNSAR. \u00cen topul poli\u0163elor pentru care rom\u00e2nii declar\u0103 un interes crescut se afl\u0103 asigurarea locuin\u0163ei (57%, \u00c22%), fiind urmat\u0103, la egalitate, de asigurarea de c\u0103l\u0103torie \u015fi cea voluntar\u0103 de s\u0103n\u0103tate (c\u00e2te 48%), \u00een timp ce asigurarea de via\u0163\u0103 urc\u0103 cu 4 p.p., p\u00e2n\u0103 pe locul al treilea (43%). \u201eRezultatele acestei edi\u0163ii a Barometrului UNSAR-IRES arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii con\u015ftientizeaz\u0103 tot mai mult impactul pe care evenimentele neprev\u0103zute \u00eel pot avea asupra echilibrului financiar al familiei. Cre\u015fterea frecven\u0163ei \u015fi a severit\u0103\u0163ii fenomenelor meteo extreme sau a incendiilor au contribuit cu siguran\u0163\u0103 la interesul \u00een cre\u015ftere pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e, iar faptul c\u0103 asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate \u015fi cele de via\u0163\u0103 se reg\u0103sesc printre principalele op\u0163iuni indicate de responden\u0163i confirm\u0103 preocuparea tot mai mare pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, a veniturilor \u015fi a bun\u0103st\u0103rii financiare pe termen lung\u201d, a declarat Alexandru Ciuncan, Pre\u015fedinte & Director General al UNSAR. Referitor la factorii care ar putea stimula \u00eencheierea unei asigur\u0103ri facultative, rom\u00e2nii men\u0163ioneaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd veniturile mai ridicate (36%), urmate de facilit\u0103\u0163ile fiscale oferite de stat (26%) \u015fi de o mai bun\u0103 informare privind beneficiile \u015fi rolul asigur\u0103rilor (24%).<\/p>\n
Stellantis investe\u015fte 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a<\/strong><\/p>\nGrupul auto franco-italian Stellantis a anun\u0163at c\u0103 va produce trei noi modele Peugeot electrice \u015fi hibride la uzina din Mulhouse, estul Fran\u0163ei, \u00eencep\u00e2nd din 2029, ca parte a unei strategii globale de re\u00eennoire a gamei \u015fi de consolidare a competitivit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a produc\u0103torilor chinezi, transmite Reuters. Proiectul va beneficia de o investi\u0163ie de 400 de milioane de euro \u00een fabrica din Mulhouse \u015fi de alte 500 de milioane de euro pentru cercetare \u015fi dezvoltare, majoritatea fondurilor fiind direc\u0163ionate c\u0103tre noua platform\u0103 tehnologic\u0103 STLA One. Anun\u0163ul vine la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron a declarat c\u0103 Stellantis va investi \u00een total 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a. Noua platform\u0103 STLA One va fi lansat\u0103 \u00een Spania \u00een 2027, odat\u0103 cu produc\u0163ia viitoarei genera\u0163ii Peugeot 208. Aceasta va sta la baza unei game extinse de vehicule electrificate ale grupului. Directorul general al Stellantis, Antonio Filosa, a declarat c\u0103 grupul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 anual aproximativ 2 milioane de vehicule pe platforma STLA One p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n
Facebook lanseaz\u0103 un asistent AI pentru creatorii de con\u0163inut<\/strong><\/p>\nMeta a anun\u0163at c\u0103 va pune la dispozi\u0163ia creatorilor de con\u0163inut de pe Facebook un asistent bazat pe inteligen\u0163a artificial\u0103, care-i va ajuta s\u0103 produc\u0103 con\u0163inut \u015fi s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 performan\u0163ele. Conform companiei, noul asistent le va oferi creatorilor de con\u0163inut recomand\u0103ri personalizate pe baza stilului propriu, a performan\u0163ei, a comunit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163intelor fixate. Concret, AI-ul va putea fi folosit pentru a descoperi noi idei de con\u0163inut \u00een func\u0163ie de tendin\u0163e. De exemplu, ar putea sugera leg\u0103turi cu Campionatul Mondial de fotbal pe parcursul acestuia. Acela\u015fi asistent va putea fi folosit \u015fi pentru \u201ea s\u0103pa\u201d prin datele de analiz\u0103 a performan\u0163ei. \u00cen loc s\u0103 navigheze prin grafice \u015fi tabele, creatorii vor putea \u00eentreba direct asistentul, de exemplu, \u201eLa ce or\u0103 s\u0103 postez?\u201d sau \u201eC\u00e2te like-uri am avut ieri?\u201d Sugestiile \u015fi r\u0103spunsurile asistentului vor fi personalizate pentru fiecare entitate \u00een parte, \u00een func\u0163ie de caracteristicile individuale ale paginilor de Facebook, promite Meta.<\/p>\n
