Raportul de adecvan\u021b\u0103 realizat de Transelectrica ridic\u0103 un semnal de alarm\u0103 care ar trebui s\u0103 fie \u00een centrul politicilor energetice din urm\u0103torii ani. Documentul arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se apropie de o perioad\u0103 \u00een care siguran\u021ba aliment\u0103rii nu va mai depinde de c\u00e2t\u0103 capacitate este conectat\u0103 la re\u021bea, ci de c\u00e2te centrale pot produce efectiv energie \u00een intervalele critice de consum.<\/p>\n
Deficitul nu mai este teoretic<\/p>\n
Analiza realizat\u0103 pentru anul 2027 indic\u0103 o deteriorare semnificativ\u0103 a indicatorilor de adecvan\u021b\u0103. \u00cen scenariul central, indicatorul LOLE (Loss of Load Expectation) ajunge la 143,55 ore anual, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 un num\u0103r estimat de peste 143 de ore pe an \u00een care sistemul nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din importuri.<\/p>\n
\u00cen paralel, energia nealimentat\u0103 (ENS) este estimat\u0103 la peste 36.000 MWh, reflect\u00e2nd cantitatea de energie pe care consumatorii ar solicita-o, dar pe care sistemul nu ar putea s\u0103 o livreze.<\/p>\n
Cele dou\u0103 valori, analizate \u00eempreun\u0103, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu se confrunt\u0103 doar cu episoade izolate de stres energetic, ci cu un deficit structural de adecvan\u021b\u0103.<\/p>\n
Diferen\u021bele fa\u021b\u0103 de alte state europene sunt semnificative. Dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 un LOLE de peste 143 de ore, estim\u0103rile pentru Spania indic\u0103 aproximativ 5 ore anual, iar pentru Fran\u021ba \u0219i Germania valorile r\u0103m\u00e2n sub o or\u0103. Italia \u0219i Polonia se situeaz\u0103, de asemenea, la niveluri incomparabil mai reduse.<\/p>\n
Testul adev\u0103rat vine \u00een iarna 2026-2027<\/p>\n
Perioadele cu cel mai mare risc sunt identificate \u00een lunile decembrie, ianuarie \u0219i februarie, \u00een special \u00een intervalele de consum maxim de diminea\u021b\u0103 \u0219i sear\u0103.<\/p>\n
Exact atunci apar cele mai mari vulnerabilit\u0103\u021bi ale sistemului:<\/p>\n
produc\u021bia fotovoltaic\u0103 este inexistent\u0103;<\/p>\n
consumul popula\u021biei cre\u0219te abrupt;<\/p>\n
\u00eenc\u0103lzirea electric\u0103 \u0219i pompele de c\u0103ldur\u0103 amplific\u0103 cererea;<\/p>\n
disponibilitatea importurilor regionale scade;<\/p>\n
orice incident tehnic poate produce efecte \u00een lan\u021b.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u021bii, simpla raportare la capacit\u0103\u021bile instalate devine insuficient\u0103. Un megawatt fotovoltaic disponibil la pr\u00e2nz nu ofer\u0103 aceea\u0219i valoare pentru securitatea sistemului precum un megawatt capabil s\u0103 produc\u0103 energie \u00eentr-o sear\u0103 geroas\u0103 de iarn\u0103.<\/p>\n
Aceasta este diferen\u021ba fundamental\u0103 dintre capacitate \u0219i adecvan\u021b\u0103.<\/p>\n
C\u0103rbunele r\u0103m\u00e2ne o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103<\/p>\n
Una dintre concluziile cele mai incomode politic ale raportului este rolul pe care \u00eel mai joac\u0103 centralele pe lignit. Simul\u0103rile arat\u0103 c\u0103 men\u021binerea \u00een func\u021biune a unor grupuri de la Rovinari \u0219i Turceni reduce dramatic riscurile de adecvan\u021b\u0103. \u00cen acest scenariu, indicatorul LOLE scade de la 143,55 ore la doar 11,34 ore, iar energia nealimentat\u0103 se reduce de aproape zece ori.<\/p>\n
Aceast\u0103 concluzie nu reprezint\u0103 o pledoarie pentru c\u0103rbune ca solu\u021bie de viitor. Ea arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 eliminarea unor capacit\u0103\u021bi conven\u021bionale \u00eenainte de apari\u021bia unor \u00eenlocuitori reali poate genera riscuri majore pentru securitatea energetic\u0103. Lignitul poate func\u021biona ca solu\u021bie de rezerv\u0103 pentru urm\u0103torii ani, \u00eens\u0103 nu rezolv\u0103 problema costurilor \u0219i nici nu ofer\u0103 o perspectiv\u0103 sustenabil\u0103 pe termen lung.<\/p>\n
Gazul natural, \u00eentre necesitate \u0219i vulnerabilitate<\/p>\n
