{"id":1981373,"date":"2026-06-10T00:00:00","date_gmt":"2026-06-09T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1981373"},"modified":"2026-06-10T00:00:00","modified_gmt":"2026-06-09T21:00:00","slug":"astazi-despre-cea-mai-mare-cantareata-a-lumii-care-a-dominat-scena-lirica-vreme-de-trei-decenii-hariclea-darclee-privighetoarea-carpatilor-era-poliglota-a-sfarsit-in-saracie-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1981373","title":{"rendered":"Ast\u0103zi despre cea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a lumii, care a dominat scena liric\u0103 vreme de trei decenii: Hariclea Darcl\u00e9e. \u201ePrivighetoarea Carpa\u0163ilor\u201d – Era poliglot\u0103. A sf\u00e2r\u0219it \u00een s\u0103r\u0103cie. \u00cenmorm\u00e2ntat\u0103 la cimitirul Bellu, cu fonduri de la Ambasada Italiei"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/astazi-despre-cea-mai-mare-cantareata-a-lumii-care-a-dominat-scena-lirica-vreme-de-trei-decenii-hariclea-darclee-privighetoarea-carpatilor-era-poliglota.-a-sfarsit-in-saracie-fiind-inmormantata-la-cimitirul-bellu-din-fonduri-de-la-ambasada-italiei\/mediaPool\/uTwQlo1.jpg”]<\/p>\n

Timp Liber<\/a><\/p>\n

Ast\u0103zi despre cea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a lumii, care a dominat scena liric\u0103 vreme de trei decenii: Hariclea Darcl\u00e9e. \u201ePrivighetoarea Carpa\u0163ilor\u201d – Era poliglot\u0103. A sf\u00e2r\u0219it \u00een s\u0103r\u0103cie. \u00cenmorm\u00e2ntat\u0103 la cimitirul Bellu, cu fonduri de la Ambasada Italiei<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Ziarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n
10 iun 2026<\/span>6339 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Hariclea Darcl\u00e9e<\/strong> (n\u0103scut\u0103 Hariclea Haricli<\/strong>; n. 10 iunie<\/a>1860<\/a>, Br\u0103ila<\/a>, Principatele Unite<\/a>\u00a0\u2013 d. 12 ianuarie<\/a>1939<\/a>Bucure\u0219ti<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) a fost o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 de oper\u0103<\/a> cu voce de sopran\u0103<\/a>. Este prima interpret\u0103 a rolului Floria Tosca<\/em> care a avut loc la data de 14 ianuarie 1900 la teatrul Costanzi<\/a> din Roma, la premiera operei lui Giacomo Puccini<\/a>.<\/p>\n

Interpret\u0103rile sale magistrale au fost mult influen\u0163ate de faptul c\u0103 era o bun\u0103 cunosc\u0103toare a mai multor limbi str\u0103ine \u2013 german\u0103, francez\u0103, italian\u0103, spaniol\u0103, englez\u0103, greac\u0103, rus\u0103 -, fiind deosebit de apreciat\u0103 de mari compozitori, de la Verdi, Leoncavallo, Massenet, Catalani, Puccini. A interpretat al\u0103turi de nume celebre precum Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini, repertoriul ei cuprinz\u00e2nd peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, \u00eentre care: \u201dRomeo \u015fi Julieta\u201d, \u201dNorma\u201d, \u201dTraviata\u201d, \u201dCarmen\u201d, \u201dAida\u201d, \u201dWilhelm Tell\u201d, \u201dDon Giovanni\u201d, \u201dManon\u201d, \u201dOthello\u201d, \u201dTannhauser\u201d, \u201dTristan \u015fi Isolda\u201d, \u201dBoema\u201d, \u201dTrubadurul\u201d.<\/p>\n

