O \u00eent\u00e2lnire de neratat: \u201cIngereasa cu p\u0103l\u0103rie verde\u201d apare s\u00e2mb\u0103t\u0103 la \u201cCafeneaua Artelor\u201d de la Bookfest<\/a><\/p><\/blockquote>\n<\/div>\n<\/figure>\nPoet \u0219i scriitor \u00eenainte de toate<\/strong><\/p>\nDe\u0219i publicul \u00eel cunoa\u0219te, ast\u0103zi, mai ales din zona comentariului politic \u0219i geopolitic, Petru Romo\u0219an insist\u0103 c\u0103 identitatea sa fundamental\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea de poet \u0219i scriitor. Debutul s\u0103u a fost spectaculos. La doar 15 ani, i-au publicat \u0219ase poezii pe prima pagin\u0103 a revistei Tribuna<\/em><\/strong>. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1977, la numai 20 de ani, a c\u00e2\u0219tigat concursul Editurii Dacia cu volumul \u201eOchii lui Homer\u201d<\/em><\/strong>. Cartea a avut un ecou excep\u021bional, fiind comentat\u0103 de mari critici ai vremii precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion \u0219i Ion Pop. \u00a0Petru Romo\u0219an recunoa\u0219te c\u0103 succesul timpuriu l-a f\u0103cut extrem de cunoscut: \u201eN-am mai fost niciodat\u0103 at\u00e2t de celebru pe c\u00e2t am fost la 20, 21, 22 de ani.\u201d. \u00cen acea perioad\u0103, literatura ocupa un loc central \u00een via\u021ba public\u0103, iar scriitorii aveau o notorietate \u0219i o influen\u021b\u0103 greu de imaginat (\u0219i reprodus) ast\u0103zi.<\/p>\nCum a \u00eenceput s\u0103 scrie<\/strong><\/p>\nPetru Romo\u0219an atribuie \u00eenceputurile sale literare unui noroc biografic excep\u021bional. \u00cen satul s\u0103u natal, Or\u0103\u0219tioara de Sus, fusese trimis cu domiciliu obligatoriu Aron Demian, unul dintre cei mai respecta\u021bi pedagogi ardeleni. Acesta locuia chiar peste drum de familia viitorului scriitor \u0219i adusese cu el o bibliotec\u0103 impresionant\u0103. Copilul Petru Romo\u0219an muta c\u0103r\u021bile din casa m\u0103tu\u0219ii sale \u00een propria cas\u0103 \u0219i are, astfel, acces, de timpuriu, la marea literatur\u0103, o lectur\u0103 de mare calitate. La acel moment, intrarea \u00een contact cu literatura ideologic\u0103 comunist\u0103, aflat\u0103 \u00een biblioteca unei rude, \u00een paralel cu marea literatur\u0103, genereaz\u0103 un amestec de influen\u021be, pe care \u00eel consider\u0103 definitoriu \u0219i, totu\u0219i, util pentru formarea sa.<\/p>\n
Parcursul educa\u021bional<\/strong><\/p>\nDup\u0103 copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00een zona cet\u0103\u021bilor dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, Petru Romo\u0219an a urmat liceul la Cluj. A \u00eenceput la liceul cu predare intensiv\u0103 \u00een limba englez\u0103, unul dintre cele dou\u0103 asemenea licee create \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i ulterior a terminat studiile la Liceul \u201eGheorghe Co\u0219buc\u201d. Preg\u0103tirea intensiv\u0103 \u00een limba englez\u0103 i-a oferit un avantaj major pentru viitorul s\u0103u parcurs interna\u021bional.<\/p>\n
Cenzura devenea din ce \u00een ce mai aspr\u0103<\/strong><\/p>\n\u00cen prima parte a anilor \u201980, situa\u021bia cultural\u0103 se deteriora rapid. Dup\u0103 publicarea a trei volume de poezie, Petru Romo\u0219an a observat c\u0103 procesul editorial devenea tot mai dificil. Cenzura comunist\u0103 se \u00een\u0103sprise considerabil, iar posibilit\u0103\u021bile de exprimare artistic\u0103 se reduceau constant. El descrie ultimii ani ai regimului Ceau\u0219escu drept extrem de duri pentru scriitori \u0219i intelectuali. \u00a0\u00cen 1981, la doar 24 de ani, a preluat o galerie a Fondului Plastic din Bucure\u0219ti, intr\u00e2nd astfel \u0219i \u00een lumea artei vizuale.<\/p>\n