Petrolul s-a ieftinit cu peste 3% <\/strong><\/p>\nPre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu aproximativ 3%, dup\u0103 ce un articol publicat de The Wall Street Journal a indicat c\u0103 pre\u015fedintele american Donald Trump este reticent \u00een privin\u0163a relu\u0103rii unui conflict militar de amploare cu Iranul, transmite CNBC. La momentul redact\u0103rii articolului, petrolul american WTI era cotat la 92,30 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,72 dolari sau 3,87%, iar petrolul Brent se tranzac\u0163iona la 94,58 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,23 dolari sau 3,30%. Potrivit publica\u0163iei americane, Trump le-ar fi transmis consilierilor s\u0103i c\u0103 armisti\u0163iul dintre Statele Unite \u015fi Iran, aflat \u00een vigoare de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, rezist\u0103 \u00een ciuda unor incidente izolate. Oficialii cita\u0163i au precizat c\u0103 liderul de la Casa Alb\u0103 ar lua \u00een considerare \u00eencheierea armisti\u0163iului doar dac\u0103 Iranul ar provoca victime \u00een r\u00e2ndul militarilor americani. Casa Alb\u0103 a refuzat s\u0103 comenteze direct informa\u0163iile. Un oficial american a declarat \u00eens\u0103 c\u0103 Trump prefer\u0103 o solu\u0163ie diplomatic\u0103, dar a avertizat c\u0103 Iranul va suporta consecin\u0163e dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la un acord.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd central\u0103 pe pele\u021bi \u0219i lemne, pre\u021b…<\/span>11.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>V\u00e2nd balo\u021bi de lucern\u0103, 15 lei balotul….<\/span>11.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Ultracentral Focsani, vila 5 camere, living…<\/span>09.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPACO, unul dintre cele mai cunoscute businessuri din Vrancea, a dep\u0103\u0219it 280 de milioane de lei cifr\u0103 de afaceri, dar a \u00eencheiat anul 2025 pe pierdere<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 12 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea, \u00een zona de mijloc a clasamentului na\u021bional al puterii de cump\u0103rare<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 11 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Mi\u0219c\u0103ri de trupe la v\u00e2rful eMAG<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre Nadia Gray, rom\u00e2nca din \u201eLa Dolce Vita\u201d care a cucerit cinematografia european\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iunie. Repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au schimbat lumea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 12 mai 2026: Vrancea \u00eentre salv\u0103ri spectaculoase, teme de interes public \u0219i repere ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>09.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>Teren 1800 mp, \u00een dou\u0103 loturi, comuna…<\/span>04.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMEDICALE<\/strong><\/p>\nPoliclinica Tineretii<\/p>\n
Vrei consulta\u021bii…<\/span>30.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nDatele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 1,2% pe serie brut\u0103 \u00een primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din anul 2025, \u0219i cu 1,1% pe serie ajustat\u0103 sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anun\u021bate vineri de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). INS a revizuit \u00een sus fa\u021b\u0103 de estimarea anterioar\u0103 datele privind economia Rom\u00e2niei \u00een primul trimestru din acest an, de la o sc\u0103dere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% \u00een prezent. Datele statistice arat\u0103 c\u0103 Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brut\u0103, de 403,915 miliarde de lei pre\u021buri curente, \u00een sc\u0103dere – \u00een termeni