\nLa finele vie\u021bii, artista care fusese at\u00e2t de apreciat\u0103 de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care c\u00e2ntase cu Enrico Caruso<\/a>, Titta Ruffo<\/a>, Francesco Tamagno \u0219i care ap\u0103ruse de nenum\u0103rate ori sub bagheta lui Toscanini, a tr\u0103it \u00een \u021bar\u0103 \u00eentr-un trist anonimat. \u201cM\u0103iastra pas\u0103re de basm\u201d, \u201cprivighetoarea adorat\u0103\u201d a murit \u00een s\u0103r\u0103cie la Bucure\u0219ti datorit\u0103 faptului c\u0103 viile sale de la Cotnari <\/a>(sursa existen\u021bei sale dup\u0103 \u00eencheierea carierei) au fost distruse de o teribil\u0103 grindin\u0103, iar boala care i-a marcat sf\u00e2r\u0219itul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; \u00een 1939, funeraliile au fost finan\u021bate de Ambasada Italiei;[5] <\/a><\/sup>a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een Cimitirul Bellu. La na\u015fterea sa, \u0163iganca Ileana, priceput\u0103 la farmece \u015fi ghicit, \u00eei
\nprezice c\u0103 \u201co s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mult \u00een via\u0163\u0103 \u015fi mereu o s\u0103 fie \u00een
\ns\u0103rb\u0103toare\u201d. \u00cen copil\u0103rie, pl\u00e2ngea pe ascuns, c\u0103ci se credea ur\u00e2t\u0103, \u015fi
\nse alinta \u00een oglind\u0103; tr\u0103ie\u015fte \u00een opulen\u0163\u0103, are guvernant\u0103 german\u0103, face
\n \u015fcoala \u00eentr-un pension din ora\u015ful valsurilor lui Johann Strauss, unde
\n\u00eenv\u0103\u0163au fete din aristoctra\u0163ia imperial\u0103. Profesoara de la corul \u015fcolii
\nremarc\u0103 vocea de aur a Haricleei, dar aceasta nu va urma Conservatorul.
\n\u00centoars\u0103 acas\u0103 de la Viena, st\u0103 ceasuri \u00eentregi cu sora ei mut\u0103, din ai
\nc\u0103rei ochi citea tot ce spuneau buzele.<\/p>\n

\n

Citi\u021bi \u00een Ziarul Metropolis > https:\/\/www.ziarulmetropolis.ro\/hariclea-darclee-traim-pentru-lume-glorie-si-pentru-noi-deloc\/<\/p><\/div>\n

\n

Cariera Haricleei Darcl\u00e9e<\/strong>
\n este povestea triumfurilor pe care le-a purtat \u00een Europa \u015fi \u00een America.
\n Verdi \u015fi Puccini au scris opere pentru ea, cea care a revolu\u0163ionat
\nmediile muzicale din Paris \u015fi Italia.<\/h2>\n

La na\u015fterea sa, \u0163iganca Ileana, priceput\u0103 la farmece \u015fi ghicit, \u00eei
\nprezice c\u0103 \u201co s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mult \u00een via\u0163\u0103 \u015fi mereu o s\u0103 fie \u00een
\ns\u0103rb\u0103toare\u201d. \u00cen copil\u0103rie, pl\u00e2ngea pe ascuns, c\u0103ci se credea ur\u00e2t\u0103, \u015fi
\nse alinta \u00een oglind\u0103; tr\u0103ie\u015fte \u00een opulen\u0163\u0103, are guvernant\u0103 german\u0103, face
\n \u015fcoala \u00eentr-un pension din ora\u015ful valsurilor lui Johann Strauss, unde
\n\u00eenv\u0103\u0163au fete din aristoctra\u0163ia imperial\u0103. Profesoara de la corul \u015fcolii
\nremarc\u0103 vocea de aur a Haricleei, dar aceasta nu va urma Conservatorul.
\n\u00centoars\u0103 acas\u0103 de la Viena, st\u0103 ceasuri \u00eentregi cu sora ei mut\u0103, din ai
\nc\u0103rei ochi citea tot ce spuneau buzele.<\/p>\n

