![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Pera_Segedinac_alias_Pero_-_portrait1.png\" "\\"Pera_Segedinac_alias_Per\u00f3_-_portrait(1)\\"")
<\/a><\/div>\nA\u0219a cum am povestit \u00een episodul anterior, nu to\u021bi b\u0103n\u0103\u021benii au fost \u00eenc\u00e2nta\u021bi de schimbarea st\u0103p\u00e2nirii ce a avut loc dup\u0103 1716, c\u00e2nd, conform prevederilor p\u0103cii care a urmat, Imperiul Habsburgic a reu\u0219it s\u0103 trimit\u0103 armatele Semilunei dincolo de Dun\u0103re. Dup\u0103 cucerirea Belgradului \u00een 1718 de c\u0103tre austrieci, R\u0103zboiul Austro-Turc s-a \u00eencheiat, iar pacea de la Passarowitz a confirmat apartenen\u021ba Banatului Timi\u0219oarei, inclusiv a cet\u0103\u021bii Timi\u0219oara, la Monarhia Habsburgic\u0103.<\/strong><\/p>\n \u00centre 1716 \u0219i 1717 Banatul era cucerit definitiv de c\u0103tre armatele imperiale austriece \u015fi devenea posesiune a Coroanei Habsburgice. Acest lucru a creat o situa\u0163ie nou\u0103 pentrupopula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103, \u00eentruc\u00e2t orice drept la proprietate a p\u0103m\u00e2ntului era anulat, \u00eemp\u0103ratul av\u00e2nd drept de proprietate exclusiv, c\u00e2\u015ftigat prin for\u0163a armelor. \u00cen plus, introducerea unui nou sistem administrativ a reprezentat o schimbare radical\u0103 fa\u0163\u0103 de perioada otoman\u0103.<\/p>\n La \u00eenceput, noile autorit\u0103\u0163i au \u00eencercat s\u0103-i c\u00e2\u015ftige pe localnici de partea lor, instaur\u00e2nd un regim fiscal mai pu\u0163in ap\u0103s\u0103tor dec\u00e2t precedentul, turcesc. Dar lucrurile nu aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a.<\/p>\n De\u0219i f\u0103r\u0103 amploarea r\u0103zboiului dintre anii 1716 \u0219i 1718, au mai avut loc b\u0103t\u0103lii, mai mici sau mai mari, ba chiar \u0219i r\u0103zboaie \u00een toat\u0103 regul\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 mari puteri. Acestea \u00eens\u0103 nu aveau s\u0103 mai influen\u021beze semnificativ soarta Banatului. Dac\u0103 am vorbit despre ridicarea \u021b\u0103r\u0103nimii b\u0103n\u0103\u021bene din anul 1788, care a avut urm\u0103ri grave pentru cei aresta\u021bi de autorit\u0103\u021bi, trebuie s\u0103 spunem acum c\u0103 aceast\u0103 r\u0103scoal\u0103 nu a fost singura anti-habsburgic\u0103. Toate revoltele popula\u021biilor asuprite prin biruri mari \u0219i munci for\u021bate la desec\u0103ri sau \u00een construc\u021bii s-au desf\u0103\u0219urat de obicei concomitent cu invaziile otomane. Prilejul era prielnic ca o parte din \u021b\u0103ranii ce puneau m\u00e2na pe arme s\u0103 se al\u0103ture turcilor.<\/p>\n Dup\u0103 mai bine de 20 de ani de administra\u021bie austriac\u0103,\u00a0b\u0103n\u0103\u0163enii, mai cu seam\u0103 cei de religie ortodox\u0103, s\u00e2rbi sau rom\u00e2ni, s-au r\u0103sculat \u00een 1737 din cauza condi\u021biilor economice vitrege la care au fost supu\u015fi de aparatul birocratic imperial. Supranumit\u0103 \u201eFatala r\u0103scoal\u0103\u201d (\u201eFataler Aufstand\u201d), revolta a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1739.