Prietenia cu Nichita St\u0103nescu<\/strong><\/p>\nPrintre marile privilegii ale tinere\u021bii sale, Petru Romo\u0219an num\u0103r\u0103 prietenia cu marele poet Nichita St\u0103nescu. Acesta \u00eel proteja \u0219i \u00eel \u00eencuraja, iar cei doi petreceau mult timp \u00eempreun\u0103. Cea mai spectaculoas\u0103 amintire evocat\u0103 \u00een emisiune este una petrecut\u0103 \u00een apartamentul lui Nichita, \u00a0din Pia\u021ba Amzei. \u00centr-o sear\u0103 \u00een care discutau despre poezie, t\u00e2n\u0103rul Romo\u0219an a \u00eendr\u0103znit s\u0103-i critice unele volume, spun\u00e2ndu-i c\u0103 anumite texte deveniser\u0103 prea intelectuale \u0219i prea pu\u021bin tr\u0103ite. Poetul s-a sup\u0103rat, l-a luat \u00een bra\u021be \u0219i, \u00een glum\u0103, l-a suspendat peste balconul apartamentului de la etajul patru, spun\u00e2ndu-i apoi: \u201eCe \u0219tii tu s\u0103 nu mai spui la nimeni!\u201d. Momentul a r\u0103mas una dintre cele mai vii amintiri ale sale.<\/p>\n
De ce nu mai apar mari scriitori dup\u0103 1990<\/strong><\/p>\nPotrivit lui Petru Romo\u0219an, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 produc\u0103 autori talenta\u021bi, \u00eens\u0103 contextul social s-a schimbat radical. \u00cen opinia sa, societatea contemporan\u0103 este dominat\u0103 de consum, divertisment, televiziune \u0219i re\u021bele sociale. Cariera literar\u0103 nu mai ocup\u0103 pozi\u021bia central\u0103 pe care o avea \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 de dinainte de 1989. \u00a0El consider\u0103 c\u0103 \u00een comunism exista o lume \u201ea\u0219ezat\u0103\u201d, cu criterii \u0219i valori relativ stabile, \u00een timp ce lumea actual\u0103 este \u00eenc\u0103 dezorientat\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de repere clare.<\/p>\n
Societ\u0103\u021bile a\u0219ezate \u0219i continuitatea lecturii<\/strong><\/p>\nO compara\u021bie important\u0103 f\u0103cut\u0103 de Romo\u0219an este cea dintre Rom\u00e2nia \u0219i Fran\u021ba. El observ\u0103 c\u0103 \u00een societ\u0103\u021bile occidentale consolidate, lectura continu\u0103 s\u0103 fie un obicei puternic. \u00cen timpul pandemiei, pia\u021ba editorial\u0103 francez\u0103 a \u00eenregistrat doar o sc\u0103dere minor\u0103, de aproximativ 2%, semn c\u0103 publicul continu\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 cumpere c\u0103r\u021bi. \u00a0\u00cen schimb, Rom\u00e2nia a fost, \u00een opinia sa, profund afectat\u0103 de \u0219ocul tranzi\u021biei \u0219i al noilor tehnologii, ceea ce a dus la sl\u0103birea interesului pentru cultur\u0103 \u0219i lectur\u0103.<\/p>\n
Fuga din Rom\u00e2nia comunist\u0103<\/strong><\/p>\nSo\u021bia sa, Adina Kenere\u0219, a reu\u0219it s\u0103 plece \u00een Fran\u021ba \u00een 1987. Petru Romo\u0219an a r\u0103mas \u00eenc\u0103 un an \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 ulterior. Prima tentativ\u0103, \u00een august 1988, a e\u0219uat. A doua \u00eencercare, la sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie, a fost \u00eencununat\u0103 de succes. Scriitorul a trecut ilegal grani\u021ba spre Ungaria, pe jos, fugind astfel de regimul comunist. El afirm\u0103 c\u0103 fusese \u0219antajat s\u0103 semneze un angajament cu Securitatea pentru a i se permite so\u021biei s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, \u00eens\u0103 sus\u021bine c\u0103 nu a colaborat niciodat\u0103 cu Securitatea \u0219i c\u0103 ulterior a c\u00e2\u0219tigat \u00een instan\u021b\u0103 procesele privind acuza\u021biile de colaborare.<\/p>\n
