[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/nicolae_iorga_050625-768×431-1.jpghttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/nicolae_iorga_050625-768×431-1.jpg”]<\/p>\n
Rom\u00e2nii \u00eei aduc azi un omagiu marelui istoric, erudit, enciclopedist \u0219i academician de talie interna\u021bional\u0103 Nicolae Iorga. Se \u00eemplinesc 155 de ani de la na\u0219terea marii personalit\u0103\u021bi a Rom\u00e2niei Mari, numit de contemporani \u201eVoltaire al Rom\u00e2niei\u201d. A fost un om de \u0219tiin\u021b\u0103 cu cuno\u0219tin\u021be \u00een cele mai vaste domenii, fiind istoric, critic literar, dramaturg, istoric al artelor, filosof \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, politician.<\/p>\n
Nicolae Iorga s-a n\u0103scut la Boto\u0219ani \u00een 5 iunie 1871\u00a0\u00eentr-o familie cu origini arom\u00e2ne, p\u0103rin\u021bii s\u0103i fiind avocatul Nicu Iorga \u015fi Zulnia\u00a0Iorga. La v\u00e2rsta de \u015fase ani, \u00een 1876, a fost admis la \u015fcoala primar\u0103 a lui Marghian Folescu din Boto\u015fani \u015fi citea \u00een original literatur\u0103 francez\u0103. La v\u00e2rsta de 9 ani, profesorii i-au permis s\u0103 le predea c\u00e2teoadat\u0103 colegilor s\u0103i istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00cen anul 1886 se \u00eenscrie la Colegiul Na\u021bional din Ia\u0219i, fiind admis cu burs\u0103. Vorbea deja fluent franceza, italiana, latina \u0219i greaca.\u00a0A absolvit \u00eentr-un singur an Universitatea din Ia\u015fi. Nicolae Iorga a ob\u0163inut doctoratul \u00een anul 1893, la nici 23 de ani, dup\u0103 ce \u015fi-a continuat studiile universitare la Paris, Berlin \u015fi Leipzig.<\/p>\n
\u00cen anul 1892, Iorga a studiat \u00een Anglia \u0219i \u00een Italia, iar \u00een 1893, s-a \u00eenscris la programul de doctorat al Universit\u0103\u021bii din Berlin, dar apoi s-a mutat la Universitatea din Leipzig, unde va ob\u0163ine doctoratul \u00een filosofie (1893). \u00cen octombrie 1894, Iorga revine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi se va stabili la Bucure\u0219ti, \u00eentr-o cas\u0103 din zona Gr\u0103dina Icoanei, ob\u021bin\u00e2nd, la v\u00e2rsta de 23 de ani, un post de profesor suplinitor.<\/p>\n
\nCea de-a doua so\u021bie a marelui istoric a fost cea care i-a administrat cariera \u0219i afacerile<\/h2>\n<\/blockquote>\n
\u00cen anul 1890, la doar 19 ani, Nicolae Iorga se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Maria Tasu, care \u00eei va d\u0103rui cinci copii, dintre care dou\u0103 feti\u0163e au murit la v\u00e2rsta de doi ani. C\u0103s\u0103toria a durat 10 ani, \u00eens\u0103 deplas\u0103rile lungi ale lui Iorga peste hotare, lungile ore de cercetare, au c\u00e2nt\u0103rit foarte mult \u00een compromiterea acestei c\u0103s\u0103torii. La 17 iunie 1900, va divor\u0163a de so\u0163ia sa, \u00eens\u0103 Iorga se va \u00eengriji de prima lui familie, cu toate c\u0103 aceasta nu va mai ocupa un loc important \u00een via\u0163a lui. La 4 februarie 1901, Iorga se rec\u0103s\u0103tore\u015fte cu profesoara Ecaterina Bogdan. Ecaterina Iorga sau Catinca, a\u015fa cum o alinta savantul pe a doua sa so\u0163ie, i-a oferit \u0219apte copii \u0219i i-a fost lui Iorga consilier intim \u015fi confident, a fost gazd\u0103 pentru regii Rom\u00e2niei \u015fi a administrat toate afacerile so\u0163ului ei.<\/p>\n
Activitate academic\u0103 imens\u0103 \u0219i un \u0219ir de func\u021bii politice, p\u00e2n\u0103 la prim-ministru<\/h2>\n