reali – cu 1,2% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei pre\u021buri curente \u00een termeni nominali, iar \u00een termeni reali, \u00een sc\u0103dere cu 1,1% fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat. Potrivit sursei citate, la cre\u0219terea PIB, \u00een trimestrul I din 2026 fa\u021b\u0103 de trimestrul I din 2025, au contribuit construc\u021biile (\u00c20,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 7,9%; activit\u0103\u021bi de spectacole, culturale \u0219i recreative; repara\u021bii de produse de uz casnic \u0219i alte servicii (\u00c20,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o cre\u0219tere a volumului de activitate cu 11,6%. Contribu\u021bii negative la modificarea PIB au fost \u00eenregistrate \u00een industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB \u0219i care a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,2%; comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul; repararea autovehiculelor \u0219i motocicletelor; transportul \u0219i depozitarea; hotelurile \u0219i restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,1%; informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 4,1%. De asemenea, au mai fost consemnate sc\u0103deri \u00een domeniul tranzac\u021biilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,9%; activit\u0103\u021bi profesionale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice; activit\u0103\u021bile de servicii administrative \u0219i activit\u0103\u021bile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 3,9%; administra\u021bia public\u0103 \u0219i ap\u0103rarea; asigur\u0103rile sociale din sistemul public; \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul; s\u0103n\u0103tatea \u0219i asisten\u021ba social\u0103 (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB \u0219i care au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a volumului de activitate cu 1,3%. Agricultura, intermedierile financiare \u0219i asigur\u0103rile nu au contribuit la cre\u0219terea PIB. INS precizeaz\u0103 c\u0103 impozitele nete pe produs nu au contribuit la cre\u0219terea PIB, av\u00e2nd o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 0,6%. Pe categorii de utiliz\u0103ri, o contribu\u021bie pozitiv\u0103 a avut-o formarea brut\u0103 de capital fix al c\u0103rei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu \u00c20,9% la cre\u0219terea PIB. Pe de alt\u0103 parte, contribu\u021bii negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospod\u0103riilor popula\u021biei, al c\u0103rei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administra\u021biei publice, al c\u0103rei volum a sc\u0103zut cu 0,4% \u0219i nu a contribuit la cre\u0219terea PIB;<\/p>\n
Ce spune Bolojan despre fondul total de salarii?<\/strong><\/p>\n l \u201easta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n Premierul interimar Ilie Bolojan afirm\u0103 c\u0103 suma de aproximativ 8 miliarde de lei cu care ar urma s\u0103 creasc\u0103 fondul pentru salariile pl\u0103tite angaja\u0163ilor din sistemul bugetar, prev\u0103zut\u0103 \u00een proiectul legii salariz\u0103rii unitare, \u0163ine cont de majorarea Produsului Intern Brut, procentul din PIB r\u0103m\u00e2n\u00e2nd acela\u015fi ca p\u00e2n\u0103 acum. Bolojan spune c\u0103 nemul\u0163umirile diverselor categorii de bugetari privind faptul c\u0103 salariile lor nu vor cre\u015fte sunt legate de a\u015ftept\u0103rile pe care tocmai clasa politic\u0103 le-a creat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de realit\u0103\u0163ile financiare cu care se confrunt\u0103 \u0163ara. “Niciun proiect care caut\u0103 s\u0103 regleze ni\u015fte acumul\u0103ri negative de ani de zile nu va fi perfect, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem bine. El se poate perfec\u0163iona \u00een dezbateri, \u00een discu\u0163ii \u015fi a\u015fa mai departe. Dar vreau s\u0103 spun c\u0103 acest tip de proiecte PNL-ul le va sus\u0163ine pentru c\u0103 sunt jaloane importante pe care, dac\u0103 nu le \u00eendeplinim, Rom\u00e2nia pierde la fiecare 770 de milioane de euro \u015fi ar fi p\u0103cat dac\u0103 putem lua ace\u015fti bani sub form\u0103 de grant”, a afirmat Ilie Bolojan, la