Interviul din Ungaria \u0219i ecoul din Statele Unite<\/strong><\/p>\nDup\u0103 sosirea \u00een Ungaria, prin care a trecut pentru a sc\u0103pa de comunismul rom\u00e2nesc, Romo\u0219an a acordat un interviu de aproximativ patru ore emisiunii Panorama. Interviul a avut un impact major \u0219i a fost preluat \u00een numeroase publica\u021bii americane. Vizibilitatea ob\u021binut\u0103 a fost at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t un celebru fotograf de r\u0103zboi, aflat \u00eentr-o misiune pentru revista Newsweek, a venit special s\u0103 \u00eel fotografieze. Tot atunci, Petru Romo\u0219an a fost primit \u0219i de pre\u0219edintele Ungariei de la acea vreme, Imre Pozsgay, \u00eentr-un context legat de interviuri \u0219i materiale de pres\u0103.<\/p>\n
Oferta de 100.000 de dolari \u0219i reac\u021bia so\u021biei<\/strong><\/p>\nUnul dintre cele mai surprinz\u0103toare episoade relatate este cel \u00een care o echip\u0103 venit\u0103 oficial pentru un interviu la Paris i-a propus s\u0103 participe la campania electoral\u0103 a lui Imre Pozsgay. Potrivit lui Petru Romo\u0219an, i s-a spus c\u0103 exist\u0103 deja un avans de 100.000 de dolari preg\u0103tit pentru aceast\u0103 colaborare. De\u0219i el \u0219i so\u021bia sa tr\u0103iau atunci ca refugia\u021bi \u0219i aveau probleme financiare serioase, a refuzat oferta, consider\u00e2nd c\u0103 lumea se schimba rapid \u0219i c\u0103 timpul politic al lui Pozsgay trecuse. Adina Kenere\u0219, care traducea discu\u021bia, a r\u0103mas uluit\u0103 de refuzul so\u021bului ei.<\/p>\n
Cum se vedea Rom\u00e2nia din Paris<\/strong><\/p>\nAjuns \u00een Fran\u021ba, Petru Romo\u0219an spune c\u0103 a \u00een\u021beles foarte repede c\u0103 regimul Ceau\u0219escu se apropia de sf\u00e2r\u0219it. El \u00ee\u0219i aminte\u0219te declara\u021bii publice ale unor lideri politici francezi care sugerau clar c\u0103 Occidentul considera regimul de la Bucure\u0219ti compromis. Din perspectiva sa, c\u0103derea lui Ceau\u0219escu fusese deja decis\u0103 la nivel interna\u021bional cu luni \u00eenainte de Revolu\u021bie. \u00a0\u00cen interpretarea sa, sovieticii au avut un rol important \u00een \u00eenl\u0103turarea lui Ceau\u0219escu, fiind cei \u00eens\u0103rcina\u021bi s\u0103 gestioneze schimbarea de regim \u00een zona aflat\u0103 \u00een sfera lor de influen\u021b\u0103.<\/p>\n
Via\u021ba la Paris \u0219i intrarea pe pia\u021ba de art\u0103<\/strong><\/p>\nExperien\u021ba din Bucure\u0219ti \u00eel preg\u0103tise deja pentru lumea comer\u021bului cu art\u0103. La Paris, dup\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u021bat limba francez\u0103 \u0219i s-a integrat \u00een mediul artistic, a \u00eenceput s\u0103 frecventeze marile licita\u021bii de la Hotel Drouot, centrul istoric al comer\u021bului cu art\u0103 francez. Acolo \u0219i-a construit reputa\u021bia de cunosc\u0103tor \u0219i comerciant de art\u0103. \u00cen paralel, a colaborat cu Radio Europa Liber\u0103 \u0219i a continuat s\u0103 scrie.<\/p>\n
Primul tablou de \u0218tefan C\u00e2l\u021bia v\u00e2ndut la licita\u021bie<\/strong><\/p>\nPrintre realiz\u0103rile sale importante, Petru Romo\u0219an aminte\u0219te faptul c\u0103 a fost primul care a v\u00e2ndut la licita\u021bie, \u00een Fran\u021ba, un tablou al pictorului \u0218tefan C\u00e2l\u021bia. Lucrarea s-a v\u00e2ndut pentru aproximativ 17.000 de franci francezi, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care numele lui C\u00e2l\u021bia nu avea notorietatea de ast\u0103zi.<\/p>\n
