[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/severin.jpg”]<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Practica impunerii unilaterale de \u201esanc\u021biuni economice\u201d de c\u0103tre statele care \u0219i-o pot permite, \u00eempotriva statelor a c\u0103ror politic\u0103 acestora nu le place \u0219i care se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 mai mic\u0103 de lungimea bra\u021bului lor, a devenit \u00een ultimii ani un fapt banal. UE \u0219i SUA, erij\u00e2ndu-se, \u00een acela\u0219i timp, \u00een procurori, judec\u0103tori \u0219i jandarmi globali, au adoptat zeci de \u201epachete de sanc\u021biuni\u201d c\u0103rora le-au fost supuse Belarus, China, Cuba, Iranul, Rusia, Siria, Venezuela etc. Cet\u0103\u021benii planetei iau act de decizia sanc\u021bion\u0103rii ca despre ceva normal. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Unele state ter\u021be, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, respect\u0103 aceste \u201esanc\u021biuni\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 cerceteze temeiul lor legal, \u00een sensul c\u0103 le aplic\u0103 statelor sanc\u021bionate, de\u0219i nu au raporturi controversate cu acestea \u0219i, prin efect de recul, propriile lor interese sunt afectate.\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n S-a ajuns astfel ca anumite state s\u0103 \u00ee\u0219i aplice legile \u00een afara teritoriului asupra c\u0103ruia de\u021bin suveranitatea \u0219i aproape nimeni nu mai observ\u0103 c\u0103 aceast\u0103 jurisdic\u021bie extrateritorial\u0103 este un act de r\u0103zboi economic situat \u00een afara ordinii de drept interna\u021bional cu efecte similare celor produse de armele de distrugere \u00een mas\u0103. To\u021bi cei care aud aproape zilnic de sanc\u021biuni aplicate \u00een baza unei jurisdic\u021bii extrateritoriale, nu se mai revolt\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 au de a face cu un act legal, \u00een ordinea interna\u021bional\u0103, iar nu cu un act de r\u0103zboi care face un num\u0103r imens de victime. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n DREPTUL INTERNA\u021aIONAL vs. PUTEREA NA\u021aIONAL\u0102<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice au devenit, \u00een ultimele decenii, unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente ale rela\u021biilor interna\u021bionale, fiind prezentate ca alternative la folosirea for\u021bei armate \u0219i ca mecanisme menite s\u0103 determine respectarea dreptului interna\u021bional. Totu\u0219i, extinderea utiliz\u0103rii lor, mai ales sub forma m\u0103surilor unilaterale, secundare sau cu efecte extrateritoriale, a generat controverse serioase privind natura lor juridic\u0103, legitimitatea lor \u0219i compatibilitatea cu principiile fundamentale ale ordinii interna\u021bionale.<\/p>\n Problema central\u0103 nu este existen\u021ba unor temeiuri normative interne sau regionale pentru asemenea m\u0103suri. \u00cen cazul Uniunii Europene, art. 215 TFUE prevede posibilitatea adopt\u0103rii unor m\u0103suri restrictive privind \u00eentreruperea sau reducerea rela\u021biilor economice \u0219i financiare cu state ter\u021be. \u00cen dreptul american, sanc\u021biunile economice se \u00eentemeiaz\u0103 \u00een principal pe International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), pe Trading with the Enemy Act \u0219i diverse acte federale privind securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i politica extern\u0103. \u00cen dreptul interna\u021bional general, \u00eens\u0103, \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103 este dac\u0103 asemenea dispozi\u021bii pot justifica afectarea drepturilor suverane ale unor state care nu au consim\u021bit la ordinea juridic\u0103 din care ele provin<\/strong>.<\/p>\n Aceast\u0103 problem\u0103 trebuie analizat\u0103 prin raportare la distinc\u021bia dintre sanc\u021biunile interna\u021bionale \u00een sens propriu, contram\u0103surile admise \u00een sistemul descentralizat al r\u0103spunderii interna\u021bionale \u0219i formele de coerci\u021bie economic\u0103 unilateral\u0103. \u00cen subsidiar, ea trebuie privit\u0103 ca simptom al unei crize mai ample a dreptului interna\u021bional contemporan: criza capacit\u0103\u021bii normei juridice de a limita efectiv puterea<\/strong> \u00een condi\u021biile unor asimetrii economice, financiare \u0219i tehnologice extreme.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n CONDI\u021aIA AUTORIT\u0102\u021aII IMPAR\u021aIALE<\/strong><\/p>\n \u00cen sens juridic riguros, sanc\u021biunea presupune existen\u021ba unei autorit\u0103\u021bi competente, distincte de p\u0103r\u021bile aflate \u00een conflict, care constat\u0103 \u00eenc\u0103lcarea unei norme \u0219i aplic\u0103 o m\u0103sur\u0103 coercitiv\u0103 \u00een baza unui mandat juridic recunoscut. \u00cen dreptul intern, aceast\u0103 func\u021bie este \u00eendeplinit\u0103 de autorit\u0103\u021bi institu\u021bionalizate \u0219i impar\u021biale. \u00cen dreptul interna\u021bional, asemenea condi\u021bii sunt realizate doar par\u021bial, \u00een principal prin mecanismele colective ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite.<\/p>\n Consiliul de Securitate al ONU poate adopta, \u00een temeiul Capitolului VII al Cartei ONU, m\u0103suri care nu implic\u0103 folosirea for\u021bei armate, inclusiv \u00eentreruperea total\u0103 sau par\u021bial\u0103 a rela\u021biilor economice, pentru men\u021binerea sau restabilirea p\u0103cii \u0219i securit\u0103\u021bii interna\u021bionale. Numai asemenea m\u0103suri, adoptate de o autoritate colectiv\u0103 competent\u0103, pot fi calificate cu deplin\u0103 rigoare drept sanc\u021biuni interna\u021bionale.<\/p>\n \u00cen afara acestui cadru, termenul de \u201esanc\u021biune\u201d trebuie utilizat cu pruden\u021b\u0103, deoarece m\u0103surile adoptate unilateral de state sau organiza\u021bii regionale nu beneficiaz\u0103 de aceea\u0219i legitimitate institu\u021bional\u0103.<\/p>\n REAC\u021aIA JURIDIC\u0102 DESCENTRALIZAT\u0102: CONTRAM\u0102SURILE<\/strong><\/p>\n Dreptul interna\u021bional admite contram\u0103surile ca reac\u021bie la un fapt interna\u021bional ilicit. Acestea nu sunt \u00eens\u0103 sanc\u021biuni propriu-zise, ci forme de autoap\u0103rare juridic\u0103 \u00eentr-un sistem lipsit de monopol centralizat al constr\u00e2ngerii.<\/p>\n Potrivit articolelor Comisiei de Drept Interna\u021bional privind r\u0103spunderea statelor, contram\u0103surile pot fi adoptate numai \u00eempotriva statului responsabil de un fapt ilicit \u0219i numai pentru a-l determina s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u021biile interna\u021bionale. Ele trebuie s\u0103 fie temporare, propor\u021bionale \u0219i reversibile.<\/strong><\/p>\n Contram\u0103sura nu poate urm\u0103ri pedepsirea adversarului, ob\u021binerea unui avantaj economic, schimbarea regimului politic ori impunerea unei agende geopolitice. Dincolo de aceste limite, ea \u00ee\u0219i pierde temeiul juridic \u0219i devine coerci\u021bie unilateral\u0103.<\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE UNILATERALE: \u00ceNTRE LEGALITATE \u0218I PUTERE<\/strong><\/p>\n \u00cen practic\u0103, termenul de \u201esanc\u021biuni economice\u201d este utilizat frecvent \u0219i abuziv pentru a desemna m\u0103suri adoptate unilateral de state sau organiza\u021bii regionale, \u00een afara unui mandat colectiv, f\u0103r\u0103 a se urm\u0103ri restabilirea unui drept \u00eenc\u0103lcat \u0219i, adesea, chiar f\u0103r\u0103 ca o asemenea \u00eenc\u0103lcare s\u0103 fi avut loc. Astfel de m\u0103suri pot include embargouri, restric\u021bii comerciale, cu caracter tarifar sau netarifar, \u00eenghe\u021barea sau confiscarea activelor statului \u021bint\u0103, interdic\u021bii financiare, limitarea accesului acestuia \u0219i al na\u021bionalilor s\u0103i la pie\u021be, precum \u0219i \u201esanc\u021biuni secundare\u201d.<\/p>\n Din punct de vedere juridic, calificarea lor drept sanc\u021biuni este abuziv\u0103. \u00cen absen\u021ba unei autorit\u0103\u021bi impar\u021biale care s\u0103 constate \u00eenc\u0103lcarea dreptului interna\u021bional \u0219i s\u0103 autorizeze reac\u021bia, ele nu \u00eendeplinesc condi\u021biile conceptuale ale sanc\u021biunii.