\u00cen toate scenariile favorabile, noile centrale pe gaze naturale joac\u0103 un rol decisiv \u00een stabilizarea sistemului. Odat\u0103 cu intrarea lor \u00een exploatare, indicatorii de adecvan\u021b\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc semnificativ \u0219i se apropie de niveluri acceptabile. Problema este c\u0103 \u00eentreaga strategie energetic\u0103 \u00eencepe s\u0103 depind\u0103 de realizarea la timp a unor proiecte complexe, care trebuie finan\u021bate, construite, racordate \u0219i puse \u00een func\u021biune f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rzieri.<\/p>\n
Experien\u021ba Rom\u00e2niei \u00een implementarea marilor investi\u021bii energetice nu ofer\u0103 \u00eens\u0103 suficiente motive de optimism. Cu alte cuvinte, securitatea energetic\u0103 a urm\u0103torului deceniu depinde \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 considerabil\u0103 de respectarea unor termene care, istoric, au fost frecvent dep\u0103\u0219ite.<\/p>\n
Mai exist\u0103 \u0219i o provocare economic\u0103. Centralele pe gaz sunt indispensabile pentru echilibrarea sistemului, \u00eens\u0103 exist\u0103 riscul ca acestea s\u0103 nu func\u021bioneze suficient de multe ore pentru a-\u0219i recupera investi\u021biile exclusiv din pia\u021b\u0103. \u00cen lipsa unor mecanisme de remunerare a capacit\u0103\u021bii, investi\u021biile private pot deveni dificil de justificat.<\/p>\n
Paradoxul succesului fotovoltaic<\/p>\n
Expansiunea energiei solare reprezint\u0103 una dintre cele mai importante realiz\u0103ri ale ultimilor ani. Totu\u0219i, succesul fotovoltaicului ascunde \u0219i o problem\u0103 structural\u0103. Energia este produs\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi mari \u00een momentele \u00een care consumul este redus \u0219i insuficient \u00een perioadele de v\u00e2rf.<\/p>\n
Raportul Transelectrica indic\u0103 niveluri \u00een cre\u0219tere ale energiei care nu poate fi valorificat\u0103 eficient, ceea ce demonstreaz\u0103 existen\u021ba unui dezechilibru \u00eentre produc\u021bie \u0219i consum. F\u0103r\u0103 sisteme de stocare, f\u0103r\u0103 flexibilitate \u0219i f\u0103r\u0103 investi\u021bii accelerate \u00een infrastructura de transport, o parte a succesului regenerabilelor risc\u0103 s\u0103 se transforme \u00eentr-o nou\u0103 surs\u0103 de volatilitate \u0219i costuri suplimentare.<\/p>\n
\u00cen realitate, problema energetic\u0103 a viitorului nu va fi lipsa energiei la pr\u00e2nz. Problema va fi disponibilitatea energiei \u00eentre orele 18:00 \u0219i 22:00 \u00een zilele reci de iarn\u0103.<\/p>\n
Stocarea, elementul care lipse\u0219te<\/p>\n
Pentru a sus\u021bine dezvoltarea regenerabilelor, Rom\u00e2nia are nevoie urgent\u0103 de capacit\u0103\u021bi importante de stocare. Estim\u0103rile Transelectrica indic\u0103 necesitatea unor capacit\u0103\u021bi de aproximativ 3.000 MW \u0219i 11.000 MWh p\u00e2n\u0103 \u00een 2027, care vor cre\u0219te la aproape 4.800 MW \u0219i 18.400 MWh p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n
Discu\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 concentrat\u0103 aproape exclusiv asupra puterii instalate. \u00cen realitate, diferen\u021ba o face energia care poate fi stocat\u0103 \u0219i livrat\u0103 timp de mai multe ore. Un sistem poate dispune de mii de megawa\u021bi de baterii, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 suficien\u021bi megawa\u021bi-or\u0103 stoca\u021bi, acestea nu vor putea sus\u021bine re\u021beaua pe durata unui episod prelungit de consum ridicat.<\/p>\n
Importurile nu pot substitui securitatea energetic\u0103<\/p>\n
O alt\u0103 idee care s-a consolidat \u00een ultimii ani este aceea c\u0103 interconect\u0103rile europene rezolv\u0103 automat problemele de adecvan\u021b\u0103. Aceast\u0103 abordare func\u021bioneaz\u0103 doar atunci c\u00e2nd dificult\u0103\u021bile sunt locale.<\/p>\n
\u00cen cazul unor episoade regionale de frig sever, c\u00e2nd Rom\u00e2nia, Bulgaria, Ungaria, Serbia sau alte state din Europa Central\u0103 se confrunt\u0103 simultan cu consum ridicat, fiecare \u021bar\u0103 va \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u0219i protejeze propriul sistem. \u00cen astfel de situa\u021bii, disponibilitatea exporturilor scade exact atunci c\u00e2nd cererea de import este mai mare. Securitatea energetic\u0103 nu poate fi delegat\u0103 \u00een exterior \u0219i nici bazat\u0103 exclusiv pe disponibilitatea vecinilor.<\/p>\n
Re\u021beaua devine la fel de important\u0103 ca produc\u021bia<\/p>\n