Impostura \u00een arta contemporan\u0103<\/strong><\/p>\nPetru Romo\u0219an este extrem de critic fa\u021b\u0103 de o parte a artei contemporane. El consider\u0103 c\u0103 multe dintre produc\u021biile actuale sunt expresii ale imposturii \u0219i ale modei trec\u0103toare, f\u0103r\u0103 \u0219anse reale de a rezista \u00een timp. \u00cen opinia sa, sl\u0103birea disciplinei academice \u0219i abandonarea rigorilor tradi\u021bionale au contribuit la aceast\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n
Falsurile, colec\u021bionarii \u0219i legea<\/strong><\/p>\nUn alt subiect asupra c\u0103ruia insist\u0103 este proliferarea falsurilor. Romo\u0219an afirm\u0103 c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit numeroase colec\u021bii private care con\u021bin lucr\u0103ri false, uneori cump\u0103rate chiar prin intermediul unor case de licita\u021bii. El sus\u021bine c\u0103 legisla\u021bia european\u0103 trateaz\u0103 falsificarea operelor de art\u0103 cu aceea\u0219i severitate ca falsificarea monedei, \u00eens\u0103 aplicarea legii r\u0103m\u00e2ne insuficient\u0103.<\/p>\n
\u00centoarcerea \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nDup\u0103 aproximativ zece ani petrecu\u021bi la Paris, Petru Romo\u0219an a decis s\u0103 revin\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Motivele, mai degrab\u0103 pragmatice, au fost \u00een principal familiale \u0219i medicale. Voia s\u0103-\u0219i creasc\u0103 copilul \u00eentr-un mediu mai stabil \u0219i s\u0103 reduc\u0103 ritmul extrem de solicitant al activit\u0103\u021bii din pia\u021ba de art\u0103 parizian\u0103. Desp\u0103r\u021birea de Paris a fost dificil\u0103, pentru c\u0103 \u201emarile ora\u0219e sunt \u0219i un mare viciu\u201d, prin multitudinea oportunit\u0103\u021bilor \u0219i intensitatea vie\u021bii pe care o ofer\u0103.<\/p>\n
Revenirea \u00een jurnalism \u0219i \u201ecenzura\u201d Adinei Kenere\u0219<\/strong><\/p>\nOdat\u0103 \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, Romo\u0219an s-a implicat \u00een activitatea editorial\u0103 al\u0103turi de so\u021bia sa, Adina Kenere\u0219. El spune c\u0103 plonjarea \u00een jurnalism \u0219i analiza politic\u0103 s-a datorat \u00een mare m\u0103sur\u0103 acesteia. Adina \u00eel \u00eencuraja s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 se implice \u00een dezbaterea public\u0103. Tot ea \u00eei aplica \u00eens\u0103 o \u201ecenzur\u0103\u201d foarte strict\u0103 pe dou\u0103 teme: prima era s\u0103 nu scrie despre evrei, consider\u00e2nd c\u0103 subiectul trebuie abordat cu maxim\u0103 precau\u021bie de cei care nu apar\u021bin acestei comunit\u0103\u021bi; a doua era s\u0103 evite s\u0103 scrie despre serviciile secrete, pe care le considera un subiect periculos.<\/p>\n
Astfel, povestea lui Petru Romo\u0219an devine nu doar biografia unui poet \u0219i intelectual, ci \u0219i radiografia unei genera\u021bii care a traversat comunismul, exilul, tranzi\u021bia \u0219i transform\u0103rile radicale ale lumii contemporane, f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u021be la credin\u021ba \u00een cultur\u0103, lectur\u0103 \u0219i valoarea autenticului.<\/p>\n
Emisiunea \u201eF\u0103r\u0103 Filtru, cu Jessie Bane\u0219\u201d, moderat\u0103 de Jessie Bane\u0219, poate fi urm\u0103rit\u0103 \u00een fiecare joi, \u00eencep\u00e2nd cu ora 18.00, pe canalul de YouTube <\/strong>F\u0103r\u0103 Filtru cu Jessie Bane\u0219<\/strong><\/a>, dar \u0219i pe toate platformele Radio Gold FM. \u00cenregistrarea integral\u0103 poate fi urm\u0103rit\u0103 pe pagina de Facebook a Radio Gold FM Rom\u00e2nia, dar \u0219i pe platforma goldtv.ro<\/strong><\/p>\n