{"id":1970475,"date":"2026-06-03T18:00:25","date_gmt":"2026-06-03T15:00:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1970475"},"modified":"2026-06-03T18:00:25","modified_gmt":"2026-06-03T15:00:25","slug":"4-iunie-1920-semnarea-tratatului-de-la-trianon-care-a-consfintit-marea-unire-prof-ioan-aurel-pop-a-legitimat-vointa-dreapta-a-poporului-roman-si-ne-a-intarit-in-plan-international","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1970475","title":{"rendered":"4 iunie 1920: Semnarea tratatului de la Trianon, care a consfin\u021bit Marea Unire. Prof. Ioan-Aurel Pop: A legitimat voin\u021ba dreapt\u0103 a poporului rom\u00e2n \u0219i ne-a \u00eent\u0103rit \u00een plan interna\u021bional"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/tratatul-de-la-trianon.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/tratatul-de-la-trianon.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>4 iunie 1920: Semnarea tratatului de la Trianon, care a consfin\u021bit Marea…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

4 iunie 1920: Semnarea tratatului de la Trianon, care a consfin\u021bit Marea Unire. Prof. Ioan-Aurel Pop: A legitimat voin\u021ba dreapt\u0103 a poporului rom\u00e2n \u0219i ne-a \u00eent\u0103rit \u00een plan interna\u021bional<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Pe 4 iunie 1920 Rom\u00e2nia \u0219i alte \u021b\u0103ri aliate, pe de-o parte \u0219i Ungaria pe de alt\u0103 parte, s-a semnat Tratatul de la Trianon, cel care consfin\u021bea, printre altele, Marea Unire.<\/strong><\/p>\n

Cu ocazia \u00eemplinirii a 100 de ani de la semnarea acestui tratat, prof. Ioan-Aurel Pop a\u00a0 explicat \u00eensemn\u0103tatea acestui moment pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Iat\u0103 cuv\u00e2ntul pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne:<\/p>\n\n

S\u0103rb\u0103toririle \u0219i comemor\u0103rile fac parte din via\u021ba cotidian\u0103 a popoarelor civilizate. Ne g\u00e2ndim \u0219i la \u00eenfr\u00e2ngeri, a\u0219a cum ne g\u00e2ndim \u0219i la victorii, le readucem pe toate, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een memorie, fiindc\u0103 din toate avem de \u00eenv\u0103\u021bat. Sunt regimuri politice \u0219i popoare care accentueaz\u0103 tragediile, precum sunt altele care glorific\u0103 \u00eemplinirile.<\/div>\n
Statul ungar a g\u0103sit cu cale s\u0103 fac\u0103 din marile \u00eenfr\u00e2ngeri situate de-a lungul istoriei sale evenimente importante sau chiar s\u0103rb\u0103tori na\u021bionale: epoca modern\u0103 a Ungariei \u00eencepe la 1526, odat\u0103 cu \u201ecatastrofa\u201d de la Moh\u00e1cs; 15 martie 1848 (c\u00e2nd s-a decis, \u00eentre altele \u201eunirea Transilvaniei cu Ungaria) marcheaz\u0103 gloria unei revolu\u021bii pierdute; 23 octombrie 1956 este ziua altei revolu\u021bii \u00een\u0103bu\u0219ite \u00een s\u00e2nge, de tancurile sovietice; 4 iunie 1920 este ziua \u201edezastrului\u201d de la Trianon etc. Faptul aceasta are mare importan\u021b\u0103 pentru psihologia poporului maghiar, \u00eenver\u0219unat lupt\u0103tor fatalist.<\/div>\n
Aud c\u0103 anumite organiza\u021bii cer ca clopotele s\u0103 bat\u0103 ferm, pre\u021b de 100 de secunde, \u00een 4 iunie 2020, \u00een toate bisericile din Bazinul Carpatic (adic\u0103 \u0219i din Transilvania, Banat, Cri\u0219ana, Maramure\u0219), ca s\u0103 marcheze ad\u00e2ncul doliu din sufletele maghiare.<\/div>\n
\u00a0<\/strong><\/em><\/div>\n

Tratatul de la Trianon este prezentat de propaganda maghiar\u0103 drept \u201ecea mai mare nedreptate istoric\u0103 f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre marile puteri occidentale Ungariei eterne, st\u0103p\u00e2na Bazinului Carpatic\u201d.<\/p>\n

De aceea, mul\u021bi maghiari v\u0103d \u00een Tratatul de la Trianon momentul destr\u0103m\u0103rii Ungariei, \u00een urma \u201er\u0103pirii\u201d de c\u0103tre marile puteri a \u201eprovinciilor sale istorice\u201d, anume Transilvania, Slovacia, Croa\u021bia etc. Las deoparte faptul c\u0103 Ungaria nu a mai fost, de la finele Evului Mediu (adic\u0103 din 1541 \u0219i p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial), o \u021bar\u0103 independent\u0103, ci a f\u0103cut parte din Imperiul Otoman \u0219i din Imperiul Habsburgic (devenit, de la 1867, pentru 51 de ani, Austro-Ungar).<\/p>\n