<\/strong><\/p>\n \u00cen anumite situa\u021bii, respectivele m\u0103suri pot fi justificate ca fiind contram\u0103suri. Frecvent \u00eens\u0103, ele sunt adoptate \u00een absen\u021ba unui drept propriu \u00eenc\u0103lcat sau produc efecte asupra unor state ter\u021be f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu diferendul care le-a generat, ceea ce le plaseaz\u0103 \u00een sfera coerci\u021biei unilaterale.<\/p>\n Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 tendin\u021ba de extindere a utiliz\u0103rii instrumentelor economice dincolo de cadrul juridic dat, c\u0103tre sfera raporturilor de putere. Ea ridic\u0103 probleme serioase \u00een raport cu principiile egalit\u0103\u021bii suverane, neinterven\u021biei \u00een afacerile interne ale statelor \u0219i nerecurgerii la for\u021b\u0103.<\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE AUTONOME \u0218I JURISDIC\u021aIA EXTRATERITORIAL\u0102<\/strong><\/p>\n UE \u0219i SUA justific\u0103 asemenea m\u0103suri prin faptul c\u0103 ele nu ar exercita jurisdic\u021bie direct\u0103 asupra statului ter\u021b, ci doar asupra propriului teritoriu, propriilor resortisan\u021bi, propriilor institu\u021bii financiare \u0219i infrastructurilor aflate sub controlul lor. Cu alte cuvinte, autorit\u0103\u021bile publice nu ar confisca, \u00een sens formal, bunuri depozitate pe teritoriul lor de alte state, ci ar stabili, \u00een exerci\u021biul competen\u021belor lor suverane, un regim juridic al acelor bunuri. Depozitarii afla\u021bi sub jurisdic\u021bia statului sanc\u021bionator sunt astfel pu\u0219i \u00een fa\u021ba unui fait du prince<\/em>, care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i execute obliga\u021biile contractuale fa\u021b\u0103 de deponen\u021bii str\u0103ini, fie ace\u0219tia subiecte de drept privat sau de drept public.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, sanc\u021biunile ar fi expresia suveranit\u0103\u021bii economice, iar imposibilitatea de executare a obliga\u021biilor asumate anterior ar fi calificat\u0103 ca efect al unei situa\u021bii de for\u021b\u0103 major\u0103 sau al unei imposibilit\u0103\u021bi legale de executare.<\/p>\n Aceast\u0103 construc\u021bie poate fi admis\u0103 numai \u00een m\u0103sura \u00een care statul care sanc\u021bioneaz\u0103 \u00ee\u0219i exercit\u0103 un drept aflat exclusiv \u00een propria sa sfer\u0103 de dispozi\u021bie. Ea devine contestabil\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103sura afecteaz\u0103 drepturi dob\u00e2ndite legal de un stat ter\u021b sau prerogative patrimoniale care \u021bin de suveranitatea acestuia.<\/p>\n Statele sunt libere s\u0103 decid\u0103 cu cine \u00eentre\u021bin rela\u021bii economice, s\u0103 restric\u021bioneze accesul la propriile pie\u021be \u00een limitele angajamentelor interna\u021bionale asumate \u0219i s\u0103 reglementeze opera\u021biunile desf\u0103\u0219urate prin propriul sistem financiar. Totu\u0219i, aceast\u0103 libertate nu poate fi extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la impunerea retroactiv\u0103 a unor reglement\u0103ri care afecteaz\u0103 drepturi c\u00e2\u0219tigate ori p\u00e2n\u0103 la constr\u00e2ngerea unor state ter\u021be s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze politicile interne \u0219i externe exigen\u021belor unei ordini juridice la care nu au consim\u021bit.<\/strong><\/p>\n PRINCIPIUL CONSENSULUI \u0218I LIMITELE ORDINII CONVEN\u021aIONALE <\/strong><\/p>\n Critica fundamental\u0103 adus\u0103 sanc\u021biunilor autonome porne\u0219te de la principiile clasice ale dreptului interna\u021bional public: egalitatea suveran\u0103 a statelor, caracterul consensual al obliga\u021biilor, neinterven\u021bia, neretroactivitatea \u0219i reciprocitatea juridic\u0103.<\/p>\n Regula pacta tertiis nec nocent nec prosunt<\/em> (conven\u021biile nu pot nici d\u0103una nici profita ter\u021bilor) consacrat\u0103 expres de Conven\u021bia de la Viena privind dreptul tratatelor, stabile\u0219te c\u0103 un tratat nu creeaz\u0103 obliga\u021bii \u0219i nici drepturi pentru state ter\u021be f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul acestora.<\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, TUE \u0219i TFUE sunt tratate regionale apte s\u0103 produc\u0103 efecte obligatorii numai pentru statele care au consim\u021bit la ele. Ele pot ordona conduita statelor membre UE \u00een ordinea juridic\u0103 european\u0103, dar nu pot, prin ele \u00eensele, diminua drepturi suverane apar\u021bin\u00e2nd statelor ter\u021be. Extinderea efectelor juridice ale unor acte normative regionale asupra unor state care nu au consim\u021bit la na\u0219terea lor reprezint\u0103 o form\u0103 de jurisdic\u021bie extrateritorial\u0103 incompatibil\u0103 cu structura consensual\u0103 a dreptului interna\u021bional<\/strong>.<\/p>\n Problema devine \u0219i mai delicat\u0103 atunci c\u00e2nd sunt afectate active suverane, rezerve valutare sau alte bunuri apar\u021bin\u00e2nd b\u0103ncilor centrale. \u00cen acel moment, nu mai este vorba doar despre refuzul cooper\u0103rii economice, ci despre afectarea unor prerogative patrimoniale legate de suveranitatea statului.<\/strong><\/p>\n Una este, de pild\u0103, ca un stat s\u0103 refuze achizi\u021bia de petrol sau gaze provenind dintr-un alt stat, ca expresie a propriei politici comerciale ori de securitate, \u0219i alta este s\u0103 indisponibilizeze sau s\u0103 confi\u0219te bunuri apar\u021bin\u00e2nd statului vizat, pe baza unei aprecieri unilaterale asupra caracterului ilicit al conduitei acestuia. Cu at\u00e2t mai problematic\u0103 este sanc\u021bionarea statelor ter\u021be care nu au alt\u0103 conduit\u0103 repro\u0219abil\u0103 dec\u00e2t aceea de a nu adera la diagnosticul juridic ori la politica sanc\u021bionatorie a statului ini\u021biator.<\/strong><\/p>\n IMUNITATEA ACTIVELOR SUVERANE<\/strong><\/p>\n \u00cen dreptul interna\u021bional clasic, bunurile statului afectate func\u021biilor suverane beneficiaz\u0103 de imunitate de jurisdic\u021bie \u0219i de executare. Conven\u021bia ONU privind imunit\u0103\u021bile jurisdic\u021bionale ale statelor \u0219i bunurilor acestora consacr\u0103 regula potrivit c\u0103reia statul se bucur\u0103 de imunitate pentru sine \u0219i pentru bunurile sale \u00een fa\u021ba jurisdic\u021biei altui stat. \u00cen mod particular, bunurile unei b\u0103nci centrale sau ale unei autorit\u0103\u021bi monetare sunt tratate ca bunuri destinate unor func\u021bii guvernamentale necomerciale.<\/p>\n Distinc\u021bia dintre \u00eenghe\u021bare \u0219i confiscare are relevan\u021b\u0103 juridic\u0103, dar nu epuizeaz\u0103 problema. \u00cenghe\u021barea nu transfer\u0103 formal proprietatea, \u00eens\u0103 o indisponibilizare total\u0103, prelungit\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de remedii efective poate deveni echivalentul func\u021bional al unei exproprieri de facto<\/em><\/strong>.<\/p>\n Prin urmare, simplul fapt c\u0103 activul se afl\u0103 fizic \u00eentr-o jurisdic\u021bie str\u0103in\u0103 nu poate fi considerat, f\u0103r\u0103 alte condi\u021bii, un titlu juridic suficient pentru suspendarea drepturilor suverane ale titularului.<\/strong><\/p>\n SANC\u021aIUNILE SECUNDARE \u0218I COERCI\u021aIA ECONOMIC\u0102<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile secundare accentueaz\u0103 problema extrateritorialit\u0103\u021bii. Ele nu vizeaz\u0103 doar actorii afla\u021bi sub jurisdic\u021bia statului sanc\u021bionator, ci urm\u0103resc determinarea unor ter\u021bi s\u0103 participe la regimul sanc\u021bionatoriu. Ace\u0219ti ter\u021bi sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a alege \u00eentre rela\u021biile cu statul sanc\u021bionat \u0219i accesul la pie\u021bele ori infrastructurile controlate de statul sanc\u021bionator.<\/p>\n Ter\u021bii pot fi afecta\u021bi fie indirect, prin reducerea capacit\u0103\u021bii statului \u021bint\u0103 de a \u00eentre\u021bine rela\u021bii normale de schimb \u0219i cooperare cu ei, fie direct, prin impunerea unei jurisdic\u021bii economice extrateritoriale. \u00cen virtutea unei asemenea jurisdic\u021bii, ter\u021bilor li se cere s\u0103 aplice acelea\u0219i m\u0103suri coercitive statului \u021bint\u0103, de\u0219i nu au niciun diferend cu acesta \u0219i niciun interes juridic propriu care s\u0103 justifice participarea lor la regimul sanc\u021bionatoriu.