Euronews Rom\u00e2nia, joi sear\u0103. Premierul interimar a explicat c\u0103 nemul\u0163umirile categoriilor de bugetari care acum protesteaz\u0103 fa\u0163\u0103 de proiectul legii salariz\u0103rii unitare sunt legate de “”grava eroare”” f\u0103cut\u0103 de politicieni de a crea a\u015ftept\u0103ri care nu pot fi onorate. “\u00cen toat\u0103 retorica pe care am avut-o, nu eu am avut-o, v-am spus, pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste spe\u0163e, s-au creat speran\u0163e \u015fi a\u015ftept\u0103ri de cre\u015fteri de salarii care, poate, s\u0103 semene cu cele din 2024. Evident c\u0103 nu se mai putea. \u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 suntem dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar \u00een acela\u015fi timp am avut infla\u0163ia, pe care nu o putem nega, care \u00een mod inevitabil a afectat puterea de cump\u0103rare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Dar nici nu o puteam evita foarte mult. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie nu se mai poate s\u0103 se mearg\u0103 pe aceast\u0103 logic\u0103 \u015fi trebuie f\u0103cut\u0103 o form\u0103 de indexare \u00eencep\u00e2nd de anul viitor. Dar, din nou, ca s\u0103 faci aceast\u0103 indexare, trebuie s\u0103 respect\u0103m \u015fi angajamentele pe care le-am luat ca \u0163ar\u0103 \u00een 2021 cu PNRR-ul. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eencadr\u0103m \u00eentr-o anumit\u0103 anvelop\u0103, pe de-o parte, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 venim cu o lege care rea\u015faz\u0103 lucrurile care au fost, s\u0103 spunem, distorsionate \u00een ace\u015fti ani prin acele nenum\u0103rate modific\u0103ri care au fost f\u0103cute. Asta nu-i foarte simplu, pentru c\u0103 fiecare categorie social\u0103 are a\u015ftept\u0103rile ei \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-o clas\u0103 sau s\u0103-i creasc\u0103 salariile de anul viitor. \u015ei noi avem o realitate. Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei \u015fi, conform tuturor analizelor, nu ne putem cre\u015fte acest fond de salarii dec\u00e2t \u00een limita posibilit\u0103\u0163ilor acestei \u0163\u0103ri. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m acest procent din PIB pe care \u00eel avem \u015fi ast\u0103zi. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fa\u0163\u0103 de estim\u0103rile legate de PIB-ul de anul viitor, am putea cre\u015fte cu c\u00e2teva miliarde. \u015eapte, opt, nou\u0103 miliarde”, a explicat Bolojan.<\/p>\n Peste un sfert dintre rom\u00e2ni au \u00een plan s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice <\/strong><\/p>\n l mai mult de jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie<\/p>\n Peste jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni (57%) sus\u021bin c\u0103 vor fi mult mai aten\u021bi la consumul inutil de energie, iar 27% au \u00een vedere s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice, \u00een urm\u0103toarele 12 luni, reiese din rezultatele unei cercet\u0103ri sociologice publicate recent. Conform datelor platformei despre-energie.ro, opt din zece rom\u00e2ni (82%) au luat, \u00een ultimul an, diverse m\u0103suri \u00een propriile locuin\u021be pentru a sc\u0103dea consumul de energie, cu obiectivul de a avea facturi mai suportabile. Totodat\u0103, aceast\u0103 preocupare se va intensifica \u00een urm\u0103toarele 12 luni, dup\u0103 cum declar\u0103 92% dintre cei intervieva\u021bi. \u00centreba\u021bi ce vor s\u0103 fac\u0103 concret pentru a sc\u0103dea facturile, 57% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 \u00ee\u0219i vor reg\u00e2ndi obiceiurile, mai exact vor fi mult mai aten\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te consumul inutil de energie. Astfel, aproape 30% cred \u00een eficien\u021ba m\u0103surilor simple, precum stingerea luminii \u00een \u00eenc\u0103perile \u00een care nu stau, sau scoaterea din priz\u0103 a electrocasnicelor nefolosite. De asemenea, circa 33% au de g\u00e2nd ca, \u00een urm\u0103torul an, s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 electrocasnicele vechi cu unele eficiente energetic, iar al\u021bi aproape 27% pl\u0103nuiesc