<\/p>\n \u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, Imperiul Otoman \u0219i Imperiul Rus au fost \u00eentr-o continu\u0103 competi\u021bie pentru hegemonie \u00een Europa de Est \u0219i Marea Neagr\u0103. \u00cen special Rusia c\u0103uta s\u0103-\u0219i extind\u0103 influen\u021ba \u00een regiunea M\u0103rii Negre \u0219i s\u0103 controleze rutele comerciale, \u00een timp ce Imperiul Otoman lupta s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 teritoriile \u0219i puterea \u00een Balcani \u0219i Caucaz. R\u0103zboiul Ruso-Turc din 1736\u20131739 a fost declan\u0219at de ambi\u021biile Rusiei de a accesa Marea Neagr\u0103 \u0219i de a-\u0219i consolida pozi\u021bia \u00een sud, dar \u0219i de inten\u021biile Imperiului Habsburgic\u00a0 de a sl\u0103bi influen\u021ba otoman\u0103 \u00een Europa Central\u0103. Conflictul a implicat \u0219i Austria, aliatul Rusiei, care spera s\u0103 ob\u021bin\u0103 c\u00e2\u0219tiguri teritoriale \u00een Balcani.<\/p>\n De\u0219i Austria \u0219i Rusia au ob\u021binut ini\u021bial c\u00e2teva victorii, tensiunile \u0219i dificult\u0103\u021bile logistice au condus la o serie de \u00eenfr\u00e2ngeri pe ambele fronturi. Tratatul de la Belgrad\u00a0a fost semnat pe 3 octombrie 1739, \u00een ora\u0219ul Belgrad\u00a0 (actualul Belgrad capitala Serbiei), la cap\u0103tul unui conflict epuizant care afectase grav ambele imperii. Negocierile s-au desf\u0103\u0219urat \u00eentre reprezentan\u021bii celor dou\u0103 mari puteri, vizirii otomani \u0219i diploma\u021bii ru\u0219i, care au lucrat sub presiunea unui acord austriac stabilit \u00een prealabil la Belgrad. Tratatul de la Belgrad\u00a0a pus astfel cap\u0103t ostilit\u0103\u021bilor \u00eentre Imperiul Otoman \u0219i Imperiul Rus, stabilind un status quo care va dura p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea conflagra\u021bie.<\/p>\n Imperiul Habsburgic a semnat un tratat de pace separat cu otomanii la Belgrad. Imperiul Otoman, de\u0219i a reu\u0219it s\u0103 p\u0103streze controlul asupra unor teritorii strategice, \u0219i-a v\u0103zut, treptat, sl\u0103bit\u0103 influen\u021ba \u00een Europa de Est. De asemenea, concesiile teritoriale f\u0103cute Austriei \u00een cadrul Tratatului de la Belgrad au ar\u0103tat fragilitatea otoman\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor externe. Nemul\u021bumi\u021bi de abuzurile administrative \u0219i fiscale ale Imperiului, r\u0103scula\u021bii au cerut, paradoxal, revenirea la fiscalitatea otoman\u0103, care le p\u0103rea a fi mai permisiv\u0103. Sigur c\u0103 armata imperial\u0103 a \u00een\u0103bu\u0219it s\u00e2ngeros rebeliunea. Peste 50 de sate rom\u00e2ne\u0219ti au fost arse din temelii, iar fortifica\u021biile din zon\u0103, precum cetatea de la Cuvin (ast\u0103zi, parte a circuitului turistic), au fost distruse. Dar pentru c\u0103 \u00een vremuri de r\u0103zboi apar \u0219i alte necazuri, au izbucnit \u0219i molimele. \u00cenfr\u00e2ngerea a fost urmat\u0103 de o epidemie devastatoare de cium\u0103 (1738\u20131739), care a decimat popula\u021bia r\u0103mas\u0103 \u00een via\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n Importante fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale \u00eencep \u00eenc\u0103 din anul 1735. Sub conducerea lui Pero Seghedinac din Pecica, 3.181 de rom\u00e2ni, 449 de s\u00e2rbi \u015fi mai mul\u0163i unguri \u015fi slovaci pornesc o r\u0103scoal\u0103 anti-habsburgic\u0103, dar, la scurt timp, sunt reprima\u0163i crunt de armatele habsburgice.<\/p>\n Vor urma alte mi\u015fc\u0103ri, de mai mic\u0103 amploare. Petar Jovanovi\u0107, numit mai t\u00e2rziu Pera Segedinac, n\u0103scut la Pecica, l\u00e2ng\u0103 Arad, pe la 1655,\u00a0 a fost un c\u0103pitan de gr\u0103niceri s\u00e2rbi \u00een Monarhia Habsburgic\u0103 \u0219i liderul r\u0103scoalei iobagilor din Bekes \u0219i Banat.