<\/p>\n \u00cen cazul sanc\u021biunilor legitime adoptate sub autoritatea Consiliului de Securitate, statele au obliga\u021bia de a sprijini sau cel pu\u021bin de a nu \u00eempiedica aplicarea acestora. \u00cen cazul m\u0103surilor coercitive unilaterale ilegale, \u00eens\u0103, sanc\u021bionarea celor care refuz\u0103 s\u0103 le aplice nu poate fi juridic legitimat\u0103.<\/strong><\/p>\n \u00cen asemenea cazuri, m\u0103sura nu mai este doar o reglementare intern\u0103 cu efecte externe, ci o form\u0103 de universalizare unilateral\u0103 a propriei jurisdic\u021bii economice. Ea transform\u0103 puterea de control asupra infrastructurilor financiare globale, asupra unor pie\u021be sau asupra unor lan\u021buri critice de aprovizionare \u00eentr-un instrument de constr\u00e2ngere normativ\u0103.<\/strong><\/p>\n Aici apare riscul fundamental: substituirea for\u021bei dreptului prin dreptul for\u021bei.<\/strong><\/p>\n IMPACTUL ASUPRA DREPTURILOR OMULUI<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice, \u00een special cele cu aplicare extins\u0103, afecteaz\u0103 adesea nu numai statul vizat, ci \u0219i popula\u021bia civil\u0103, limit\u00e2nd accesul la bunuri esen\u021biale, servicii medicale, resurse alimentare, energie \u0219i infrastructur\u0103. Din acest motiv, analiza lor trebuie realizat\u0103 \u0219i \u00een lumina drepturilor economice \u0219i sociale, precum \u0219i a normelor interna\u021bionale cu caracter umanitar privind propor\u021bionalitatea \u0219i protec\u021bia popula\u021biei civile.<\/p>\n Practica rela\u021biilor interna\u021bionale arat\u0103 c\u0103 presiunile economice, impropriu numite \u201esanc\u021biuni\u201d atunci c\u00e2nd sunt adoptate \u00een afara unui cadru juridic legitim, afecteaz\u0103 drepturile individuale at\u00e2t direct, c\u00e2t \u0219i indirect. Uneori, scopul lor real sau efectul lor previzibil este provocarea unor schimb\u0103ri de regim politic \u00een statul vizat.<\/p>\n Cre\u00e2nd dificult\u0103\u021bi \u00een gestiunea economic\u0103 a statului \u021bint\u0103, presiunile sanc\u021bionatorii afecteaz\u0103 drepturile sociale ale cet\u0103\u021benilor, reduc calitatea vie\u021bii \u0219i pot \u00eempinge popula\u021bia spre manifest\u0103ri de revolt\u0103 \u0219i contestare politic\u0103. R\u0103spunsul autorit\u0103\u021bilor publice la instabilitatea social\u0103 astfel produs\u0103 poate consta, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een restr\u00e2ngerea drepturilor civile. \u00cen ambele cazuri se ajunge la suferin\u021be fizice \u0219i psihice ale unui num\u0103r \u00eensemnat de persoane, uneori ale \u00eentregii popula\u021bii.<\/p>\n Chiar \u0219i o sanc\u021biune legal\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 limitat\u0103 la scopul restabilirii respectului pentru dreptul interna\u021bional. Ea nu trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 pedepsirea colectiv\u0103 a popula\u021biei, destabilizarea social\u0103 sau schimbarea regimului politic. Cu at\u00e2t mai mult, m\u0103surile unilaterale lipsite de mandat colectiv sau de fundament juridic propriu trebuie privite cu suspiciune atunci c\u00e2nd genereaz\u0103 suferin\u021be generalizate.<\/strong><\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE \u0218I CRIZA DREPTULUI INTERNA\u021aIONAL<\/strong><\/p>\n Proliferarea sanc\u021biunilor economice unilaterale \u0219i extinderea jurisdic\u021biei economice extrateritoriale reflect\u0103 o transformare profund\u0103 a ordinii interna\u021bionale contemporane, care dep\u0103\u0219e\u0219te problematica tehnic\u0103 a politicii comerciale sau a r\u0103spunderii interna\u021bionale. Aceste evolu\u021bii pun \u00een discu\u021bie \u00eens\u0103\u0219i capacitatea dreptului interna\u021bional de a continua s\u0103 func\u021bioneze ca ordine juridic\u0103 autonom\u0103 \u0219i relativ independent\u0103 de raporturile de putere.<\/p>\n Dreptul presupune, prin natura sa, reguli generale \u0219i previzibile, reciprocitate juridic\u0103, excluderea arbitrarului \u0219i separarea normei de for\u021b\u0103. Riscul ca normativitatea juridic\u0103 s\u0103 fie absorbit\u0103 de logica puterii apare atunci c\u00e2nd aplicarea normelor \u00eencepe s\u0103 depind\u0103 de controlul infrastructurilor economice globale, de superioritatea financiar\u0103, de domina\u021bia monetar\u0103 \u0219i de capacitatea tehnologic\u0103 sau geopolitic\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 problem\u0103 se pune cu deosebit\u0103 claritate \u00een cazul sanc\u021biunilor economice contemporane. Formal, statele care le aplic\u0103 sus\u021bin c\u0103 exercit\u0103 exclusiv propria jurisdic\u021bie teritorial\u0103 \u0219i propria suveranitate economic\u0103. Material \u00eens\u0103, efectele produse dep\u0103\u0219esc frecvent limitele unei simple reglement\u0103ri interne \u0219i tind s\u0103 influen\u021beze ori s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 conduita unor state \u0219i actori care nu au consim\u021bit la ordinea juridic\u0103 din care m\u0103surile respective provin.<\/p>\n Astfel, controlul factual asupra sistemelor monetare, infrastructurilor bancare, pie\u021belor financiare, mecanismelor globale de pl\u0103\u021bi, accesului la tehnologie \u0219i libert\u0103\u021bii comer\u021bului tinde s\u0103 fie transformat \u00eentr-un instrument de producere unilateral\u0103 a efectelor normative interna\u021bionale. \u00cen aceste condi\u021bii, distinc\u021bia dintre exercitarea legitim\u0103 a jurisdic\u021biei proprii \u0219i extinderea de facto<\/em> a puterii asupra ter\u021bilor devine tot mai dificil de sus\u021binut conceptual.<\/strong><\/p>\n Problema fundamental\u0103 este aceea c\u0103 dreptul interna\u021bional clasic a fost construit tocmai pentru a limita transformarea superiorit\u0103\u021bii factuale \u00een titlu juridic.<\/strong> Principiile egalit\u0103\u021bii suverane, neinterven\u021biei, consensualismului, imunit\u0103\u021bii statelor \u0219i reciprocit\u0103\u021bii juridice nu reprezint\u0103 simple formule diplomatice, ci mecanisme destinate s\u0103 \u00eempiedice absorb\u021bia raportului juridic de c\u0103tre raportul de for\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen m\u0103sura \u00een care un stat sau o organiza\u021bie regional\u0103 poate afecta drepturile patrimoniale ale altui stat exclusiv pentru c\u0103 activele acestuia se afl\u0103 \u00een raza controlului s\u0103u factual, infrastructurile financiare globale sunt concentrate \u00een propria jurisdic\u021bie sau dependen\u021ba economic\u0103 permite exercitarea constr\u00e2ngerii indirecte, apare riscul transform\u0103rii puterii de fapt \u00een izvor practic de normativitate.<\/p>\n Or, o asemenea evolu\u021bie ridic\u0103 o dificultate fundamental\u0103 pentru \u00eens\u0103\u0219i ideea de ordine juridic\u0103 interna\u021bional\u0103. Dac\u0103 regula \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reciproc\u0103, universal aplicabil\u0103 \u0219i independent\u0103 de distribu\u021bia puterii, dreptul risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 autonomia normativ\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 un simplu limbaj de legitimare a raporturilor geopolitice.<\/strong><\/p>\n Problema este agravat\u0103 de caracterul selectiv al aplic\u0103rii sanc\u021biunilor economice<\/strong>. Practica rela\u021biilor interna\u021bionale demonstreaz\u0103 c\u0103 intensitatea reac\u021biilor juridice depinde frecvent de pozi\u021bia geopolitic\u0103 a statului vizat, de distribu\u021bia puterii economice, de alian\u021bele strategice sau de controlul infrastructurilor globale. Situa\u021bii comparabile primesc adesea tratamente radical diferite, ceea ce afecteaz\u0103 universalitatea \u0219i previzibilitatea normei juridice.<\/p>\n \u00cen asemenea condi\u021bii, dreptul interna\u021bional risc\u0103 s\u0103 fie perceput nu ca sistem normativ autonom, ci ca expresie juridic formalizat\u0103 a ierarhiei globale de putere<\/strong>.<\/p>\n Aceast\u0103 evolu\u021bie produce deja consecin\u021be sistemice importante: fragmentarea ordinii economice mondiale, regionalizarea sistemelor monetare \u0219i de pl\u0103\u021bi, diminuarea \u00eencrederii \u00een neutralitatea infrastructurilor financiare, accentuarea logicii blocurilor geopolitice \u0219i erodarea universalismului juridic.