Citi\u021bi \u00een Ziarul Metropolis > https:\/\/www.ziarulmetropolis.ro\/hariclea-darclee-traim-pentru-lume-glorie-si-pentru-noi-deloc\/<\/p><\/div>\n

\n

Cariera Haricleei Darcl\u00e9e<\/strong>
\n este povestea triumfurilor pe care le-a purtat \u00een Europa \u015fi \u00een America.
\n Verdi \u015fi Puccini au scris opere pentru ea, cea care a revolu\u0163ionat
\nmediile muzicale din Paris \u015fi Italia.<\/h2>\n

La na\u015fterea sa, \u0163iganca Ileana, priceput\u0103 la farmece \u015fi ghicit, \u00eei
\nprezice c\u0103 \u201co s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mult \u00een via\u0163\u0103 \u015fi mereu o s\u0103 fie \u00een
\ns\u0103rb\u0103toare\u201d. \u00cen copil\u0103rie, pl\u00e2ngea pe ascuns, c\u0103ci se credea ur\u00e2t\u0103, \u015fi
\nse alinta \u00een oglind\u0103; tr\u0103ie\u015fte \u00een opulen\u0163\u0103, are guvernant\u0103 german\u0103, face
\n \u015fcoala \u00eentr-un pension din ora\u015ful valsurilor lui Johann Strauss, unde
\n\u00eenv\u0103\u0163au fete din aristoctra\u0163ia imperial\u0103. Profesoara de la corul \u015fcolii
\nremarc\u0103 vocea de aur a Haricleei, dar aceasta nu va urma Conservatorul.
\n\u00centoars\u0103 acas\u0103 de la Viena, st\u0103 ceasuri \u00eentregi cu sora ei mut\u0103, din ai
\nc\u0103rei ochi citea tot ce spuneau buzele.<\/p>\n

Citi\u021bi \u00een Ziarul Metropolis > https:\/\/www.ziarulmetropolis.ro\/hariclea-darclee-traim-pentru-lume-glorie-si-pentru-noi-deloc\/<\/p><\/div>\n

A dominat scena liric\u0103 mondial\u0103 vreme de trei decenii, la finalul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului XX, \u00een plin\u0103 efervescen\u0163\u0103 cultural\u0103 a Belle Epoque. Ea a fost numit\u0103 \u201dprivighetoarea Carpa\u0163ilor\u201d, \u201dprivighetoarea adorat\u0103\u201d, \u201dm\u0103iastra pas\u0103re de basm\u201d, \u201dvocea \u00eenceputului de secol\u201d, \u201dcea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a zilelor noastre\u201d, iar Enciclopedia dello Spettacolo a desemnat-o \u201dcea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a lumii timp de 25 de ani\u201d.<\/p>\n

Trebuie spus c\u0103 Hariclea Darcl\u00e9e s-a remarcat drept c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 de oper\u0103, \u00eens\u0103 \u00een repertoriul s\u0103u au figurat \u015fi lieduri, oratorii, ba chiar \u015fi roman\u0163e, abord\u00e2nd \u015fi lucr\u0103ri inedite sau foarte rar c\u00e2ntate.<\/p>\n

\u00cen anul 1960, regizorul Mihai Iacob a realizat filmul \u201dDarcl\u00e9e\u201d, \u00een care prezenta via\u0163a sopranei Hariclea Darcl\u00e9e, rolul acesteia fiindu-i atribuit Silviei Popovici, din distribu\u0163ie f\u0103c\u00e2nd parte \u015fi Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, \u015etefan Mih\u0103ilescu-Br\u0103ila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. Remarcabila produc\u0163ie avea s\u0103 reprezinte, un an mai t\u00e2rziu, Rom\u00e2nia la Festivalul Interna\u0163ional de Film de la Cannes.<\/p>\n