s\u0103 instaleze sisteme de panouri fotovoltaice. Pe de alt\u0103 parte, o propor\u021bie semnificativ\u0103 a responden\u021bilor (28%) consider\u0103 c\u0103 tot ce pot face pentru a reduce consumul este s\u0103 monteze becuri LED \u00een locuin\u021b\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care acela\u0219i sondaj eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 5% dintre rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 folosesc \u00een casele lor becuri clasice, cu incandescen\u021b\u0103, iar 17% un mix \u00eentre cele clasice \u0219i cele LED. \u00cen acela\u0219i timp, 66% dintre participan\u021bii la studiu au ar\u0103tat c\u0103 folosesc numai becuri LED. \u00cen plus, aproape 19% din totalul celor chestiona\u021bi au \u00een vedere s\u0103 investeasc\u0103 \u00een izolarea termic\u0103 a casei, dar exist\u0103 \u0219i o pondere \u00eensemnat\u0103 a celor care vor s\u0103 schimbe centrala termic\u0103 cu una eficient\u0103 energetic (peste 14%). Doar 6,4% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 au \u00een plan s\u0103 instaleze o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u00een urm\u0103toarele 12 luni. ‘De\u0219i exist\u0103 interes ridicat pentru reducerea facturilor, costurile aferente investi\u021biilor \u00een eficien\u021ba energetic\u0103 sunt descurajatoare pentru majoritatea celor intervieva\u021bi (circa 52%), exist\u00e2nd \u0219i temeri c\u0103 ace\u0219ti bani nu se vor amortiza (15% dintre responden\u021bi). Totu\u0219i, optica s-ar schimba radical \u00een favoarea unor astfel de proiecte dac\u0103 statul ar acorda sprijin financiar, prin diverse programe, situa\u021bie indicat\u0103 de peste 52% dintre cei chestiona\u021bi’, subliniaz\u0103 sursa citat\u0103. Cercetarea sociologic\u0103 a fost realizat\u0103 de Sondaje Marketing Rela\u021bii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, \u00een perioada 21 – 29 aprilie 2026, pe un e\u0219antion de 1.029 de utilizatori online, cu o marj\u0103 de eroare de \u00c2\/-3%.<\/p>\n Proprietarul brandului Zara, v\u00e2nz\u0103ri puternice la \u00eenceputul verii<\/strong><\/p>\n Gigantul spaniol Inditex, proprietarul brandului Zara, a raportat un \u00eenceput de sezon estival peste a\u015ftept\u0103ri, cu o cre\u015ftere a v\u00e2nz\u0103rilor de 11,5% \u00een luna mai, dep\u0103\u015find semnificativ estim\u0103rile anali\u015ftilor, care anticipau un avans de aproximativ 8%, transmite Reuters. Rezultatele au determinat o cre\u015ftere de p\u00e2n\u0103 la 5% a ac\u0163iunilor companiei, investitorii fiind \u00eencuraja\u0163i de capacitatea grupului de a rezista incertitudinilor economice \u015fi geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. \u00cen primul trimestru fiscal, perioada februarie-aprilie, Inditex a \u00eenregistrat v\u00e2nz\u0103ri de 8,75 miliarde de euro, \u00een cre\u015ftere cu 8,8%, ajustat la efectele valutare. Profitabilitatea companiei s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, marja brut\u0103 urc\u00e2nd la 61,2%, fa\u0163\u0103 de 60,6% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, \u00een pofida cre\u015fterii costurilor cu materiile prime, combustibilii \u015fi transportul. Reprezentan\u0163ii companiei au subliniat c\u0103 impactul major\u0103rii costurilor logistice a fost p\u00e2n\u0103 acum limitat, deoarece Inditex \u015fi-a adaptat rapid lan\u0163urile de aprovizionare pentru a evita perturb\u0103rile provocate de r\u0103zboi. Anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 Zara continu\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige cot\u0103 de pia\u0163\u0103 \u00een detrimentul unor rivali precum Primark \u015fi H& M, beneficiind inclusiv de expunerea puternic\u0103 pe pie\u0163ele din sudul Europei, unde condi\u0163iile meteorologice au favorizat v\u00e2nz\u0103rile de sezon. Statele Unite r\u0103m\u00e2n a doua cea mai important\u0103 pia\u0163\u0103 pentru Zara dup\u0103 Spania, iar compania continu\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een magazine mai mari \u015fi \u00een extinderea re\u0163elei comerciale. Conducerea Inditex a precizat c\u0103 avansul v\u00e2nz\u0103rilor din SUA este generat \u00een principal de volume mai mari de produse comercializate \u015fi nu de major\u0103ri de pre\u0163uri, ceea ce sugereaz\u0103 o cerere solid\u0103 din partea consumatorilor.