<\/p>\n Paradoxal, utilizarea excesiv\u0103 a sanc\u021biunilor economice \u00een numele ap\u0103r\u0103rii ordinii interna\u021bionale poate contribui tocmai la sl\u0103birea fundamentelor juridice \u0219i institu\u021bionale ale acesteia.<\/strong><\/p>\n Dreptul presupune ordine, reciprocitate, previzibilitate \u0219i limitarea arbitrarului. Dac\u0103 un stat poate dispune asupra bunurilor altui stat doar pentru c\u0103 acestea se afl\u0103 \u00een raza controlului s\u0103u factual, atunci controlul de fapt risc\u0103 s\u0103 fie transformat \u00een titlu juridic. Aceasta nu mai este ordinea dreptului, ci ordinea puterii.<\/strong><\/p>\n Egalitatea suveran\u0103, consacrat\u0103 de Carta ONU, nu poate fi abrogat\u0103 prin legisla\u021bie na\u021bional\u0103 sau prin tratate regionale dec\u00e2t \u00eentre p\u0103r\u021bile care au consim\u021bit la ele. \u00cen raport cu ter\u021bii, asemenea acte pot avea validitate intern\u0103, dar nu pot constitui, prin ele \u00eensele, temei suficient pentru afectarea drepturilor suverane.<\/strong><\/p>\n NEVOI \u0218I PERSPECTIVE DE REGLEMENTARE <\/strong><\/p>\n Practica actual\u0103 indic\u0103 necesitatea unei reglement\u0103ri interna\u021bionale clare privind sanc\u021biunile economice, contram\u0103surile, jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 \u0219i protec\u021bia activelor suverane.<\/p>\n \u00cen absen\u021ba unor reguli precise, exist\u0103 riscul prolifer\u0103rii unor m\u0103suri unilaterale care reflect\u0103 mai degrab\u0103 raporturi de putere dec\u00e2t aplicarea dreptului<\/strong>. Doctrina a subliniat necesitatea instituirii unor standarde interna\u021bionale mai stricte privind adoptarea \u0219i aplicarea sanc\u021biunilor economice, inclusiv prin mecanisme de control \u0219i r\u0103spundere.<\/p>\n O asemenea reglementare ar trebui s\u0103 stabileasc\u0103 cel pu\u021bin: interdic\u021bia sanc\u021biunilor secundare cu efect extrateritorial, protec\u021bia special\u0103 a activelor suverane \u0219i a rezervelor b\u0103ncilor centrale, obliga\u021bia evalu\u0103rii impactului umanitar, mecanisme de control jurisdic\u021bional interna\u021bional \u0219i r\u0103spunderea pentru utilizarea abuziv\u0103 a coerci\u021biei economice.<\/p>\n \u00centruc\u00e2t sanc\u021biunile economice, mai ales cele unilaterale \u0219i arbitrare, constituie veritabile acte de r\u0103zboi economic, afect\u00e2nd nu doar institu\u021biile publice ale statului \u021bint\u0103, ci \u00eentreaga popula\u021bie civil\u0103, ele ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional pozitiv o reglementare mai apropiat\u0103 de cea rezervat\u0103 instrumentelor de coerci\u021bie cu impact sistemic grav.<\/strong> Neproliferarea sanc\u021biunilor economice \u00een formele lor conven\u021bionale \u0219i neconven\u021bionale, simetrice \u0219i asimetrice, ar trebui ordonat\u0103 la scar\u0103 global\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t recurgerea la ele s\u0103 aib\u0103 loc numai \u00een cazuri speciale, sub controlul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, \u00een limite strict stabilite \u0219i cu respectarea drepturilor omului \u0219i a dreptului umanitar, precum \u0219i cu asigurarea unor mijloace politice \u0219i judiciare interna\u021bionale eficiente de protec\u021bie a statelor vizate, inclusiv prin posibilitatea angaj\u0103rii r\u0103spunderii interna\u021bionale subsecvente aplic\u0103rii lor culpabile sau abuzive.<\/p>\n \u00cen aceea\u0219i ordine de idei trebuie discutat\u0103 admisibilitatea jurisdic\u021biei extrateritoriale \u0219i extra- sau paraconven\u021bionale. De principiu, jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 coercitiv\u0103 trebuie exclus\u0103 (\u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i sanc\u021bionat\u0103) \u00eentruc\u00e2t este incompatibil\u0103 cu egalitatea suveran\u0103 \u0219i cu caracterul consensual al dreptului interna\u021bional public.<\/strong><\/p>\n REFUZUL SOLIDAR AL SANC\u021aIUNILOR ECONOMICE UNILATERALE<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre drept \u0219i politic\u0103. Distinc\u021bia dintre sanc\u021biune interna\u021bional\u0103 propriu-zis\u0103, contram\u0103sur\u0103 \u0219i coerci\u021bie economic\u0103 unilateral\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru p\u0103strarea coeren\u021bei ordinii juridice interna\u021bionale.<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunea legitim\u0103 presupune autoritate impar\u021bial\u0103. Contram\u0103sura presupune existen\u021ba unui drept \u00eenc\u0103lcat \u0219i respectarea unor limite stricte. Coerci\u021bia economic\u0103 unilateral\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd produce efecte extrateritoriale sau afecteaz\u0103 active suverane, risc\u0103 s\u0103 transforme dreptul \u00eentr-un instrument al puterii.<\/p>\n Totodat\u0103, \u021bin\u00e2nd seama de natura specific\u0103 a efectelor lor \u00een plan umanitar \u0219i \u00een acela al capacit\u0103\u021bii de contagiune transfrontalier\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivel global, de lege ferenda<\/em>\u00a0sanc\u021biunile economice ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional pozitiv o reglementare similar\u0103 celei rezervate \u00een prezent armelor de distrugere \u00een mas\u0103.<\/strong><\/p>\n De asemenea, p\u00e2n\u0103 la o reglementare de drept interna\u021bional dedicat\u0103, statele trebuie s\u0103 se opun\u0103 practicii sanc\u021biunilor economice interna\u021bionale. \u00cen acest sens, ele ar putea adopta o legisla\u021bie na\u021bional\u0103 care s\u0103 interzic\u0103 jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103, instituind at\u00e2t responsabilitatea celor care aplic\u0103 pe teritoriul lor sanc\u021biuni stabilite sub imperiul unor asemenea jurisdic\u021bii, c\u00e2t \u0219i m\u0103suri de protec\u021bie a celor care ar putea fi afecta\u021bi de neaplicarea acestora<\/strong>.<\/p>\n \u00cen toate negocierile de pace care se poart\u0103, adesea cu o imens\u0103 ipocrizie, azi \u00een lume, din Marea Neagr\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Golful Persic, \u0219i din Marea Caraibelor p\u00e2n\u0103 \u00een Marea Chinei de sud, g\u0103sim \u0219i problema ridic\u0103rii sanc\u021biunilor economice pe care cei sanc\u021biona\u021bi o cer ca parte a procesului de terminare a r\u0103zboiului, \u00een timp ce statele sanc\u021bionatoare, o refuz\u0103 suger\u00e2nd c\u0103 aceasta ar fi o tem\u0103 distinct\u0103 care ar privi organizarea p\u0103cii postbelice, de discutat abia atunci. Cei din urm\u0103, vor astfel s\u0103 acrediteze implicit ideea c\u0103 jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 este \u00een ordine \u0219i c\u0103 sanc\u021biunile economice nu sunt acte de r\u0103zboi. \u00cen realitate lucrurile stau exact pe dos, \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 \u0219i sanc\u021biunile economice nu vor fi scoase \u00een afara dreptului interna\u021bional nu va fi pace \u00een lume. \u00a0<\/strong><\/p>\n Dreptul interna\u021bional contemporan nu este \u0219i nu poate fi \u201ealtfel\u201d dec\u00e2t dreptul clasic. El este \u00een criz\u0103 atunci c\u00e2nd asimetria puterii creeaz\u0103 tenta\u021bia \u00eenc\u0103lc\u0103rii lui. Iar dac\u0103 regula juridic\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reciproc\u0103, general\u0103 \u0219i previzibil\u0103, ordinea interna\u021bional\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de for\u021ba dreptului \u0219i se apropie de dreptul for\u021bei.<\/strong> Or, asta este inadmisibil.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Practica impunerii unilaterale de \u201esanc\u021biuni economice\u201d de c\u0103tre statele care \u0219i-o pot permite, \u00eempotriva statelor a c\u0103ror politic\u0103 acestora nu le place \u0219i care se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 mai mic\u0103 de lungimea bra\u021bului lor, a devenit \u00een ultimii ani un fapt banal. UE \u0219i SUA, erij\u00e2ndu-se, \u00een acela\u0219i timp, \u00een procurori, judec\u0103tori \u0219i jandarmi globali, au adoptat zeci de \u201epachete de sanc\u021biuni\u201d c\u0103rora le-au fost supuse Belarus, China, Cuba, Iranul, Rusia, Siria, Venezuela etc. Cet\u0103\u021benii planetei iau act de decizia sanc\u021bion\u0103rii ca despre ceva normal. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Unele state ter\u021be, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, respect\u0103 aceste \u201esanc\u021biuni\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 cerceteze temeiul lor legal, \u00een sensul c\u0103 le aplic\u0103 statelor sanc\u021bionate, de\u0219i nu au raporturi controversate cu acestea \u0219i, prin efect de recul, propriile lor interese sunt afectate.\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n S-a ajuns astfel ca anumite state s\u0103 \u00ee\u0219i aplice legile \u00een afara teritoriului asupra c\u0103ruia de\u021bin suveranitatea \u0219i aproape nimeni nu mai observ\u0103 c\u0103 aceast\u0103 jurisdic\u021bie extrateritorial\u0103 este un act de r\u0103zboi economic situat \u00een afara ordinii de drept interna\u021bional cu efecte similare celor produse de armele de distrugere \u00een mas\u0103. To\u021bi cei care aud aproape zilnic de sanc\u021biuni aplicate \u00een baza unei jurisdic\u021bii extrateritoriale, nu se mai revolt\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 au de a face cu un act legal, \u00een ordinea interna\u021bional\u0103, iar nu cu un act de r\u0103zboi care face un num\u0103r imens de victime. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n DREPTUL INTERNA\u021aIONAL vs. PUTEREA NA\u021aIONAL\u0102<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice au devenit, \u00een ultimele decenii, unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente ale rela\u021biilor interna\u021bionale, fiind prezentate ca alternative la folosirea for\u021bei armate \u0219i ca mecanisme menite s\u0103 determine respectarea dreptului interna\u021bional. Totu\u0219i, extinderea utiliz\u0103rii lor, mai ales sub forma m\u0103surilor unilaterale, secundare sau cu efecte extrateritoriale, a generat controverse serioase privind natura lor juridic\u0103, legitimitatea lor \u0219i compatibilitatea cu principiile fundamentale ale ordinii interna\u021bionale.<\/p>\n Problema central\u0103 nu este existen\u021ba unor temeiuri normative interne sau regionale pentru asemenea m\u0103suri. \u00cen cazul Uniunii Europene, art. 215 TFUE prevede posibilitatea adopt\u0103rii unor m\u0103suri restrictive privind \u00eentreruperea sau reducerea rela\u021biilor economice \u0219i financiare cu state ter\u021be. \u00cen dreptul american, sanc\u021biunile economice se \u00eentemeiaz\u0103 \u00een principal pe International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), pe Trading with the Enemy Act \u0219i diverse acte federale privind securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i politica extern\u0103. \u00cen dreptul interna\u021bional general, \u00eens\u0103, \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103 este dac\u0103 asemenea dispozi\u021bii pot justifica afectarea drepturilor suverane ale unor state care nu au consim\u021bit la ordinea juridic\u0103 din care ele provin<\/strong>.<\/p>\n Aceast\u0103 problem\u0103 trebuie analizat\u0103 prin raportare la distinc\u021bia dintre sanc\u021biunile interna\u021bionale \u00een sens propriu, contram\u0103surile admise \u00een sistemul descentralizat al r\u0103spunderii interna\u021bionale \u0219i formele de coerci\u021bie economic\u0103 unilateral\u0103. \u00cen subsidiar, ea trebuie privit\u0103 ca simptom al unei crize mai ample a dreptului interna\u021bional contemporan: criza capacit\u0103\u021bii normei juridice de a limita efectiv puterea<\/strong> \u00een condi\u021biile unor asimetrii economice, financiare \u0219i tehnologice extreme.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n CONDI\u021aIA AUTORIT\u0102\u021aII IMPAR\u021aIALE<\/strong><\/p>\n \u00cen sens juridic riguros, sanc\u021biunea presupune existen\u021ba unei autorit\u0103\u021bi competente, distincte de p\u0103r\u021bile aflate \u00een conflict, care constat\u0103 \u00eenc\u0103lcarea unei norme \u0219i aplic\u0103 o m\u0103sur\u0103 coercitiv\u0103 \u00een baza unui mandat juridic recunoscut. \u00cen dreptul intern, aceast\u0103 func\u021bie este \u00eendeplinit\u0103 de autorit\u0103\u021bi institu\u021bionalizate \u0219i impar\u021biale. \u00cen dreptul interna\u021bional, asemenea condi\u021bii sunt realizate doar par\u021bial, \u00een principal prin mecanismele colective ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite.<\/p>\n Consiliul de Securitate al ONU poate adopta, \u00een temeiul Capitolului VII al Cartei ONU, m\u0103suri care nu implic\u0103 folosirea for\u021bei armate, inclusiv \u00eentreruperea total\u0103 sau par\u021bial\u0103 a rela\u021biilor economice, pentru men\u021binerea sau restabilirea p\u0103cii \u0219i securit\u0103\u021bii interna\u021bionale. Numai asemenea m\u0103suri, adoptate de o autoritate colectiv\u0103 competent\u0103, pot fi calificate cu deplin\u0103 rigoare drept sanc\u021biuni interna\u021bionale.<\/p>\n \u00cen afara acestui cadru, termenul de \u201esanc\u021biune\u201d trebuie utilizat cu pruden\u021b\u0103, deoarece m\u0103surile adoptate unilateral de state sau organiza\u021bii regionale nu beneficiaz\u0103 de aceea\u0219i legitimitate institu\u021bional\u0103.<\/p>\n REAC\u021aIA JURIDIC\u0102 DESCENTRALIZAT\u0102: CONTRAM\u0102SURILE<\/strong><\/p>\n Dreptul interna\u021bional admite contram\u0103surile ca reac\u021bie la un fapt interna\u021bional ilicit. Acestea nu sunt \u00eens\u0103 sanc\u021biuni propriu-zise, ci forme de autoap\u0103rare juridic\u0103 \u00eentr-un sistem lipsit de monopol centralizat al constr\u00e2ngerii.<\/p>\n Potrivit articolelor Comisiei de Drept Interna\u021bional privind r\u0103spunderea statelor, contram\u0103surile pot fi adoptate numai \u00eempotriva statului responsabil de un fapt ilicit \u0219i numai pentru a-l determina s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u021biile interna\u021bionale. Ele trebuie s\u0103 fie temporare, propor\u021bionale \u0219i reversibile.<\/strong><\/p>\n Contram\u0103sura nu poate urm\u0103ri pedepsirea adversarului, ob\u021binerea unui avantaj economic, schimbarea regimului politic ori impunerea unei agende geopolitice. Dincolo de aceste limite, ea \u00ee\u0219i pierde temeiul juridic \u0219i devine coerci\u021bie unilateral\u0103.<\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE UNILATERALE: \u00ceNTRE LEGALITATE \u0218I PUTERE<\/strong><\/p>\n \u00cen practic\u0103, termenul de \u201esanc\u021biuni economice\u201d este utilizat frecvent \u0219i abuziv pentru a desemna m\u0103suri adoptate unilateral de state sau organiza\u021bii regionale, \u00een afara unui mandat colectiv, f\u0103r\u0103 a se urm\u0103ri restabilirea unui drept \u00eenc\u0103lcat \u0219i, adesea, chiar f\u0103r\u0103 ca o asemenea \u00eenc\u0103lcare s\u0103 fi avut loc. Astfel de m\u0103suri pot include embargouri, restric\u021bii comerciale, cu caracter tarifar sau netarifar, \u00eenghe\u021barea sau confiscarea activelor statului \u021bint\u0103, interdic\u021bii financiare, limitarea accesului acestuia \u0219i al na\u021bionalilor s\u0103i la pie\u021be, precum \u0219i \u201esanc\u021biuni secundare\u201d.<\/p>\n Din punct de vedere juridic, calificarea lor drept sanc\u021biuni este abuziv\u0103. \u00cen absen\u021ba unei autorit\u0103\u021bi impar\u021biale care s\u0103 constate \u00eenc\u0103lcarea dreptului interna\u021bional \u0219i s\u0103 autorizeze reac\u021bia, ele nu \u00eendeplinesc condi\u021biile conceptuale ale sanc\u021biunii.<\/strong><\/p>\n \u00cen anumite situa\u021bii, respectivele m\u0103suri pot fi justificate ca fiind contram\u0103suri. Frecvent \u00eens\u0103, ele sunt adoptate \u00een absen\u021ba unui drept propriu \u00eenc\u0103lcat sau produc efecte asupra unor state ter\u021be f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu diferendul care le-a generat, ceea ce le plaseaz\u0103 \u00een sfera coerci\u021biei unilaterale.