Cu toate c\u0103 deciziile CCR sunt general obligatorii pentru toate autorit\u0103\u021bile publice, instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti au ignorat sistematic, \u00een anii care au urmat, cele cinci decizii \u0219i au continuat s\u0103 pronun\u021be sentin\u021be definitive prin care acordau major\u0103ri salariale pentru magistra\u021bi.<\/p>\n
A\u0219a s-a ajuns ca ceea ce \u00eencepuse ca o simpl\u0103 jurispruden\u021b\u0103 neunitar\u0103 s\u0103 devin\u0103 un fenomen sistemic, cu impact bugetar devastator: restan\u021bele salariale c\u0103tre magistra\u021bi, acumulate strict ca urmare a acestor sentin\u021be definitive, se ridic\u0103 doar pentru anul acesta la\u00a05,2 miliarde lei \u2013 adic\u0103 un miliard de euro.<\/p>\n
Aceasta este suma pe care pre\u0219edinta \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, Lia Savonea, o pretinde de la Guvern, \u00een procesul pe care l-a intentat \u00een 30 martie anul acesta la Curtea de Apel Bucure\u0219ti \u0219i pe care,\u00a0evident, l-a \u0219i c\u00e2\u0219tigat \u00eenc\u0103 de la primul termen de judecat\u0103.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la acest proces, nimeni nu a pus oficial \u00een discu\u021bie un element important: corectitudinea sentin\u021belor definitive prin care magistra\u021bii \u0219i-au m\u0103rit salariile ei \u00eentre ei. A f\u0103cut-o de data asta, destul de timid, Ministerul Finan\u021belor, parte \u00een proces.<\/p>\n
\u00cen \u00eent\u00e2mpinarea depus\u0103 la instan\u021b\u0103, Ministerul Finan\u021belor a ar\u0103tat c\u0103 exist\u0103 patru decizii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale din 2008 care interzic instan\u021belor s\u0103 acorde major\u0103ri salariale pe baza principiului nediscrimin\u0103rii, decizii care, de\u0219i obligatorii, nu au fost respectate de instan\u021be atunci c\u00e2nd au decis s\u0103 acorde major\u0103ri salariale magistra\u021bilor.<\/p>\n
Cuv\u00eent cheie: discriminare<\/p>\n
Principalul vehicul folosit de magistra\u021bi pentru a-\u0219i majora salariile cu ajutorul sentin\u021belor judec\u0103tore\u0219ti a fost\u00a0Ordonan\u021ba 137 din 2000, pentru combaterea discrimin\u0103rii.<\/p>\n
De-a lungul anilor 2000, mai multe guverne \u0219i Parlamente au adoptat diverse ordonan\u021be \u0219i legi de salarizare, prin care fie erau majorate salarii, fie erau acordate sporuri unor diverse categorii de bugetari, \u00een a\u0219teptarea unei legi de salarizare unitar\u0103. De fiecare dat\u0103, beneficiarii acestor drepturi erau men\u021biona\u021bi explicit \u00een corpul actului normativ, ceea ce \u00eenseamn\u0103, teoretic, c\u0103 doar ei puteau beneficia de aceste major\u0103ri.<\/p>\n
De\u0219i magistra\u021bii aveau o lege separat\u0103 de salarizare, prin care toate sporurile le-au fost incluse \u00een salariul de baz\u0103, c\u00e2nd mai ap\u0103rea un act normativ de majorare salarial\u0103 sau de acordare de sporuri, indiferent de beneficiar, sute de judec\u0103tori intentau procese ca s\u0103 li se acorde \u0219i lor respectivele major\u0103ri, pe motiv c\u0103 ar fi discrimina\u021bi.<\/p>\n
La nivelul anului 2008, fenomenul c\u0103p\u0103tase\u00a0deja o asemenea amploare, \u00eenc\u00e2t Ministerul Justi\u021biei a fost silit s\u0103 apeleze la Curtea Constitu\u021bional\u0103. Ministerul a ridicat \u00een c\u00e2teva zeci de dosare excep\u021bii de neconstitu\u021bionalitate a Ordonan\u021bei 137\/2000 privind discriminarea.<\/p>\n
CCR a grupat aceste sesiz\u0103ri \u00een patru dosare (818-821\/2008), pe care le-a solu\u021bionat \u00een aceea\u0219i zi, pe 3 iulie 2008. Curtea Constitu\u021bional\u0103 a observat c\u0103 toate sentin\u021bele judec\u0103tore\u0219ti care acord\u0103 major\u0103ri \u0219i sporuri magistra\u021bilor pe baza nediscrimin\u0103rii tind s\u0103 creeze o legi noi, atribu\u021bie pe care instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti nu o au, fiind atributul exclusiv al Parlamentului (prin legi) sau al Guvernului (prin ordonan\u021be).<\/p>\n