\u00cen anul 1995, la \u00eemplinirea a 135 de ani de la na\u015fterea marii soprane, \u00een ora\u015ful natal al artistei, Br\u0103ila, a avut loc prima edi\u0163ie a Concursului Na\u0163ional de Canto \u201dHariclea Darcl\u00e9e\u201d la ini\u0163iativa sopranei Mariana Nicolesco, evenimentul reprezent\u00e2nd un \u201dprofund omagiu adus incomparabilei artiste, al\u0103turi de speran\u0163a rena\u015fterii unei vechi tradi\u0163ii \u015fi a unei mari pasiuni\u2026 muzica, \u015fi mai cu seam\u0103 vocea uman\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1997, \u00een teatrul de excep\u0163ie \u00een care viitoarea mare artist\u0103 debuta \u00een 1881, la numai 21 de ani, avea loc Primul Concurs Interna\u0163ional de Canto \u201dHariclea Darcl\u00e9e\u201d, reunind 167 de concuren\u0163i din 25 de \u0163\u0103ri.(radioromaniacultural.ro)<\/p>\n

1888<\/a>: Hariclea Darcl\u00e9e<\/a> debuteaz\u0103 pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust”.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Hariclea Darcl\u00e9e<\/strong> (n\u0103scut\u0103 Hariclea Haricli<\/strong>; n. 10 iunie<\/a>1860<\/a>,[1]<\/a><\/sup>[2]<\/a><\/sup>Br\u0103ila<\/a>, Principatele Unite<\/a>\u00a0\u2013 d. 12 ianuarie<\/a>1939<\/a>,[1]<\/a><\/sup>[2]<\/a><\/sup>Bucure\u0219ti<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) a fost o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 de oper\u0103<\/a> cu voce de sopran\u0103<\/a>. Este prima interpret\u0103 a rolului Floria Tosca<\/em> care a avut loc la data de 14 ianuarie 1900 la teatrul Costanzi<\/a> din Roma, la premiera operei lui Giacomo Puccini<\/a>.<\/p>\n

Hariclea Darcl\u00e9e<\/strong>, personalitate marcant\u0103 a muzicii rom\u00e2ne\u0219ti, s-a n\u0103scut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la Br\u0103ila<\/a>,pe 10 iunie 1860, \u00eentr-o familie cu r\u0103d\u0103cini elene. Mama HaricleeiDarcl\u00e9e, Maria Haricli, n\u0103scut\u0103 Aslan, nepoat\u0103 direct\u0103 a domni\u021bei Mavrocordat<\/a>,[3]<\/a><\/sup>:p. 243<\/sup>p\u0103stra \u00een totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tat\u0103l, Ion Haricli, era mare proprietar \u00een Teleorman, la Turnu M\u0103gurele, unde, defapt, Haricleea locuie\u0219te p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de aproape 16 ani, c\u00e2nd este dus\u0103 de familie cu vaporul la Pensionul Lobkovitz de pe Augustinerstrasse din Viena.[4]<\/a><\/sup><\/p>\n

A\u0219a cum scria N. Carandino \u00een cartea “Darcl\u00e9e. Via\u021ba de glorie \u0219i de pasiune a unei mari artiste”, la na\u0219terea ei, s-a prezis c\u0103 \u201cduduia va c\u0103l\u0103tori mult \u0219i va fi mereu \u00een s\u0103rb\u0103toare\u201d. \u00cen copil\u0103rie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febr\u0103 tifoid\u0103. \u00cen februarie 1881, ea s-a c\u0103s\u0103torit cu t\u00e2n\u0103rul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary. \u00cen 1886 pleac\u0103 la Paris, unde se lupt\u0103 din greu cu neajunsurile, de\u0219i primea de-acas\u0103 c\u00e2te 500 de franci pe lun\u0103. Nici m\u0103car na\u0219terea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continu\u00e2nd s\u0103 ia lec\u021bii de canto. \u201cAm f\u0103cut progrese \u0219i sper s\u0103 ajung departe. Mi se prezice un viitor str\u0103lucit” scria Darcl\u00e9e familiei.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/span><\/sup><\/p>\n