<\/p>\n Aceast\u0103 evolu\u021bie reflect\u0103 tendin\u021ba de extindere a utiliz\u0103rii instrumentelor economice dincolo de cadrul juridic dat, c\u0103tre sfera raporturilor de putere. Ea ridic\u0103 probleme serioase \u00een raport cu principiile egalit\u0103\u021bii suverane, neinterven\u021biei \u00een afacerile interne ale statelor \u0219i nerecurgerii la for\u021b\u0103.<\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE AUTONOME \u0218I JURISDIC\u021aIA EXTRATERITORIAL\u0102<\/strong><\/p>\n UE \u0219i SUA justific\u0103 asemenea m\u0103suri prin faptul c\u0103 ele nu ar exercita jurisdic\u021bie direct\u0103 asupra statului ter\u021b, ci doar asupra propriului teritoriu, propriilor resortisan\u021bi, propriilor institu\u021bii financiare \u0219i infrastructurilor aflate sub controlul lor. Cu alte cuvinte, autorit\u0103\u021bile publice nu ar confisca, \u00een sens formal, bunuri depozitate pe teritoriul lor de alte state, ci ar stabili, \u00een exerci\u021biul competen\u021belor lor suverane, un regim juridic al acelor bunuri. Depozitarii afla\u021bi sub jurisdic\u021bia statului sanc\u021bionator sunt astfel pu\u0219i \u00een fa\u021ba unui fait du prince<\/em>, care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i execute obliga\u021biile contractuale fa\u021b\u0103 de deponen\u021bii str\u0103ini, fie ace\u0219tia subiecte de drept privat sau de drept public.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, sanc\u021biunile ar fi expresia suveranit\u0103\u021bii economice, iar imposibilitatea de executare a obliga\u021biilor asumate anterior ar fi calificat\u0103 ca efect al unei situa\u021bii de for\u021b\u0103 major\u0103 sau al unei imposibilit\u0103\u021bi legale de executare.<\/p>\n Aceast\u0103 construc\u021bie poate fi admis\u0103 numai \u00een m\u0103sura \u00een care statul care sanc\u021bioneaz\u0103 \u00ee\u0219i exercit\u0103 un drept aflat exclusiv \u00een propria sa sfer\u0103 de dispozi\u021bie. Ea devine contestabil\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103sura afecteaz\u0103 drepturi dob\u00e2ndite legal de un stat ter\u021b sau prerogative patrimoniale care \u021bin de suveranitatea acestuia.<\/p>\n Statele sunt libere s\u0103 decid\u0103 cu cine \u00eentre\u021bin rela\u021bii economice, s\u0103 restric\u021bioneze accesul la propriile pie\u021be \u00een limitele angajamentelor interna\u021bionale asumate \u0219i s\u0103 reglementeze opera\u021biunile desf\u0103\u0219urate prin propriul sistem financiar. Totu\u0219i, aceast\u0103 libertate nu poate fi extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la impunerea retroactiv\u0103 a unor reglement\u0103ri care afecteaz\u0103 drepturi c\u00e2\u0219tigate ori p\u00e2n\u0103 la constr\u00e2ngerea unor state ter\u021be s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze politicile interne \u0219i externe exigen\u021belor unei ordini juridice la care nu au consim\u021bit.<\/strong><\/p>\n PRINCIPIUL CONSENSULUI \u0218I LIMITELE ORDINII CONVEN\u021aIONALE <\/strong><\/p>\n Critica fundamental\u0103 adus\u0103 sanc\u021biunilor autonome porne\u0219te de la principiile clasice ale dreptului interna\u021bional public: egalitatea suveran\u0103 a statelor, caracterul consensual al obliga\u021biilor, neinterven\u021bia, neretroactivitatea \u0219i reciprocitatea juridic\u0103.<\/p>\n Regula pacta tertiis nec nocent nec prosunt<\/em> (conven\u021biile nu pot nici d\u0103una nici profita ter\u021bilor) consacrat\u0103 expres de Conven\u021bia de la Viena privind dreptul tratatelor, stabile\u0219te c\u0103 un tratat nu creeaz\u0103 obliga\u021bii \u0219i nici drepturi pentru state ter\u021be f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul acestora.<\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, TUE \u0219i TFUE sunt tratate regionale apte s\u0103 produc\u0103 efecte obligatorii numai pentru statele care au consim\u021bit la ele. Ele pot ordona conduita statelor membre UE \u00een ordinea juridic\u0103 european\u0103, dar nu pot, prin ele \u00eensele, diminua drepturi suverane apar\u021bin\u00e2nd statelor ter\u021be. Extinderea efectelor juridice ale unor acte normative regionale asupra unor state care nu au consim\u021bit la na\u0219terea lor reprezint\u0103 o form\u0103 de jurisdic\u021bie extrateritorial\u0103 incompatibil\u0103 cu structura consensual\u0103 a dreptului interna\u021bional<\/strong>.<\/p>\n Problema devine \u0219i mai delicat\u0103 atunci c\u00e2nd sunt afectate active suverane, rezerve valutare sau alte bunuri apar\u021bin\u00e2nd b\u0103ncilor centrale. \u00cen acel moment, nu mai este vorba doar despre refuzul cooper\u0103rii economice, ci despre afectarea unor prerogative patrimoniale legate de suveranitatea statului.<\/strong><\/p>\n Una este, de pild\u0103, ca un stat s\u0103 refuze achizi\u021bia de petrol sau gaze provenind dintr-un alt stat, ca expresie a propriei politici comerciale ori de securitate, \u0219i alta este s\u0103 indisponibilizeze sau s\u0103 confi\u0219te bunuri apar\u021bin\u00e2nd statului vizat, pe baza unei aprecieri unilaterale asupra caracterului ilicit al conduitei acestuia. Cu at\u00e2t mai problematic\u0103 este sanc\u021bionarea statelor ter\u021be care nu au alt\u0103 conduit\u0103 repro\u0219abil\u0103 dec\u00e2t aceea de a nu adera la diagnosticul juridic ori la politica sanc\u021bionatorie a statului ini\u021biator.<\/strong><\/p>\n IMUNITATEA ACTIVELOR SUVERANE<\/strong><\/p>\n \u00cen dreptul interna\u021bional clasic, bunurile statului afectate func\u021biilor suverane beneficiaz\u0103 de imunitate de jurisdic\u021bie \u0219i de executare. Conven\u021bia ONU privind imunit\u0103\u021bile jurisdic\u021bionale ale statelor \u0219i bunurilor acestora consacr\u0103 regula potrivit c\u0103reia statul se bucur\u0103 de imunitate pentru sine \u0219i pentru bunurile sale \u00een fa\u021ba jurisdic\u021biei altui stat. \u00cen mod particular, bunurile unei b\u0103nci centrale sau ale unei autorit\u0103\u021bi monetare sunt tratate ca bunuri destinate unor func\u021bii guvernamentale necomerciale.<\/p>\n Distinc\u021bia dintre \u00eenghe\u021bare \u0219i confiscare are relevan\u021b\u0103 juridic\u0103, dar nu epuizeaz\u0103 problema. \u00cenghe\u021barea nu transfer\u0103 formal proprietatea, \u00eens\u0103 o indisponibilizare total\u0103, prelungit\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de remedii efective poate deveni echivalentul func\u021bional al unei exproprieri de facto<\/em><\/strong>.<\/p>\n Prin urmare, simplul fapt c\u0103 activul se afl\u0103 fizic \u00eentr-o jurisdic\u021bie str\u0103in\u0103 nu poate fi considerat, f\u0103r\u0103 alte condi\u021bii, un titlu juridic suficient pentru suspendarea drepturilor suverane ale titularului.<\/strong><\/p>\n SANC\u021aIUNILE SECUNDARE \u0218I COERCI\u021aIA ECONOMIC\u0102<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile secundare accentueaz\u0103 problema extrateritorialit\u0103\u021bii. Ele nu vizeaz\u0103 doar actorii afla\u021bi sub jurisdic\u021bia statului sanc\u021bionator, ci urm\u0103resc determinarea unor ter\u021bi s\u0103 participe la regimul sanc\u021bionatoriu. Ace\u0219ti ter\u021bi sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a alege \u00eentre rela\u021biile cu statul sanc\u021bionat \u0219i accesul la pie\u021bele ori infrastructurile controlate de statul sanc\u021bionator.<\/p>\n Ter\u021bii pot fi afecta\u021bi fie indirect, prin reducerea capacit\u0103\u021bii statului \u021bint\u0103 de a \u00eentre\u021bine rela\u021bii normale de schimb \u0219i cooperare cu ei, fie direct, prin impunerea unei jurisdic\u021bii economice extrateritoriale. \u00cen virtutea unei asemenea jurisdic\u021bii, ter\u021bilor li se cere s\u0103 aplice acelea\u0219i m\u0103suri coercitive statului \u021bint\u0103, de\u0219i nu au niciun diferend cu acesta \u0219i niciun interes juridic propriu care s\u0103 justifice participarea lor la regimul sanc\u021bionatoriu.<\/p>\n \u00cen cazul sanc\u021biunilor legitime adoptate sub autoritatea Consiliului de Securitate, statele au obliga\u021bia de a sprijini sau cel pu\u021bin de a nu \u00eempiedica aplicarea acestora. \u00cen cazul m\u0103surilor coercitive unilaterale ilegale, \u00eens\u0103, sanc\u021bionarea celor care refuz\u0103 s\u0103 le aplice nu poate fi juridic legitimat\u0103.