\u00cen final, CCR a decis c\u0103 prevederile ordonan\u021bei anti-discriminare \u201esunt\u00a0neconstitu\u021bionale\u00a0\u00een m\u0103sura \u00een care din acestea se desprinde \u00een\u0163elesul c\u0103 instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti au competen\u0163a s\u0103 anuleze ori s\u0103 refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, consider\u00e2nd c\u0103 sunt discriminatorii, \u015fi s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 cu\u00a0norme create pe cale judiciar\u0103\u00a0sau cu prevederi cuprinse \u00een alte acte normative\u201d.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, CCR a interzis instan\u021belor judec\u0103tore\u0219ti s\u0103 mai acorde magistra\u021bilor major\u0103ri salariale sau sporuri pe motiv c\u0103 ar fi discrimina\u021bi fa\u021b\u0103 de alte categorii de bugetari. \u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 decenii, instan\u021bele au ignorat aceste decizii CCR.<\/p>\n
Din compunerea CCR de la acea vreme f\u0103cea parte \u0219i Augustin Zegrean. Acesta \u00ee\u0219i aminte\u0219te circumstan\u021bele emiterii acelor decizii: \u201eNoi am vrut s\u0103 stop\u0103m acest fenomen, prin care instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti \u00ee\u0219i creau, pe cale judiciar\u0103, propriile legi de salarizare. Dar cum la noi respectarea regulilor e facultativ\u0103, instan\u021bele nu au \u021binut seama de decizii \u0219i au continuat aceste practici. \u0218i vede\u021bi c\u0103 au fost nu doar acele patru decizii, a mai fost una pe aceea\u0219i problematic\u0103, prin care am solu\u021bionat un conflict juridic de natur\u0103 constitu\u021bional\u0103\u201d, ne-a declarat Augustin Zegrean.<\/p>\n
Un alt front, acela\u0219i r\u0103zboi<\/p>\n
\u00centr-adev\u0103r, un front paralel \u00een acela\u0219i r\u0103zboi a fost deschis de c\u0103tre pre\u0219edintele de la acea vreme,\u00a0Traian B\u0103sescu. \u00cen mai 2009, pre\u0219edintele B\u0103sescu a sesizat Curtea Constitu\u021bional\u0103 cu existen\u021ba unui conflict juridic de natur\u0103 constitu\u021bional\u0103 \u00eentre puterea judec\u0103toreasc\u0103, pe de o parte, \u0219i Parlament \u0219i Guvern, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n
\u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie era condus\u0103 la acea vreme de c\u0103tre Nicolae Popa, un apropiat al lui Ion Iliescu, care \u00eel numise pre\u0219edinte al Instan\u021bei Supreme de\u0219i nu \u00eendeplinea criteriile legale pentru aceast\u0103 func\u021bie.<\/p>\n
\u00cen 2007 \u0219i 2008, \u00cenalta Curte, sub pre\u0219edin\u021bia lui Nicolae Popa, emisese dou\u0103 hot\u0103r\u00e2ri de unificare a jurispruden\u021bei, prin care le recunoa\u0219tea \u00een bloc tuturor magistra\u021bilor dreptul la o serie \u00eentreag\u0103 de sporuri, invoc\u00e2nd tot ordonan\u021ba anti-discriminare. Adic\u0103 exact ceea ce f\u0103ceau \u0219i instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti la care apelau magistra\u021bii \u00een mod individual.<\/p>\n
Mai mult, prin respectivele hot\u0103r\u00e2ri, \u00cenalta Curte s-a apucat s\u0103 verifice constitu\u021bionalitatea unor norme legale, de\u0219i aceast\u0103 atribu\u021bie revine exclusiv Cur\u021bii Constitu\u021bionale.<\/p>\n
Pre\u0219edintele B\u0103sescu sus\u021binea c\u0103 prin aceste hot\u0103r\u00e2ri, puterea judec\u0103toreasc\u0103 \u00ee\u0219i creaz\u0103 legi noi de salarizare, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd autoritatea de legiferare a Parlamentului \u0219i eventual a Guvernului, ca legiuitor delegat, \u0219i prin aceasta \u00eencalc\u0103 separa\u021bia puterilor \u00een stat.<\/p>\n