Carier\u0103<\/strong><\/p>\n

Debuteaz\u0103 \u00eentr-un recital de canto \u00een 1881 pe scena teatrului din Br\u0103ila, ora\u0219ul s\u0103u natal. Pleac\u0103 la Paris unde este remarcat\u0103 de Charles Gounod, care \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care \u00ee\u0219i face debutul pe scena Operei, \u00een anul 1888. Se pare c\u0103 tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darcl\u00e9e. \u00cen scurt timp, Hariclea Darcl\u00e9e cucere\u0219te publicul \u0219i devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune, pentru vocea ei, Tosca, Pietro Mascagni<\/a>, Iris<\/em>, iar Alfredo Catalani<\/a>, La Wally<\/em>.<\/p>\n

Hariclea Darcl\u00e9e s-a impus ca primadonna \u00een marile teatre de oper\u0103 de la Paris, Berlin, Floren\u021ba, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova \u0219i Sankt Petersburg.La Scala din Milano, scena consacr\u0103rii sale mondiale, Hariclea Darcl\u00e9e a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chim\u00e8ne<\/em> din Cidul<\/a> de Massenet, aplaudat\u0103 fiind chiar de Giuseppe Verdi<\/a>, succesul aduc\u00e2ndu-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia<\/a>. \u00centre 1893 \u0219i 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala<\/a> din Milano<\/a>.<\/p>\n

A c\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 \u00eenc\u0103 \u00een deplin\u0103tatea mijloacelor sale vocale.<\/p>\n

Dorin\u021ba ei de a c\u00e2nta \u00een Rom\u00e2nia era mare. Rom\u00e2nii o iubeau, spectacolele ei erau adev\u0103rate s\u0103rb\u0103tori. \u201cTr\u0103iasc\u0103 privighetoareaCarpa\u021bilor\u201d, \u00eei striga publicul. Regele Carol I<\/a>i-a oferit ordinul \u201cBene Merente clasa I\u201d, iar poe\u021bii \u00eei compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost \u00een 1900, c\u00e2nd Puccini a v\u0103zut \u00een ea soprana care putea s\u0103 redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darcl\u00e9e a c\u00e2ntat al\u0103turi de tenorul Emilio de Marchi \u0219i baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toat\u0103 faima pe care \u0219i-o c\u00e2\u0219tigase nu i-a alterat caracterul deosebit \u0219i, \u00eenainte s\u0103 urce pe scen\u0103 obi\u0219nuia s\u0103 aprind\u0103 o lum\u00e2nare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, \u00eei scria: \u201cDac\u0103 a\u0219 putea, te-a\u0219 p\u0103stra pentru mine \u0219i \u021bi-a\u0219 cere mereu, mereu s\u0103 c\u00e2n\u021bi\u201d sau \u201cAdmir artista, iubesc \u00eens\u0103 femeia\u201d.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>] <\/span><\/sup>Hariclea Darcl\u00e9e a sus\u021binut crearea Operei Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti \u00een 1921. Tradi\u021bia muzical\u0103 a r\u0103mas \u00een familie, fiul s\u0103u, Ion Hartulary-Darcl\u00e9e<\/a>, devenind dirijor \u0219i compozitor. Din p\u0103cate nu s-au p\u0103strat \u00eenregistr\u0103ri pe discuri cu vocea Haricleei Darcl\u00e9e, ci doar dou\u0103 c\u00e2ntece rom\u00e2ne\u0219ti: C\u00e2ntecul fluiera\u0219ului<\/em> de George Stephanescu<\/strong> \u0219i Vai m\u00e2ndru\u021b\u0103 dragi ne-avem<\/em> de Tiberiu Brediceanu<\/strong><\/p>\n

