[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/eugen-tomac-avram-gal.jpghttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/eugen-tomac-avram-gal.jpg”]<\/p>\n
Declara\u021bia lui Eugen Tomac \u201eSunt cet\u0103\u021bean al Rom\u00e2niei \u0219i al Republicii Moldova. Am depus o cerere la ambasada Ucrainei de a renun\u021ba la cet\u0103\u021benia ucrainean\u0103\u201d deschide o discu\u021bie pe care politica rom\u00e2neasc\u0103 o evit\u0103 de prea mult timp: poate un om chemat s\u0103 conduc\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei s\u0103 intre \u00een Palatul Victoria purt\u00e2nd, simultan, cet\u0103\u021benii str\u0103ine?<\/p>\n
Legal, r\u0103spunsul nu este at\u00e2t de simplu pe c\u00e2t ar vrea taberele politice. Constitu\u021bia nu mai spune, \u00een forma actual\u0103, c\u0103 demnit\u0103\u021bile publice pot fi ocupate doar de persoane care au \u201enumai cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103\u201d. Dup\u0103 revizuirea din 2003, textul cere cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103 \u0219i domiciliu \u00een \u021bar\u0103. A\u0219adar, simpla existen\u021b\u0103 a unei alte cet\u0103\u021benii nu pare, \u00een sine, o interdic\u021bie constitu\u021bional\u0103 automat\u0103.<\/p>\n
Dar politica nu tr\u0103ie\u0219te doar din litera rece a legii. Ea tr\u0103ie\u0219te \u0219i din simboluri, din \u00eencredere public\u0103, din percep\u021bia loialit\u0103\u021bii \u0219i din capacitatea unui lider de a nu l\u0103sa loc nici m\u0103car umbrei de \u00eendoial\u0103. Iar aici \u00eencepe paradoxul.<\/p>\n
Pentru c\u0103 aceea\u0219i Constitu\u021bie spune, \u00een articolul 54, c\u0103 \u201efidelitatea fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103 este sacr\u0103\u201d. Nu op\u021bional\u0103. Nu negociabil\u0103. Nu \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een procente diplomatice. Sacr\u0103. Iar cei c\u0103rora le sunt \u00eencredin\u021bate func\u021bii publice r\u0103spund de \u00eendeplinirea cu credin\u021b\u0103 a obliga\u021biilor ce le revin.<\/p>\n
Un prim-ministru nu este un func\u021bionar oarecare. El conduce Guvernul, gestioneaz\u0103 politica intern\u0103 \u0219i extern\u0103, particip\u0103 la decizii de securitate, coordoneaz\u0103 ministere, negociaz\u0103 interese economice, militare \u0219i diplomatice. \u00cen m\u00e2na lui se afl\u0103, uneori, dosare \u00een care interesele Rom\u00e2niei pot intra \u00een tensiune cu interesele altor state. Iar dac\u0103 acel premier este \u0219i cet\u0103\u021bean al acelor state, \u00eentrebarea nu mai este una xenofob\u0103, ci una institu\u021bional\u0103: unde se termin\u0103 biografia personal\u0103 \u0219i unde \u00eencepe obliga\u021bia constitu\u021bional\u0103 absolut\u0103?<\/p>\n
Cazul Tomac este cu at\u00e2t mai sensibil cu c\u00e2t nu vorbim doar despre o cet\u0103\u021benie simbolic\u0103 sau despre o apartenen\u021b\u0103 cultural\u0103. Vorbim despre Republica Moldova, stat cu care Rom\u00e2nia are o rela\u021bie special\u0103, dar totu\u0219i distinct\u0103. \u0218i vorbim despre Ucraina, stat aflat \u00een r\u0103zboi, cu interese strategice majore \u00een regiune, inclusiv \u00een raport cu frontiera, minorit\u0103\u021bile, securitatea la Marea Neagr\u0103 \u0219i politica european\u0103.<\/p>\n
A spune aceste lucruri nu \u00eenseamn\u0103 a-l acuza pe Eugen Tomac de lips\u0103 de patriotism. Dimpotriv\u0103, biografia lui politic\u0103 este legat\u0103 puternic de rom\u00e2nii din afara grani\u021belor \u0219i de tema Basarabiei. Dar tocmai de aceea problema trebuie discutat\u0103 frontal: nu patriotismul declarat este testul suprem al func\u021biei de premier, ci absen\u021ba oric\u0103rui conflict de loialitate, real sau perceput.<\/p>\n
Constitu\u021bia nu interzice explicit dubla cet\u0103\u021benie pentru un premier. Dar Constitu\u021bia cere fidelitate sacr\u0103 fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia. \u00centre cele dou\u0103 formule exist\u0103 o zon\u0103 gri pe care legea o tolereaz\u0103, dar politica nu ar trebui s\u0103 o ignore.<\/p>\n
Poate c\u0103 juridic nu \u201ese bat cap \u00een cap\u201d. Dar politic, moral \u0219i simbolic, tensiunea este evident\u0103. Un premier al Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 fie nu doar constitu\u021bional valid, ci \u0219i irepro\u0219abil din perspectiva loialit\u0103\u021bii na\u021bionale. Iar \u00eentr-o epoc\u0103 a r\u0103zboaielor hibride, a propagandei, a influen\u021belor externe \u0219i a suspiciunilor permanente, standardul nu poate fi minimul legal. Standardul trebuie s\u0103 fie \u00eencrederea maxim\u0103.<\/p>\n
De aceea, \u00eenainte ca cineva s\u0103 transforme aceast\u0103 tem\u0103 \u00eentr-un atac personal sau \u00eentr-o victimizare convenabil\u0103, \u00eentrebarea corect\u0103 este alta: Rom\u00e2nia are nevoie de o clarificare constitu\u021bional\u0103 sau legal\u0103 privind accesul la cele mai \u00eenalte func\u021bii executive al persoanelor cu cet\u0103\u021benii multiple?<\/p>\n
Pentru c\u0103 nu vorbim despre dreptul unui cet\u0103\u021bean rom\u00e2n de a exista cu o biografie complex\u0103. Vorbim despre dreptul statului rom\u00e2n de a cere, \u00een v\u00e2rful puterii executive, o fidelitate f\u0103r\u0103 paranteze.<\/p>\n
Iar c\u00e2nd Constitu\u021bia spune c\u0103 fidelitatea fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103 este sacr\u0103, poate c\u0103 primul lucru pe care ar trebui s\u0103-l fac\u0103 orice posibil premier este s\u0103 nu lase Rom\u00e2nia s\u0103 se \u00eentrebe: sacr\u0103 fa\u021b\u0103 de care \u021bar\u0103?<\/p>\n
P.S. \u00cen politic\u0103, uneori nu ceea ce este interzis te doboar\u0103, ci ceea ce nu po\u021bi explica limpede. Iar func\u021bia de prim-ministru nu se ocup\u0103 cu jum\u0103t\u0103\u021bi de r\u0103spuns: ori loialitatea este \u00eentreag\u0103, ori suspiciunea devine program de guvernare.<\/p>\n