<\/p>\n A venit pe lume \u00eentr-o familie de osta\u0219i s\u00e2rbi. Str\u0103mo\u0219ii s\u0103i fuseser\u0103 gr\u0103niceri de la 1607 \u00een localit\u0103\u021bile de pe cursul Mure\u0219ului. C\u00e2nd turcii au cucerit Aradul \u0219i \u00eemprejurimile \u00een 1616, p\u0103rin\u021bii s\u0103i nu au fugit de acolo. \u00cen tinere\u021be, a devenit soldat, ca majoritatea gr\u0103nicerilor, \u0219i a ajuns la gradul de c\u0103pitan. A fost c\u0103pitan \u00een Pomorie. A ajuns comandant militar \u0219i a participat la Marele R\u0103zboi Turc (1683\u20131699). Cel mai important succes l-a ob\u021binut ca \u00een calitate de c\u0103pitan de tran\u0219ee \u00een Pecica, \u00een 1715.\u00a0A participat la Adunarea Bisericeasc\u0103-Poporal\u0103 S\u00e2rb\u0103 de la Karlovci, \u00een 1726. R\u0103scoala de la 1735 a izbucnit \u00een r\u00e2ndul s\u00e2rbilor, din cauza amenzilor excesive \u0219i a diferitelor forme de violen\u021b\u0103 din partea spahiilor, dar \u0219i din cauza convertirii for\u021bate la romano-catolicism, care a fost sus\u021binut\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Carol al VI-lea. R\u0103scoala s-a extins cu repeziciune \u0219i \u00een\u00a0Csongr\u00e1d \u0219i Zarand.\u00a0 C\u0103pitanii s\u00e2rbi se aflau \u00een spatele acelei revolte \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i, \u00een calitate de organizatori, au fost separa\u021bi de insurgen\u021bi.\u00a0Petar Jovanovi\u0107 era pe cale s\u0103 fie arestat \u0219i \u00eenainte, tot la Arad, \u00eempreun\u0103 cu fra\u021bii lui. De\u0219i avea 80 de ani, a fost torturat \u0219i apoi trimis la Buda, \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, Mihail, \u0219i al\u021bi c\u00e2\u021biva participan\u021bi la rebeliune. Acolo au fost \u00eenl\u0103n\u021bui\u021bi \u00eentr-o cu\u0219c\u0103 \u201ede fier\u201d \u00eentr-un turn. C\u0103pitanul Ranko Tekelija \u0219i colonelul Zak au primit pedepse cu suspendare, dar ceilal\u021bi au avut de \u00eendurat pedepse cumplite. Tribunalul, prezidat de contele Imre Bakany, l-a condamnat la moarte \u0219i la pierderea tuturor bunurilor sale. \u00cenainte de execu\u021bia propriu-zis\u0103, preotul din Buda, p\u0103rintele Nikola Milovanovi\u0107, i-a administrat Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie. \u00cen Buda, prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103, a fost condamnat la moarte prin punerea pe roat\u0103, iar pedeapsa a fost executat\u0103 \u00een Pia\u021ba Sf\u00e2ntul Gheorghe din Buda, pe 4 aprilie 1736.<\/p>\n Dup\u0103 execu\u021bie, corpul s\u0103u a fost dezmembrat \u0219i m\u0103runtaiele i-au fost scoase. Corpul mutilat a fost dus la P\u00e9cs, unde a fost sp\u00e2nzurat ca avertisment pentru s\u00e2rbi. Apoi a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een sferturi, iar fiecare parte a fost expus\u0103 \u00een Arad \u0219i \u00een alte localit\u0103\u021bi care au participat la r\u0103scoal\u0103.
\nTotu\u0219i, s-a perpetuat o stare de fapt defavorabil\u0103 \u0163\u0103ranilor, \u00een general, \u015fi rom\u00e2nilor, \u00een special. Fiind ortodoc\u015fi, ei au fost considera\u0163i schismatici \u015fi, prin urmare, erau defavoriza\u0163i de autorit\u0103\u0163i, care promovau activ religia catolic\u0103.\u00a0<\/p>\n
\nAcesta a fost momentul propice ca masele de truditori ai p\u0103m\u00e2ntului s\u0103 dea o lovitur\u0103 important\u0103 armatei imperiale.