<\/strong><\/p>\n \u00cen asemenea cazuri, m\u0103sura nu mai este doar o reglementare intern\u0103 cu efecte externe, ci o form\u0103 de universalizare unilateral\u0103 a propriei jurisdic\u021bii economice. Ea transform\u0103 puterea de control asupra infrastructurilor financiare globale, asupra unor pie\u021be sau asupra unor lan\u021buri critice de aprovizionare \u00eentr-un instrument de constr\u00e2ngere normativ\u0103.<\/strong><\/p>\n Aici apare riscul fundamental: substituirea for\u021bei dreptului prin dreptul for\u021bei.<\/strong><\/p>\n IMPACTUL ASUPRA DREPTURILOR OMULUI<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice, \u00een special cele cu aplicare extins\u0103, afecteaz\u0103 adesea nu numai statul vizat, ci \u0219i popula\u021bia civil\u0103, limit\u00e2nd accesul la bunuri esen\u021biale, servicii medicale, resurse alimentare, energie \u0219i infrastructur\u0103. Din acest motiv, analiza lor trebuie realizat\u0103 \u0219i \u00een lumina drepturilor economice \u0219i sociale, precum \u0219i a normelor interna\u021bionale cu caracter umanitar privind propor\u021bionalitatea \u0219i protec\u021bia popula\u021biei civile.<\/p>\n Practica rela\u021biilor interna\u021bionale arat\u0103 c\u0103 presiunile economice, impropriu numite \u201esanc\u021biuni\u201d atunci c\u00e2nd sunt adoptate \u00een afara unui cadru juridic legitim, afecteaz\u0103 drepturile individuale at\u00e2t direct, c\u00e2t \u0219i indirect. Uneori, scopul lor real sau efectul lor previzibil este provocarea unor schimb\u0103ri de regim politic \u00een statul vizat.<\/p>\n Cre\u00e2nd dificult\u0103\u021bi \u00een gestiunea economic\u0103 a statului \u021bint\u0103, presiunile sanc\u021bionatorii afecteaz\u0103 drepturile sociale ale cet\u0103\u021benilor, reduc calitatea vie\u021bii \u0219i pot \u00eempinge popula\u021bia spre manifest\u0103ri de revolt\u0103 \u0219i contestare politic\u0103. R\u0103spunsul autorit\u0103\u021bilor publice la instabilitatea social\u0103 astfel produs\u0103 poate consta, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een restr\u00e2ngerea drepturilor civile. \u00cen ambele cazuri se ajunge la suferin\u021be fizice \u0219i psihice ale unui num\u0103r \u00eensemnat de persoane, uneori ale \u00eentregii popula\u021bii.<\/p>\n Chiar \u0219i o sanc\u021biune legal\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 limitat\u0103 la scopul restabilirii respectului pentru dreptul interna\u021bional. Ea nu trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 pedepsirea colectiv\u0103 a popula\u021biei, destabilizarea social\u0103 sau schimbarea regimului politic. Cu at\u00e2t mai mult, m\u0103surile unilaterale lipsite de mandat colectiv sau de fundament juridic propriu trebuie privite cu suspiciune atunci c\u00e2nd genereaz\u0103 suferin\u021be generalizate.<\/strong><\/p>\n SANC\u021aIUNILE ECONOMICE \u0218I CRIZA DREPTULUI INTERNA\u021aIONAL<\/strong><\/p>\n Proliferarea sanc\u021biunilor economice unilaterale \u0219i extinderea jurisdic\u021biei economice extrateritoriale reflect\u0103 o transformare profund\u0103 a ordinii interna\u021bionale contemporane, care dep\u0103\u0219e\u0219te problematica tehnic\u0103 a politicii comerciale sau a r\u0103spunderii interna\u021bionale. Aceste evolu\u021bii pun \u00een discu\u021bie \u00eens\u0103\u0219i capacitatea dreptului interna\u021bional de a continua s\u0103 func\u021bioneze ca ordine juridic\u0103 autonom\u0103 \u0219i relativ independent\u0103 de raporturile de putere.<\/p>\n Dreptul presupune, prin natura sa, reguli generale \u0219i previzibile, reciprocitate juridic\u0103, excluderea arbitrarului \u0219i separarea normei de for\u021b\u0103. Riscul ca normativitatea juridic\u0103 s\u0103 fie absorbit\u0103 de logica puterii apare atunci c\u00e2nd aplicarea normelor \u00eencepe s\u0103 depind\u0103 de controlul infrastructurilor economice globale, de superioritatea financiar\u0103, de domina\u021bia monetar\u0103 \u0219i de capacitatea tehnologic\u0103 sau geopolitic\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 problem\u0103 se pune cu deosebit\u0103 claritate \u00een cazul sanc\u021biunilor economice contemporane. Formal, statele care le aplic\u0103 sus\u021bin c\u0103 exercit\u0103 exclusiv propria jurisdic\u021bie teritorial\u0103 \u0219i propria suveranitate economic\u0103. Material \u00eens\u0103, efectele produse dep\u0103\u0219esc frecvent limitele unei simple reglement\u0103ri interne \u0219i tind s\u0103 influen\u021beze ori s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 conduita unor state \u0219i actori care nu au consim\u021bit la ordinea juridic\u0103 din care m\u0103surile respective provin.<\/p>\n Astfel, controlul factual asupra sistemelor monetare, infrastructurilor bancare, pie\u021belor financiare, mecanismelor globale de pl\u0103\u021bi, accesului la tehnologie \u0219i libert\u0103\u021bii comer\u021bului tinde s\u0103 fie transformat \u00eentr-un instrument de producere unilateral\u0103 a efectelor normative interna\u021bionale. \u00cen aceste condi\u021bii, distinc\u021bia dintre exercitarea legitim\u0103 a jurisdic\u021biei proprii \u0219i extinderea de facto<\/em> a puterii asupra ter\u021bilor devine tot mai dificil de sus\u021binut conceptual.<\/strong><\/p>\n Problema fundamental\u0103 este aceea c\u0103 dreptul interna\u021bional clasic a fost construit tocmai pentru a limita transformarea superiorit\u0103\u021bii factuale \u00een titlu juridic.<\/strong> Principiile egalit\u0103\u021bii suverane, neinterven\u021biei, consensualismului, imunit\u0103\u021bii statelor \u0219i reciprocit\u0103\u021bii juridice nu reprezint\u0103 simple formule diplomatice, ci mecanisme destinate s\u0103 \u00eempiedice absorb\u021bia raportului juridic de c\u0103tre raportul de for\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen m\u0103sura \u00een care un stat sau o organiza\u021bie regional\u0103 poate afecta drepturile patrimoniale ale altui stat exclusiv pentru c\u0103 activele acestuia se afl\u0103 \u00een raza controlului s\u0103u factual, infrastructurile financiare globale sunt concentrate \u00een propria jurisdic\u021bie sau dependen\u021ba economic\u0103 permite exercitarea constr\u00e2ngerii indirecte, apare riscul transform\u0103rii puterii de fapt \u00een izvor practic de normativitate.<\/p>\n Or, o asemenea evolu\u021bie ridic\u0103 o dificultate fundamental\u0103 pentru \u00eens\u0103\u0219i ideea de ordine juridic\u0103 interna\u021bional\u0103. Dac\u0103 regula \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reciproc\u0103, universal aplicabil\u0103 \u0219i independent\u0103 de distribu\u021bia puterii, dreptul risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 autonomia normativ\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 un simplu limbaj de legitimare a raporturilor geopolitice.<\/strong><\/p>\n Problema este agravat\u0103 de caracterul selectiv al aplic\u0103rii sanc\u021biunilor economice<\/strong>. Practica rela\u021biilor interna\u021bionale demonstreaz\u0103 c\u0103 intensitatea reac\u021biilor juridice depinde frecvent de pozi\u021bia geopolitic\u0103 a statului vizat, de distribu\u021bia puterii economice, de alian\u021bele strategice sau de controlul infrastructurilor globale. Situa\u021bii comparabile primesc adesea tratamente radical diferite, ceea ce afecteaz\u0103 universalitatea \u0219i previzibilitatea normei juridice.<\/p>\n \u00cen asemenea condi\u021bii, dreptul interna\u021bional risc\u0103 s\u0103 fie perceput nu ca sistem normativ autonom, ci ca expresie juridic formalizat\u0103 a ierarhiei globale de putere<\/strong>.<\/p>\n Aceast\u0103 evolu\u021bie produce deja consecin\u021be sistemice importante: fragmentarea ordinii economice mondiale, regionalizarea sistemelor monetare \u0219i de pl\u0103\u021bi, diminuarea \u00eencrederii \u00een neutralitatea infrastructurilor financiare, accentuarea logicii blocurilor geopolitice \u0219i erodarea universalismului juridic.<\/p>\n Paradoxal, utilizarea excesiv\u0103 a sanc\u021biunilor economice \u00een numele ap\u0103r\u0103rii ordinii interna\u021bionale poate contribui tocmai la sl\u0103birea fundamentelor juridice \u0219i institu\u021bionale ale acesteia.<\/strong><\/p>\n Dreptul presupune ordine, reciprocitate, previzibilitate \u0219i limitarea arbitrarului. Dac\u0103 un stat poate dispune asupra bunurilor altui stat doar pentru c\u0103 acestea se afl\u0103 \u00een raza controlului s\u0103u factual, atunci controlul de fapt risc\u0103 s\u0103 fie transformat \u00een titlu juridic. Aceasta nu mai este ordinea dreptului, ci ordinea puterii.