Dezbaterea public\u0103 se concentreaz\u0103 aproape exclusiv pe construc\u021bia de noi centrale regenerabile. Mult mai pu\u021bin se discut\u0103 despre infrastructura necesar\u0103 pentru transportul energiei.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce ponderea regenerabilelor cre\u0219te, re\u021beaua de transport \u0219i distribu\u021bie \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 unul dintre principalele puncte vulnerabile ale sistemului. Mii de megawa\u021bi noi pot fi construi\u021bi relativ rapid. \u00cens\u0103 dac\u0103 energia nu poate fi transportat\u0103 eficient c\u0103tre marile centre de consum, o parte important\u0103 din valoarea investi\u021biilor se pierde.<\/p>\n
Din acest motiv, liniile electrice, transformatoarele \u0219i digitalizarea re\u021belei trebuie tratate ca investi\u021bii strategice \u0219i nu doar ca proiecte tehnice.<\/p>\n
Riscul real nu este blackoutul<\/p>\n
\u00centrebarea care domin\u0103 frecvent dezbaterea public\u0103 este dac\u0103 Rom\u00e2nia risc\u0103 un blackout. Probabilitatea unui asemenea eveniment exist\u0103, \u00eens\u0103 nu acesta este principalul pericol. Adev\u0103rata amenin\u021bare este func\u021bionarea permanent\u0103 a Sistemului Energetic Na\u021bional aproape de limita sa de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n
Un astfel de sistem genereaz\u0103 pre\u021buri ridicate, volatilitate accentuat\u0103, costuri mai mari pentru investi\u021bii \u0219i o competitivitate redus\u0103 pentru industrie.<\/p>\n
Perioada 2027-2032 va decide succesul tranzi\u021biei<\/p>\n
Urm\u0103torii ani reprezint\u0103 intervalul cu cel mai mare risc strategic pentru Rom\u00e2nia. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 se pot suprapune mai multe provoc\u0103ri majore: reducerea rolului c\u0103rbunelui, retehnologizarea Unit\u0103\u021bii 1 de la Cernavod\u0103, cre\u0219terea consumului prin electrificare, \u00eent\u00e2rzieri la proiectele pe gaz, dezvoltarea insuficient\u0103 a re\u021belei \u0219i lipsa capacit\u0103\u021bilor de stocare. Dac\u0103 investi\u021biile strategice vor fi finalizate la timp, riscurile pot fi gestionate.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00eens\u0103 mai multe proiecte \u00eent\u00e2rzie simultan cu doi sau trei ani, Rom\u00e2nia poate intra \u00eentr-o perioad\u0103 de vulnerabilitate energetic\u0103 \u0219i economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n
Mesajul principal al studiului de adecvan\u021b\u0103 este clar: Rom\u00e2nia nu risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 energie \u00een sens absolut. Riscul real este s\u0103 nu dispun\u0103 de suficient\u0103 putere ferm\u0103 exact \u00een momentele \u00een care consumul atinge nivelurile maxime.<\/p>\n
Iar dac\u0103 exist\u0103 un interval care va decide succesul sau e\u0219ecul tranzi\u021biei energetice rom\u00e2ne\u0219ti, acesta nu este doar sezonul rece 2026-2027, ci \u00eentreaga perioad\u0103 2027-2032, c\u00e2nd rezilien\u021ba sistemului va fi pus\u0103 cu adev\u0103rat la \u00eencercare.\n<\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/60m.ro\/energia-romaniei-intra-in-zona-de-risc-nu-vom-duce-lipsa-de-curent-ci-de-putere-atunci-cand-va-conta-cel-mai-mult\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/NDQwJmhhc2g9YjRiODJjMjZjMDQ4N2RjZDEzZjViNWUyYjQyZGIwOTI.thumb_.jpg”] Una dintre cele mai mari confuzii din dezbaterea actual\u0103 despre energie este echivalarea cantit\u0103\u021bii totale de energie produs\u0103 \u00eentr-un an cu securitatea energetic\u0103 a unui stat. Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 afi\u0219eze, la nivel statistic, un portofoliu important de capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie. \u00cens\u0103 adev\u0103rata provocare nu mai este num\u0103rul de megawa\u021bi instala\u021bi, ci capacitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-1968499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1968499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1968499"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1968499\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1968499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1968499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1968499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}