La 36 de ani, Nicolae Iorga devine deputat, iar \u00een 1910 este cofondator al Partidului\u00a0Na\u021bionalist-Democrat. La un an de la Marea Unire din 1918 este pre\u015fedinte\u00a0al\u00a0Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor, \u00een perioada decembrie 1919 \u2013 26 martie 1920. \u00centre 1926 \u0219i 1932 este pre\u0219edinte al Partidului\u00a0Na\u0163ional. Este senator, iar \u00eentre aprilie 1931 \u2013 mai 1932 a fost pre\u0219edinte al Consiliului de Mini\u0219tri. A fost ministru de Interne \u0219i ministru al Cultelor. De asemenea, \u00een perioada martie 1938 \u2013 septembrie 1940, p\u00e2n\u0103 la declarara statului na\u021bional-legionar, Nicolae Iorga a fost consilierul Regelui Carol al II-lea.<\/p>\n
Nicolae Iorga a avut o activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 impresionant\u0103, fiind autorul a peste 1000 de volume, 12755 de articole \u015fi studii\u00a0\u0219i\u00a0aproximativ 5000 de recenzii.\u00a0C\u00e2teva din publica\u0163iile mai importante: \u201eStudii \u015fi documente cu privire la istoria rom\u00e2nilor\u201d, \u00een 25 volume (1901 \u2013 1913), \u201eIstoria Imperiului Otoman\u201d \u00een 5 volume\u00a0(1908 \u2013 1913), \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201d \u00een 10 volume (1936 \u2013 1939). Totodat\u0103, a scris poezii, drame istorice (\u201e\u00cenvierea lui \u015etefan cel Mare\u201d, \u201eTudor Vladimirescu\u201d, \u201eDoamna lui Eremia\u201d, \u201eSf\u00e2ntul Francisc din Asisi\u201d \u015fi altele), volume memorialistice (\u201eOameni cari au fost\u201d, \u201eO via\u0163\u0103 de om, a\u015fa cum a fost\u201d, \u201eSupt trei regi. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral \u015fi na\u0163ional\u201d).<\/p>\n
Nicolae Iorga, personalitatea care i-a adus Rom\u00e2niei ie\u0219ire direct\u0103 la Marea Mediteran\u0103<\/h2>\n
Nicolae Iorga a fost un istoric \u0219i politician care a jucat un rol important \u00een studiul \u0219i \u00een\u021belegerea istoriei Albaniei.\u00a0El a fost cel care a scris prima istorie complet\u0103 \u0219i modern\u0103 a Albaniei, iar cercet\u0103rile sale au fost recunoscute \u0219i l-au f\u0103cut s\u0103 fie considerat un prieten al poporului albanez.\u00a0De asemenea, regele Zogu\u00a0I al Albaniei i-a acordat lui Iorga o concesiune teritorial\u0103 \u00een Saranda, sudul Albaniei,\u00a0\u00een 1934, ca recunoa\u0219tere pentru contribu\u021biile sale.\u00a0<\/p>\n
Marele istoric Nicolae Iorga a donat apoi statului rom\u00e2n 50% din suprafa\u0163\u0103 \u015fi astfel Rom\u00e2nia a dob\u00e2ndit ie\u015fire \u015fi la Marea Mediteran\u0103, prin Marea Ionic\u0103.\u00a0Teritoriul a fost \u00een cele din urm\u0103 cucerit de Italia, \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 Albania, \u00een aprilie 1939.\u00a0Dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u00een statele balcanice, acest subiect a fost abordat \u00een discu\u0163iile bilaterale dintre Rom\u00e2nia \u0219i Albania, subliniindu-se importan\u0163a finaliz\u0103rii a procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda, proprietate a statului rom\u00e2n na\u0163ionalizat\u0103 dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een Albania \u015fi v\u00e2ndut\u0103 de autorit\u0103\u0163ile albaneze unei persoane private dup\u0103 c\u0103derea regimului totalitar, \u00een 1992.<\/p>\n
Nicolae Iorga, lupt\u0103tor pentru cauza Basarabiei<\/h2>\n