\nImperiul Habsburgic, de\u0219i aliat al Rusiei, a fost implicat doar marginal \u00een tratative, dup\u0103 ce semnase deja un tratat de pace separat cu otomanii \u00een 1739, cunoscut drept Tratatul de la Belgrad.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 Rusia spera s\u0103 ob\u021bin\u0103 mai multe teritorii \u00een urma r\u0103zboiului, eforturile militare \u00eempotriva otomanilor \u0219i a problemelor logistice interne au for\u021bat Moscova s\u0103 accepte condi\u021bii mai pu\u021bin favorabile dec\u00e2t sperase.<\/p>\n
\nAustriecii au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 cedeze teritorii importante \u0219i chiar Belgradul. Un alt element interesant este faptul c\u0103 Tratatul de la Belgrad\u00a0 a fost unul dintre ultimele tratate majore \u00een care Imperiul Otoman a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 concesii teritoriale \u0219i s\u0103-\u0219i apere grani\u021bele. Acesta marcheaz\u0103 un moment de stabilitate relativ\u0103 pentru otomani \u00eenainte de declinul accelerat al lor din secolul al XIX-lea.<\/p>\n
\nR\u0103scoala anti-habsburgic\u0103 din Banat (1737\u20131739) a fost o revolt\u0103 a \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni \u0219i s\u00e2rbi, izbucnit\u0103 pe fondul R\u0103zboiului Austro-Turc.<\/p>\n
\nCauzele principale care au dus la ridicarea \u00een mas\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii s\u0103race au fost mai cu seam\u0103 dou\u0103: fiscalitatea excesiv\u0103 \u2014 noile d\u0103ri impuse de administra\u021bia habsburgic\u0103 erau mult mai \u00eempov\u0103r\u0103toare dec\u00e2t cele pl\u0103tite \u00een perioada otoman\u0103; abuzurile armatei \u2014 rechizi\u021biile de alimente, furaje \u0219i animale pentru trupele austriece au adus popula\u021bia la limita subzisten\u021bei.\u00a0
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 au avut loc b\u0103t\u0103lii extrem de s\u00e2ngeroase, cu multe pierderi. \u021a\u0103ranii au format mili\u021bii locale \u0219i au atacat garnizoanele austriece. Un punct fierbinte l-a constituit zona de sud a Banatului (inclusiv Moldova Nou\u0103), rebelii opun\u00e2nd o rezisten\u021b\u0103 acerb\u0103 trupelor conduse de generalul Robert Scipio, Freiherr von Lentulus.<\/p>\n
\n\u00cen anul 1736 este adoptat un sistem sufocant de d\u0103ri, cu un impozit fix pe cap de persoan\u0103 (12, 8 sau 6 florini), plus un impozit dup\u0103 avere. \u00cen acela\u015fi an izbucne\u015fte R\u0103zboiul Austriaco-Turc (1736\u20131739), iar Banatul devine teatru de r\u0103zboi. Cu prilejul izbucnirii r\u0103zboiului \u015fi nemul\u0163umi\u0163i de sistemul fiscal recent instalat, precum \u015fi de excesele birocra\u0163iei, rom\u00e2nii b\u0103n\u0103\u0163eni declan\u015feaz\u0103 o r\u0103scoal\u0103 anti-habsburgic\u0103.
\nSl\u0103bi\u0163i de eforturile de r\u0103zboi, austriecii nu reu\u015fesc s\u0103 reinstaureze autoritatea dec\u00e2t \u00een 1737. Represiunile care au urmat au fost deosebit de dure. Cu toate acestea, r\u0103scoala \u015fi-a f\u0103cut efectul, \u00eentruc\u00e2t administra\u0163ia s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 un nou regim fiscal, mai pu\u0163in ap\u0103s\u0103tor, \u00een care darea pe cap de locuitor se reducea la 10, 8 \u015fi 6 florini, iar impozitul pe avere se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00een dou\u0103 categorii, \u00een func\u0163ie de suprafa\u0163a arabil\u0103 \u015fi de num\u0103rul de animale.<\/p>\n
\nArmata s\u00e2rb\u0103 s-a adunat \u00een Banat, iar maghiarii, sub conducerea lui Mih\u00e1ly V\u00e9rtessy, i s-au al\u0103turat, astfel \u00eenc\u00e2t num\u0103rul insurgen\u021bilor a ajuns rapid la 500.000. Conform acordului, Pera urma s\u0103 ia Aradul, \u00eempreun\u0103 cu s\u00e2rbii, iar conduc\u0103torul maghiarilor \u0219i Ioan de la Sebe\u0219 \u201eSebe\u0161\u0107in\u201d (conduc\u0103torul rom\u00e2nilor), cetatea de la Gyula. \u00cen timpul negocierilor de predare a Aradului c\u0103tre insurgen\u021bi, armata regulat\u0103 austriac\u0103 i-a \u00eenvins pe insurgen\u021bi \u00een apropiere. \u00cen armata \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 s-a instalat dezordinea, iar b\u0103tr\u00e2nul c\u0103pitan Pera, c\u0103zut prinzonier, a fost \u00eenchis la Arad. <\/p>\n
\nAmintirea b\u0103tr\u00e2nului c\u0103pitan r\u0103sculat este p\u0103strat\u0103 de o plac\u0103 memorial\u0103 \u00een Castelul Buda.
\n\u021a\u0103ranii maghiari i-au c\u00e2ntat emo\u021bionantul c\u00e2ntec \u201eMoartea gloriosului Pero\u201d, care \u00eencepea astfel: \u201eDeodat\u0103 l-au cucerit pe Pero, \u00een Arad, ora\u0219ul negru\u2026\u201d.<\/a><\/p>\n