Curtea Constitu\u021bional\u0103, prin decizia 838\/2009, a constatat existen\u021ba conflcutului \u00eentre puteri \u0219i l-a solu\u021bionat statu\u00e2nd urm\u0103toarele: \u201e\u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie\u00a0are obliga\u0163ia\u00a0de a asigura interpretarea \u015fi aplicarea unitar\u0103 a legii de c\u0103tre toate instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti, cu respectarea principiului fundamental al\u00a0separa\u0163iei \u015fi echilibrului puterilor\u00a0\u00een stat. \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie\u00a0nu are competen\u0163a\u00a0constitu\u0163ional\u0103 s\u0103 instituie, s\u0103 modifice sau s\u0103 abroge norme juridice cu putere de lege ori s\u0103 efectueze controlul de constitu\u0163ionalitate al acestora\u201d.<\/p>\n
Cu toate acestea, \u0219i aceast\u0103 decizie a r\u0103mas neaplicat\u0103 de c\u0103tre instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti. Au acordat \u00een continuare major\u0103ri \u0219i sporuri necuvenite magistra\u021bilor, guvernele n-au fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u0219i le-au tot e\u0219alonat, \u0219i a\u0219a s-a ajuns acum ca \u00cenalta Curte s\u0103 se judece cu Guvernul \u0219i cu Miniterul de Finan\u021be pentru o datorie cumulat\u0103 de 5,2 miliarde de lei.<\/p>\n
\u201eIndiferent de calitatea solu\u021biei\u201d<\/p>\n
Conform motiv\u0103rii sentin\u021bei Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti, prin care Instan\u021ba Suprem\u0103 a c\u00e2\u0219tigat procesul, critica ministerului de Finan\u021be privind calitatea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti pronun\u021bate cu ignorarea deciziilor CCR a fost expediat\u0103 sumar de c\u0103tre judec\u0103toarea Ramona Bu\u0219u: \u201eHot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u0219ti au autoritate de lucru judecat, iar efectul autorit\u0103\u021bii de lucru judecat este ata\u0219at hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u0219ti\u00a0indiferent de calitatea solu\u021biei pronun\u021bate\u201d.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, de\u0219i judec\u0103torii au \u00eenc\u0103lcat decizii obligatorii ale CCR, deciziile lor, chiar dac\u0103 sunt gre\u0219ite, trebuie aplicate.<\/p>\n
\u00cen limbajul \u0219u\u021bilor, asta se traduce a\u0219a:\u00a0\u201eCe-i furat r\u0103m\u00e2ne bun furat\u201d.\n<\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/60m.ro\/judecatorii-corupti-care-au-marit-salariile-magistratilor-prin-sentinte-definitive-au-incalcat-cinci-decizii-ale-curtii-constitutionale\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/magistrati.jpg”] Curtea Constitu\u021bional\u0103 a emis, \u00een anii 2008 \u0219i 2009, cinci decizii menite s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t practicii prin care instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti acordau cre\u0219teri salariale magistra\u021bilor, de\u0219i legile de salarizare adoptate de Parlament nu prevedeau a\u0219a ceva. Cu toate c\u0103 deciziile CCR sunt general obligatorii pentru toate autorit\u0103\u021bile publice, instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti au ignorat sistematic, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-1987068","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1987068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1987068"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1987068\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1987068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1987068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1987068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}