Din anul 1906, activitatea publicistic\u0103 a lui Nicolae Iorga privind Basarabia se intensific\u0103 \u0219i devine constant\u0103, reu\u0219ind s\u0103 insereze \u00een paginile ziarului s\u0103u, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1912, 22 de articole. Punctul culminant al\u00a0acesteia l-a constituit anul 1912, c\u00e2nd s-a \u00eemplinit un secol de la ocuparea Basarabiei de c\u0103tre Rusia \u021barist\u0103, \u00een urma r\u0103zboiului ruso-turc, \u00eencheiat cu Pacea de la Bucure\u0219ti, din acela\u0219i an. Nicolae Iorga consacr\u0103 acestui eveniment tragic pentru Basarabia patru materiale, \u00eentre care articolele \u201eUn centenar \u0219i Jalea pentru Basarabia pierdut\u0103\u201d, publicate \u00een \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d\u00a0\u0219i \u201eNeamul Rom\u00e2nesc pentru popor , la care se adaug\u0103 comunicarea \u201e\u00censemn\u0103tatea \u021binuturilor de peste Prut\u201d\u00a0, sus\u021binut\u0103 \u00een \u0219edin\u021ba Academiei Rom\u00e2ne din 12 mai 1912, precum \u0219i cuv\u00e2ntarea public\u0103, \u021binut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, la 16 mai 1912, intitulat\u0103 Comemorarea pierderii Basarabiei.<\/p>\n
\u201eDou\u0103 milioane de locuitori ai provinciei \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, a c\u0103rei relativ\u0103 autonomie pe vechile baze tradi\u021bionale a fost de mult\u0103 vreme cu totul desfiin\u021bat\u0103, p\u00e2n\u0103 la scoaterea limbii b\u0103\u0219tina\u0219ilor din biserica \u0219i \u0219coala de sat, se recunosc \u0219i azi \u201emoldoveni\u201d\u00a0\u0219i privesc ca fiind \u0219i al lor tot ce e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea, de lupte \u0219i silin\u021bi culturale, timp de aproape cinci sute de ani, a \u021b\u0103rii Moldovei. \u00centre \u021b\u0103ranul din v\u0103ile Nistrului, R\u0103utului, B\u00e2cului, de pe malul st\u00e2ng al Prutului, \u0219i acela de pe malul drept, din v\u0103ile Siretului, Moldovei, Bistri\u021bei, nu e \u00een nici o alt\u0103 privin\u021b\u0103 dec\u00e2t a formelor de stat \u0219i de cultur\u0103 superioar\u0103, vreo deosebire. Rom\u00e2nitatea lor etnic\u0103 primordial\u0103 \u0219i \u201emoldovenia\u201d\u00a0lor istoric\u0103 sunt \u00eentocmai acelea\u0219i\u201d. Ca \u0219i trecutul rom\u00e2nesc, c\u00e2ntecul neamului \u0219i, al\u0103turi de el, tot ce alc\u0103tuie\u0219te cultura \u00eend\u0103tinat\u0103 a poporului, ne a\u0219teapt\u0103 peste Prut. S\u0103 nu z\u0103bovim!\u201d, declara Nicolae Iorga \u00een 1912.<\/p>\n
Asasinarea marelui istoric \u00een 27 noiembrie 1940<\/h2>\n
\u00cen perioada interbelic\u0103, Iorga a devenit un apropiat al regelui Carol al II-lea \u015fi totodat\u0103 un rival al G\u0103rzii de Fier. Dup\u0103 declararea statului na\u021bional-legionar, un comandou de legionari, care deviase extrem de mult de la ideologia \u0219i politica na\u021bional\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Corneliu Zelea Codreanu, ucis \u00een 1938, a pus la cale asasinarea lui Nicolae Iorga, el fiind omor\u00e2t la data de 27 noiembrie 1940, la marginea unei p\u0103duri din Strejnicu, \u00een jude\u0163ul Prahova, dup\u0103 ce a fost ridicat din casa sa din Sinaia. Marele istoric a fost \u00eempu\u0219cat de nou\u0103 ori.<\/p>\n
\u00cen 1940, mare\u0219alul Ion Antonescu \u00eel rugase pe Iorga s\u0103 plece din \u0163ar\u0103\u00a0\u0219i \u00eei oferise oportunitatea de a se retrage \u00een Italia, dar Iorga a refuzat. \u00cen cele din urm\u0103 amenin\u0163\u0103rile au fost puse \u00een practic\u0103. Horia Sima, liderul G\u0103rzii de Fier \u00een aceea perioad\u0103, a precizat \u00een diverse lucr\u0103ri ap\u0103rute ulterior c\u0103 nu a \u015ftiut de uciderea lui Iorga \u015fi nici nu a ordonat-o.\u00a0Autorii asasinatului a\u0219a \u0219i nu au mai fost condamna\u021bi. \u00cen orice caz, despre moartea lui Iorga lipsesc rapoarte ini\u0163iale, chiar \u015fi raportul medico-legal este lacunar. Filmul asasin\u0103rii istoricului Iorga r\u0103m\u00e2ne \u015fi ast\u0103zi o controvers\u0103.\u00a0<\/p>\n
surs\u0103: ziua.md<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n