<\/strong><\/p>\n Egalitatea suveran\u0103, consacrat\u0103 de Carta ONU, nu poate fi abrogat\u0103 prin legisla\u021bie na\u021bional\u0103 sau prin tratate regionale dec\u00e2t \u00eentre p\u0103r\u021bile care au consim\u021bit la ele. \u00cen raport cu ter\u021bii, asemenea acte pot avea validitate intern\u0103, dar nu pot constitui, prin ele \u00eensele, temei suficient pentru afectarea drepturilor suverane.<\/strong><\/p>\n NEVOI \u0218I PERSPECTIVE DE REGLEMENTARE <\/strong><\/p>\n Practica actual\u0103 indic\u0103 necesitatea unei reglement\u0103ri interna\u021bionale clare privind sanc\u021biunile economice, contram\u0103surile, jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 \u0219i protec\u021bia activelor suverane.<\/p>\n \u00cen absen\u021ba unor reguli precise, exist\u0103 riscul prolifer\u0103rii unor m\u0103suri unilaterale care reflect\u0103 mai degrab\u0103 raporturi de putere dec\u00e2t aplicarea dreptului<\/strong>. Doctrina a subliniat necesitatea instituirii unor standarde interna\u021bionale mai stricte privind adoptarea \u0219i aplicarea sanc\u021biunilor economice, inclusiv prin mecanisme de control \u0219i r\u0103spundere.<\/p>\n O asemenea reglementare ar trebui s\u0103 stabileasc\u0103 cel pu\u021bin: interdic\u021bia sanc\u021biunilor secundare cu efect extrateritorial, protec\u021bia special\u0103 a activelor suverane \u0219i a rezervelor b\u0103ncilor centrale, obliga\u021bia evalu\u0103rii impactului umanitar, mecanisme de control jurisdic\u021bional interna\u021bional \u0219i r\u0103spunderea pentru utilizarea abuziv\u0103 a coerci\u021biei economice.<\/p>\n \u00centruc\u00e2t sanc\u021biunile economice, mai ales cele unilaterale \u0219i arbitrare, constituie veritabile acte de r\u0103zboi economic, afect\u00e2nd nu doar institu\u021biile publice ale statului \u021bint\u0103, ci \u00eentreaga popula\u021bie civil\u0103, ele ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional pozitiv o reglementare mai apropiat\u0103 de cea rezervat\u0103 instrumentelor de coerci\u021bie cu impact sistemic grav.<\/strong> Neproliferarea sanc\u021biunilor economice \u00een formele lor conven\u021bionale \u0219i neconven\u021bionale, simetrice \u0219i asimetrice, ar trebui ordonat\u0103 la scar\u0103 global\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t recurgerea la ele s\u0103 aib\u0103 loc numai \u00een cazuri speciale, sub controlul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, \u00een limite strict stabilite \u0219i cu respectarea drepturilor omului \u0219i a dreptului umanitar, precum \u0219i cu asigurarea unor mijloace politice \u0219i judiciare interna\u021bionale eficiente de protec\u021bie a statelor vizate, inclusiv prin posibilitatea angaj\u0103rii r\u0103spunderii interna\u021bionale subsecvente aplic\u0103rii lor culpabile sau abuzive.<\/p>\n \u00cen aceea\u0219i ordine de idei trebuie discutat\u0103 admisibilitatea jurisdic\u021biei extrateritoriale \u0219i extra- sau paraconven\u021bionale. De principiu, jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 coercitiv\u0103 trebuie exclus\u0103 (\u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i sanc\u021bionat\u0103) \u00eentruc\u00e2t este incompatibil\u0103 cu egalitatea suveran\u0103 \u0219i cu caracterul consensual al dreptului interna\u021bional public.<\/strong><\/p>\n REFUZUL SOLIDAR AL SANC\u021aIUNILOR ECONOMICE UNILATERALE<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunile economice se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre drept \u0219i politic\u0103. Distinc\u021bia dintre sanc\u021biune interna\u021bional\u0103 propriu-zis\u0103, contram\u0103sur\u0103 \u0219i coerci\u021bie economic\u0103 unilateral\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru p\u0103strarea coeren\u021bei ordinii juridice interna\u021bionale.<\/strong><\/p>\n Sanc\u021biunea legitim\u0103 presupune autoritate impar\u021bial\u0103. Contram\u0103sura presupune existen\u021ba unui drept \u00eenc\u0103lcat \u0219i respectarea unor limite stricte. Coerci\u021bia economic\u0103 unilateral\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd produce efecte extrateritoriale sau afecteaz\u0103 active suverane, risc\u0103 s\u0103 transforme dreptul \u00eentr-un instrument al puterii.<\/p>\n Totodat\u0103, \u021bin\u00e2nd seama de natura specific\u0103 a efectelor lor \u00een plan umanitar \u0219i \u00een acela al capacit\u0103\u021bii de contagiune transfrontalier\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivel global, de lege ferenda<\/em>\u00a0sanc\u021biunile economice ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional pozitiv o reglementare similar\u0103 celei rezervate \u00een prezent armelor de distrugere \u00een mas\u0103.<\/strong><\/p>\n De asemenea, p\u00e2n\u0103 la o reglementare de drept interna\u021bional dedicat\u0103, statele trebuie s\u0103 se opun\u0103 practicii sanc\u021biunilor economice interna\u021bionale. \u00cen acest sens, ele ar putea adopta o legisla\u021bie na\u021bional\u0103 care s\u0103 interzic\u0103 jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103, instituind at\u00e2t responsabilitatea celor care aplic\u0103 pe teritoriul lor sanc\u021biuni stabilite sub imperiul unor asemenea jurisdic\u021bii, c\u00e2t \u0219i m\u0103suri de protec\u021bie a celor care ar putea fi afecta\u021bi de neaplicarea acestora<\/strong>.<\/p>\n \u00cen toate negocierile de pace care se poart\u0103, adesea cu o imens\u0103 ipocrizie, azi \u00een lume, din Marea Neagr\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Golful Persic, \u0219i din Marea Caraibelor p\u00e2n\u0103 \u00een Marea Chinei de sud, g\u0103sim \u0219i problema ridic\u0103rii sanc\u021biunilor economice pe care cei sanc\u021biona\u021bi o cer ca parte a procesului de terminare a r\u0103zboiului, \u00een timp ce statele sanc\u021bionatoare, o refuz\u0103 suger\u00e2nd c\u0103 aceasta ar fi o tem\u0103 distinct\u0103 care ar privi organizarea p\u0103cii postbelice, de discutat abia atunci. Cei din urm\u0103, vor astfel s\u0103 acrediteze implicit ideea c\u0103 jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 este \u00een ordine \u0219i c\u0103 sanc\u021biunile economice nu sunt acte de r\u0103zboi. \u00cen realitate lucrurile stau exact pe dos, \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 \u0219i sanc\u021biunile economice nu vor fi scoase \u00een afara dreptului interna\u021bional nu va fi pace \u00een lume. \u00a0<\/strong><\/p>\n Dreptul interna\u021bional contemporan nu este \u0219i nu poate fi \u201ealtfel\u201d dec\u00e2t dreptul clasic. El este \u00een criz\u0103 atunci c\u00e2nd asimetria puterii creeaz\u0103 tenta\u021bia \u00eenc\u0103lc\u0103rii lui. Iar dac\u0103 regula juridic\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reciproc\u0103, general\u0103 \u0219i previzibil\u0103, ordinea interna\u021bional\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de for\u021ba dreptului \u0219i se apropie de dreptul for\u021bei.<\/strong> Or, asta este inadmisibil.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/sanctiuni-economice-sau-razboi-economic-forta-dreptului-sau-dreptul-fortei\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/severin.jpg”] Autor: Adrian Severin Practica impunerii unilaterale de \u201esanc\u021biuni economice\u201d de c\u0103tre statele care \u0219i-o pot permite, \u00eempotriva statelor a c\u0103ror politic\u0103 acestora nu le place \u0219i care se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 mai mic\u0103 de lungimea bra\u021bului lor, a devenit \u00een ultimii ani un fapt banal. UE \u0219i SUA, erij\u00e2ndu-se, \u00een acela\u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-1978283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1978283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1978283"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1978283\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1978283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1978283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1978283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}