Pentru rom\u00e2ni, cehi, slovaci, polonezi, croa\u021bi etc., Trianonul are doar importan\u021b\u0103 secundar\u0103, fiindc\u0103, \u00een viziunea acestor popoare, nu marile puteri au creat Rom\u00e2nia \u00centregit\u0103, Cehoslovacia, Croa\u021bia (\u00een cadrul Regatului S\u00e2rbilor, Croa\u021bilor \u0219i Slovenilor), Polonia ren\u0103scut\u0103, ci chiar popoarele respective, prin elitele lor, \u00een urma mi\u0219c\u0103rilor de emancipare na\u021bional\u0103. Pentru aceste popoare, nu Trianonul a hot\u0103r\u00e2t destr\u0103marea imperiilor multina\u021bionale, ci chiar na\u021biunile care nu au mai vrut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een acele \u201e\u00eenchisori ale popoarelor\u201d.<\/p>\n\n

Pentru rom\u00e2ni, supralicitarea importan\u021bei Tratatului de la Trianon este contraproductiv\u0103, din c\u00e2teva motive.<\/p>\n

Unirea provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti sau doar a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia nu s-a f\u0103cut \u00een urma Tratatului de la Trianon, ci \u00een urma mi\u0219c\u0103rii de emancipare na\u021bional\u0103, culminate cu deciziile luate la Chi\u0219in\u0103u, Cern\u0103u\u021bi \u0219i Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hot\u0103r\u00e2t unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, ci doar a consfin\u021bit \u00een plan interna\u021bional actul \u00eenf\u0103ptuit de rom\u00e2ni \u00een 1918. Frontierele Rom\u00e2niei \u00centregite nu au fost recunoscute doar la Trianon, ci \u0219i la Saint-Germain (grani\u021ba noastr\u0103 de nord-est, cu Polonia), Neuilly-sur-Seine (grani\u021ba de sud-est, cu Bulgaria; astfel, pentru rom\u00e2ni, Trianonul este doar un episod juridic, legat de grani\u021ba noastr\u0103 de vest (este drept, extrem de important\u0103), din epopeea Marii Uniri. Nici cehii, slovacii, croa\u021bii, polonezii \u0219i al\u021bii nu dau Tratatului de la Trianon importan\u021ba pe care o dau ungurii; cu alte cuvinte, rom\u00e2nii au alia\u021bi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i viziune despre actele de la finele Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, ac\u021biunile organizate de Rom\u00e2nia la cei o sut\u0103 de ani trecu\u021bi de la semnarea Tratatului de la Trianon, trebuie corelate cu acelea ale \u021b\u0103rilor \u0219i popoarelor eliberate la 1918 de sub domina\u021bia austro-ungar\u0103. Este bine ca aceste ac\u021biuni s\u0103 se refere la recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 ale deciziilor popoarelor, la noua arhitectur\u0103 european\u0103 de dup\u0103 Marele R\u0103zboi, care nu este decizia Marilor Puteri; marile puteri nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 recunoasc\u0103 actele popoarelor eliberate. Aceste popoare din vecin\u0103tatea Rom\u00e2niei au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 nu fie la remorca ofensivei ungare, s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 mereu \u0219i punctual provoc\u0103rilor venite de la Budapesta. Partea ungar\u0103 urm\u0103re\u0219te s\u0103 se \u00eent\u00e2mple tocmai acest lucru \u0219i, din p\u0103cate, mul\u021bi rom\u00e2ni cad \u00een aceast\u0103 capcan\u0103.<\/p>\n

Argumentele principale ale Ungariei \u00eempotriva Trianonului sunt bazate pe dreptul istoric, pe dreptul sabiei, pe \u201emisiunea civilizatoare a maghiarilor \u00een Bazinul Carpatic\u201d. Argumentele Rom\u00e2niei, Slovaciei, Croa\u021biei etc. se centreaz\u0103 pe etnia majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, pe decizia majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, pe dreptul popoarelor de a-\u0219i hot\u0103r\u00ee singure soarta (dreptul popoarelor la autodeterminare, sus\u021binut \u0219i impus de SUA pre\u0219edintelui Woodrow Wilson). Prin urmare, este vorba despre dou\u0103 viziuni complet diferite. \u00cen dreptul interna\u021bional, nici la 1919-1920 \u0219i nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democra\u021biei \u0219i nu au fost recunoscute de c\u0103tre comunitatea interna\u021bional\u0103. Pozi\u021bia Ungariei este singular\u0103, izolat\u0103, pe c\u00e2nd pozi\u021bia Rom\u00e2niei este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de mai mul\u021bi actori \u00een cadrul configura\u021biei interna\u021bionale.<\/p>\n