<\/p>\n Opt din zece rom\u00e2ni se tem de instabilitate financiar\u0103<\/strong><\/p>\n Opt din zece rom\u00e2ni sunt \u00eengrijora\u0163i de o posibil\u0103 instabilitate financiar\u0103, iar interesul popula\u0163iei pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e este \u00een cre\u015ftere, potrivit celui mai recent Barometru UNSAR-IRES privind percep\u0163ia riscului \u015fi cultura asigur\u0103rilor din Rom\u00e2nia. Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Societ\u0103\u0163ilor de Asigurare \u015fi Reasigurare din Rom\u00e2nia (UNSAR) arat\u0103 c\u0103 frica de instabilitate financiar\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte orice alt\u0103 preocupare a rom\u00e2nilor, inclusiv riscurile asociate locuin\u0163ei \u015fi bunurilor materiale (77%) sau vie\u0163ii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (72%). \u00cen acela\u015fi timp, 55% dintre responden\u0163i afirm\u0103 c\u0103 sunt \u00eengrijora\u0163i de evenimente de natur\u0103 social\u0103, politic\u0103 sau global\u0103, dovad\u0103 a impactului pe care contextul economic \u015fi geopolitic actual \u00eel are asupra percep\u0163iei riscurilor, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al UNSAR. \u00cen topul poli\u0163elor pentru care rom\u00e2nii declar\u0103 un interes crescut se afl\u0103 asigurarea locuin\u0163ei (57%, \u00c22%), fiind urmat\u0103, la egalitate, de asigurarea de c\u0103l\u0103torie \u015fi cea voluntar\u0103 de s\u0103n\u0103tate (c\u00e2te 48%), \u00een timp ce asigurarea de via\u0163\u0103 urc\u0103 cu 4 p.p., p\u00e2n\u0103 pe locul al treilea (43%). \u201eRezultatele acestei edi\u0163ii a Barometrului UNSAR-IRES arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii con\u015ftientizeaz\u0103 tot mai mult impactul pe care evenimentele neprev\u0103zute \u00eel pot avea asupra echilibrului financiar al familiei. Cre\u015fterea frecven\u0163ei \u015fi a severit\u0103\u0163ii fenomenelor meteo extreme sau a incendiilor au contribuit cu siguran\u0163\u0103 la interesul \u00een cre\u015ftere pentru asigur\u0103rile de locuin\u0163e, iar faptul c\u0103 asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate \u015fi cele de via\u0163\u0103 se reg\u0103sesc printre principalele op\u0163iuni indicate de responden\u0163i confirm\u0103 preocuparea tot mai mare pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, a veniturilor \u015fi a bun\u0103st\u0103rii financiare pe termen lung\u201d, a declarat Alexandru Ciuncan, Pre\u015fedinte & Director General al UNSAR. Referitor la factorii care ar putea stimula \u00eencheierea unei asigur\u0103ri facultative, rom\u00e2nii men\u0163ioneaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd veniturile mai ridicate (36%), urmate de facilit\u0103\u0163ile fiscale oferite de stat (26%) \u015fi de o mai bun\u0103 informare privind beneficiile \u015fi rolul asigur\u0103rilor (24%).<\/p>\n Stellantis investe\u015fte 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a<\/strong><\/p>\n Grupul auto franco-italian Stellantis a anun\u0163at c\u0103 va produce trei noi modele Peugeot electrice \u015fi hibride la uzina din Mulhouse, estul Fran\u0163ei, \u00eencep\u00e2nd din 2029, ca parte a unei strategii globale de re\u00eennoire a gamei \u015fi de consolidare a competitivit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a produc\u0103torilor chinezi, transmite Reuters. Proiectul va beneficia de o investi\u0163ie de 400 de milioane de euro \u00een fabrica din Mulhouse \u015fi de alte 500 de milioane de euro pentru cercetare \u015fi dezvoltare, majoritatea fondurilor fiind direc\u0163ionate c\u0103tre noua platform\u0103 tehnologic\u0103 STLA One. Anun\u0163ul vine la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce pre\u015fedintele francez Emmanuel Macron a declarat c\u0103 Stellantis va investi \u00een total 1 miliard de euro \u00een Fran\u0163a. Noua platform\u0103 STLA One va fi lansat\u0103 \u00een Spania \u00een 2027, odat\u0103 cu produc\u0163ia viitoarei genera\u0163ii Peugeot 208. Aceasta va