\u00eenregistrate cu acompaniament de pian la o v\u00e2rst\u0103 foarte \u00eenaintat\u0103, dar la care p\u0103stra intacte calit\u0103\u021bile naturale \u0219i tehnice ale minunatei sale voci. Artista a \u00eenregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii \u0219i scene din Don Pasquale<\/em> de Gaetano Donizetti<\/strong>, La Traviata<\/em> de Giuseppe Verdi<\/strong>, Iris<\/em> de Pietro Mascagni<\/strong> \u0219i Tosca<\/em> de Giacomo Puccini<\/strong>; matri\u021bele acestor \u00eenregistr\u0103ri au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea r\u0103zboi mondial la Milano; p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu s-au identificat \u00eenc\u0103 discurile primelor tiraje efectuate \u00een anul 1903.<\/p>\n

La finele vie\u021bii, artista care fusese at\u00e2t de apreciat\u0103 de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care c\u00e2ntase cu Enrico Caruso<\/a>, Titta Ruffo<\/a>, Francesco Tamagno \u0219i care ap\u0103ruse de nenum\u0103rate ori sub bagheta lui Toscanini, a tr\u0103it \u00een \u021bar\u0103 \u00eentr-un trist anonimat. \u201cM\u0103iastra pas\u0103re de basm\u201d, \u201cprivighetoarea adorat\u0103\u201d a murit \u00een s\u0103r\u0103cie la Bucure\u0219ti datorit\u0103 faptului c\u0103 viile sale de la Cotnari <\/a>(sursa existen\u021bei sale dup\u0103 \u00eencheierea carierei) au fost distruse de o teribil\u0103 grindin\u0103, iar boala care i-a marcat sf\u00e2r\u0219itul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; \u00een 1939, funeraliile au fost finan\u021bate de Ambasada Italiei;[5] <\/a><\/sup>a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een Cimitirul Bellu. La aniversarea a 135 de ani de la na\u0219terea Haricleei Darcl\u00e9e, \u00een 1995, ora\u0219ul s\u0103u natal, Br\u0103ila, i-a adus un deosebit omagiu, organiz\u00e2nd Concursul Na\u021bional de Canto ce-i poart\u0103 numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco <\/a>\u0219i a\u0219ezat sub \u00cenaltul Patronaj al Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei. Prima edi\u021bie a Concursului Interna\u021bional a avut loc \u00een 1997 \u0219i de atunci se repet\u0103 la fiecare doi ani, \u00een anul dintre o edi\u021bie \u0219i alta av\u00e2nd loc Cursuri de M\u0103iestrie Artistic\u0103, Master Classes.[6]<\/a><\/sup><\/p>\n

Vocea sa excep\u021bional cultivat\u0103 i-a permis abordarea unui foarte vast repertoriu \u00een cadrul c\u0103ruia a interpretat roluri de sopran\u0103 liric\u0103 lejer\u0103, sopran\u0103 liric\u0103, sopran\u0103 liric\u0103 spinto, sopran\u0103 dramatic\u0103, sopran\u0103 Falcon, mezzosopran\u0103 \u0219i contralt\u0103. A avut \u00een repertoriu 58 de roluri din 56 opere compuse de 31 compozitori dintre care 12 compozitori de tradi\u021bie \u0219i 19 tineri compozitori c\u0103rora le-a interpretat operele \u00een premiere absolute \u0219i premiere locale de foarte mare improtan\u021b\u0103; din cele 56 opere intepretate, 32 sunt de tradi\u021bie, 12 au fost interpretate \u00een premier\u0103 absolut\u0103 \u0219i 16 \u00een premiere locale de mare importan\u021b\u0103; faptul c\u0103 45\u00a0%, adic\u0103 aproape jum\u0103tate, din repertoriul s\u0103u reprezint\u0103 opee originale, atest\u0103 pozi\u021bia singular\u0103 pe care o ocup\u0103 Hariclea Darcl\u00e9e \u00een istoria tearului liric universal pe care a influen\u021bat-o \u00eentr-un mod determinant. Urmeaz\u0103 lista integral\u0103 a operelor \u0219i autorilor cu men\u021biunile de rigoare referitoare la operele compuse pentru vocea sa \u0219i la interpret\u0103rile \u00een premier\u0103 absolut\u0103 sau \u00een premier\u0103 local\u0103 de mare importan\u021b\u0103.<\/p>\n