Deciziile de recunoa\u0219tere a noilor state \u0219i a celor \u00eentregite la 1918 au fost revalidate (\u00een mare m\u0103sur\u0103) dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, apoi la Conferin\u021ba de la Helsinki (1975) \u0219i apoi dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de Fier. Pentru noi, pentru rom\u00e2ni, este dureros c\u0103 au r\u0103mas \u00een vigoare urm\u0103rile Pactului Ribbentrop-Molotov (\u00eencheiat la 23 august 1939), care, de\u0219i a fost denun\u021bat, produce, \u00een continuare, efecte. Dar acest fapt grav nu are leg\u0103tur\u0103 cu Trianonul. Grani\u021ba de vest a Rom\u00e2niei cu Ungaria, cu excep\u021bia episodului din 1940-1944 (petrecut\u0103 \u00een timpul unui regim totalitar fascist, condamnat de toate instan\u021bele interna\u021bionale), a r\u0103mas de un secol neschimbat\u0103, fiind considerat\u0103 expresia rela\u021biilor democratice \u0219i a principiilor interna\u021bionale de convie\u021buire pa\u0219nic\u0103.<\/p>\n

Harta Rom\u00e2niei dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii de la Trianon.
ANR, SANIC, fond personal Stoica Vasile, dosar I-362, f 1.<\/figcaption><\/figure>\n

Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia nu a fost actul unei elite (de\u0219i elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delega\u021bi, ale\u0219i \u0219i numi\u021bi din partea unit\u0103\u021bilor administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asocia\u021biilor profesionale, femeilor, studen\u021bilor etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar \u00een numele lor individual, ci \u0219i al milioanelor de rom\u00e2ni care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de \u00eencredin\u021bare, numite \u201ecreden\u021bionale\u201d (publicate recent, \u00een cele opt volume ale lucr\u0103rii monumentale numite \u201eConstruind Unirea cea Mare\u201d, elaborate de Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d). Prin urmare, un vot exprimat la Alba Iulia, este votul a zeci \u0219i sute de rom\u00e2ni. Conform recens\u0103mintelor austro-ungare, rom\u00e2nii reprezentau majoritatea absolut\u0103 a Transilvaniei (cu Banatul, Cri\u0219ana \u0219i Maramure\u0219ul).<\/p>\n

Dup\u0103 orice r\u0103zboi, oriunde \u0219i oric\u00e2nd \u00een lume, au fost \u00eenvin\u0219i \u0219i \u00eenving\u0103tori. \u00centotdeauna, \u00eenvin\u0219ii au fost pedepsi\u021bi, iar \u00eenving\u0103torii au decis soarta \u021b\u0103rilor din zona lor de ac\u021biune. \u00cens\u0103, pentru prima oar\u0103 \u00een istorie, \u00eenving\u0103torii din Primul R\u0103zboi Mondial au fost obliga\u021bi s\u0103 \u021bin\u0103 seama, \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare, de voin\u021ba popoarelor implicate. \u00cenvin\u0219ii, ca \u00eentotdeauna, au avut frustr\u0103rile \u0219i suferin\u021bele lor, dar, \u00een cazul special al poporului maghiar, o parte din elit\u0103 (cea de extrac\u021bie nobiliar\u0103) a cultivat mentalitatea de victim\u0103 obligat\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune. \u00cen consecin\u021b\u0103, tot ceea ce face Rom\u00e2nia legat de centenarul Trianonului trebuie s\u0103 fie deta\u0219at de contingent, trebuie tratat f\u0103r\u0103 \u00eenver\u0219unare \u0219i \u00eencadrat \u00een contextul general de recunoa\u0219tere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly-sur-Seine, Trianon \u0219i S\u00e8vres) din 1919-1920. Rom\u00e2nia de la 1918 s-a legitimat \u00een lume, iar legitimarea au f\u0103cut-o instan\u021bele interna\u021bionale de atunci \u0219i au repetat-o mereu cele care au urmat, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

Evident, Tratatul de la Trianon are importan\u021ba sa interna\u021bional\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 greu de estimat \u0219i imposibil de minimalizat: el a legitimat voin\u021ba dreapt\u0103 a poporului rom\u00e2n \u0219i ne-a \u00eent\u0103rit \u00een plan interna\u021bional o mo\u0219tenire scump\u0103. C\u0103 nu suntem noi, epigonii, vrednici de aceast\u0103 mo\u0219tenire, l\u0103sat\u0103 nu de marile puteri, ci de rom\u00e2nii vrednici de atunci, aceasta este o alt\u0103 chestiune. Este, \u00eens\u0103, bine s\u0103 medit\u0103m asupra ei \u0219i s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m at\u00e2t \u2013 ca s\u0103 parafrazez o mare con\u0219tiin\u021b\u0103 a lumii \u2013 ce ne-a dat nou\u0103 \u021bara, c\u00e2t ce i-am dat noi \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n