sta la baza unei game extinse de vehicule electrificate ale grupului. Directorul general al Stellantis, Antonio Filosa, a declarat c\u0103 grupul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 anual aproximativ 2 milioane de vehicule pe platforma STLA One p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n Facebook lanseaz\u0103 un asistent AI pentru creatorii de con\u0163inut<\/strong><\/p>\n Meta a anun\u0163at c\u0103 va pune la dispozi\u0163ia creatorilor de con\u0163inut de pe Facebook un asistent bazat pe inteligen\u0163a artificial\u0103, care-i va ajuta s\u0103 produc\u0103 con\u0163inut \u015fi s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 performan\u0163ele. Conform companiei, noul asistent le va oferi creatorilor de con\u0163inut recomand\u0103ri personalizate pe baza stilului propriu, a performan\u0163ei, a comunit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163intelor fixate. Concret, AI-ul va putea fi folosit pentru a descoperi noi idei de con\u0163inut \u00een func\u0163ie de tendin\u0163e. De exemplu, ar putea sugera leg\u0103turi cu Campionatul Mondial de fotbal pe parcursul acestuia. Acela\u015fi asistent va putea fi folosit \u015fi pentru \u201ea s\u0103pa\u201d prin datele de analiz\u0103 a performan\u0163ei. \u00cen loc s\u0103 navigheze prin grafice \u015fi tabele, creatorii vor putea \u00eentreba direct asistentul, de exemplu, \u201eLa ce or\u0103 s\u0103 postez?\u201d sau \u201eC\u00e2te like-uri am avut ieri?\u201d Sugestiile \u015fi r\u0103spunsurile asistentului vor fi personalizate pentru fiecare entitate \u00een parte, \u00een func\u0163ie de caracteristicile individuale ale paginilor de Facebook, promite Meta.<\/p>\n Petrolul s-a ieftinit cu peste 3% <\/strong><\/p>\n Pre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu aproximativ 3%, dup\u0103 ce un articol publicat de The Wall Street Journal a indicat c\u0103 pre\u015fedintele american Donald Trump este reticent \u00een privin\u0163a relu\u0103rii unui conflict militar de amploare cu Iranul, transmite CNBC. La momentul redact\u0103rii articolului, petrolul american WTI era cotat la 92,30 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,72 dolari sau 3,87%, iar petrolul Brent se tranzac\u0163iona la 94,58 dolari pe baril, \u00een sc\u0103dere cu 3,23 dolari sau 3,30%. Potrivit publica\u0163iei americane, Trump le-ar fi transmis consilierilor s\u0103i c\u0103 armisti\u0163iul dintre Statele Unite \u015fi Iran, aflat \u00een vigoare de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, rezist\u0103 \u00een ciuda unor incidente izolate. Oficialii cita\u0163i au precizat c\u0103 liderul de la Casa Alb\u0103 ar lua \u00een considerare \u00eencheierea armisti\u0163iului doar dac\u0103 Iranul ar provoca victime \u00een r\u00e2ndul militarilor americani. Casa Alb\u0103 a refuzat s\u0103 comenteze direct informa\u0163iile. Un oficial american a declarat \u00eens\u0103 c\u0103 Trump prefer\u0103 o solu\u0163ie diplomatic\u0103, dar a avertizat c\u0103 Iranul va suporta consecin\u0163e dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la un acord.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n Policlinica Tineretii<\/p>\n Vrei consulta\u021bii…<\/span>30.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPACO, unul dintre cele mai cunoscute businessuri din Vrancea, a dep\u0103\u0219it 280 de milioane de lei cifr\u0103 de afaceri, dar a \u00eencheiat anul 2025 pe pierdere<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nVrancea, \u00een zona de mijloc a clasamentului na\u021bional al puterii de cump\u0103rare<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Mi\u0219c\u0103ri de trupe la v\u00e2rful eMAG<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre Nadia Gray, rom\u00e2nca din \u201eLa Dolce Vita\u201d care a cucerit cinematografia european\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iunie. Repere istorice, personalit\u0103\u021bi \u0219i momente care au schimbat lumea<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de vineri, 12 mai 2026: Vrancea \u00eentre salv\u0103ri spectaculoase, teme de interes public \u0219i repere ale istoriei<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n