![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2014\/12\/29\/49586\/fe1acea971e900c4c6d4e529406500325.jpg\")
<\/p>\nCea mai mare eroare care se face ast\u0103zi \u00een dezbaterea energetic\u0103 din Rom\u00e2nia este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea real\u0103 a sistemului. Pe h\u00e2rtie, Rom\u00e2nia nu duce lips\u0103 de capacit\u0103\u021bi instalate. \u00cen practic\u0103, \u00eencepe s\u0103 apar\u0103 o problem\u0103 mult mai grav\u0103, lipsa capacit\u0103\u021bii ferme disponibile exact \u00een orele critice ale iernii, atunci c\u00e2nd consumul atinge maximele, produc\u021bia solar\u0103 este nul\u0103, v\u00e2ntul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte \u0219i scumpe.<\/p>\n
Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui s\u0103 preocupe at\u00e2t autorit\u0103\u021bile, c\u00e2t \u0219i investitorii: sistemul energetic rom\u00e2nesc intr\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care succesul tranzi\u021biei nu va mai fi determinat de c\u00e2\u021bi MW noi sunt instala\u021bi, ci de c\u00e2\u021bi MWh pot produce efectiv atunci c\u00e2nd sistemul este sub presiune.<\/em><\/strong><\/p>\n Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al<\/strong>Transelectrica indic\u0103 un deficit major de adecvan\u021b\u0103, nu o simpl\u0103 vulnerabilitate. <\/strong>\u00cen scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic na\u021bional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore<\/strong> (Loss of Load Expectation \u2013 num\u0103rul estimat de ore \u00eentr-un an \u00een care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) \u0219i la o energie nealimentat\u0103 (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit s\u0103 o consume, dar pe care sistemul nu a putut s\u0103 o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibil\u0103). Combina\u021bia celor dou\u0103 arat\u0103 nu doar c\u0103 deficitul apare des, ci \u0219i c\u0103 este semnificativ ca volum energetic<\/em><\/strong>.<\/p>\n Pentru anul 2027<\/strong>, valorile LOLE (Loss of Load Expectation) \u0219i ENS\/EENS (Expected Energy Not Served) nu sunt publicate \u00eentr-un singur tabel european pentru toate \u021b\u0103rile. Acestea apar \u00een evalu\u0103rile na\u021bionale de adecvan\u021b\u0103 \u0219i \u00een studiile ENTSO-E (ERAA). Totu\u0219i, pentru c\u00e2teva \u021b\u0103ri europene exist\u0103 rezultate disponibile sau estim\u0103ri oficiale pentru orizontul 2027.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 intre \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care eliminarea unor capacit\u0103\u021bi conven\u021bionale este mai rapid\u0103 dec\u00e2t introducerea unor \u00eenlocuitori capabili s\u0103 ofere aceea\u0219i siguran\u021b\u0103 opera\u021bional\u0103. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacit\u0103\u021bilor care pot fi chemate s\u0103 produc\u0103 atunci c\u00e2nd sistemul are nevoie urgent\u0103 de ele.<\/em><\/strong><\/p>\n Iarna 2026\u20132027 reprezint\u0103 primul test real. <\/strong>Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica arat\u0103 c\u0103 perioadele critice se concentreaz\u0103 \u00een lunile ianuarie, februarie \u0219i decembrie, \u00een special \u00een intervalele de v\u00e2rf de diminea\u021b\u0103 \u0219i sear\u0103.<\/p>\n Acestea sunt exact orele \u00een care: fotovoltaicul produce zero, consumul reziden\u021bial explodeaz\u0103, pompele de c\u0103ldur\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103lzirea electric\u0103 cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan \u0219i orice indisponibilitate tehnic\u0103 devine critic\u0103.<\/p>\n \u00cen asemenea condi\u021bii, discursul bazat pe capacit\u0103\u021bi instalate \u00ee\u0219i pierde relevan\u021ba. Un MW solar instalat \u0219i indisponibil dup\u0103 apus nu are aceea\u0219i valoare sistemic\u0103 precum un MW capabil s\u0103 livreze energie \u00een timpul unui v\u00e2rf de consum. Aceasta este diferen\u021ba dintre capacitate \u0219i adecvan\u021b\u0103.<\/p>\n C\u0103rbunele r\u0103m\u00e2ne indispensabil \u00een iarna urm\u0103toare, indiferent c\u00e2t de incomod este acest lucru. <\/strong>Concluzia probabil cea mai nepl\u0103cut\u0103 politic a raportului este c\u0103 grupurile pe lignit \u00eenc\u0103 au o valoare strategic\u0103 major\u0103.<\/p>\n Men\u021binerea unor unit\u0103\u021bi la Rovinari \u0219i Turceni reduce dramatic riscul de adecvan\u021b\u0103:<\/p>\n LOLE scade de la 143,55<\/strong> ore la 11,34<\/strong> ore;<\/p>\n ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh.<\/p>\n Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 lignitul este viitorul. \u00censeamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate elimina capacit\u0103\u021bi conven\u021bionale \u00eenainte de a avea \u00eenlocuitori reali, securitari. Nu promisiuni. Nu proiecte aflate pe h\u00e2rtie. Nu obiective politice. Capacit\u0103\u021bi func\u021bionale \u0219i disponibile.<\/p>\n Lignitul rezolv\u0103 o parte din problema securit\u0103\u021bii, dar nu \u0219i problema costurilor. \u00cen scenariul respectiv, pre\u021burile r\u0103m\u00e2n ridicate, ceea ce confirm\u0103 c\u0103 lignitul poate func\u021biona ca plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 \u00een iarna 2026\/2027, nu ca solu\u021bie durabil\u0103 pentru urm\u0103torii ani. Asta impune \u00eens\u0103 deplasarea urgent\u0103 la Bruxeles \u0219i solicitarea elimin\u0103rii opririi din func\u021bionare a centralelor pe c\u0103rbune c\u00e2t mai urgent.<\/p>\n Gazul natural este pilonul tranzi\u021biei \u0219i cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. <\/strong>Scenariile \u00een care intr\u0103 \u00een exploatare noile centrale pe gaz modific\u0103 radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvan\u021b\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc p\u00e2n\u0103 aproape de niveluri acceptabile.<\/p>\n Problema este c\u0103 \u00eentreaga strategie energetic\u0103 \u00eencepe s\u0103 depind\u0103 de proiecte care trebuie finan\u021bate, construite, conectate \u0219i puse \u00een func\u021biune la timp. Iar Rom\u00e2nia nu are un istoric care s\u0103 inspire \u00eencredere \u00een respectarea termenelor pentru proiectele energetice majore. Cu alte cuvinte, securitatea energetic\u0103 a urm\u0103torilor ani depinde de ipoteza c\u0103 proiectele esen\u021biale nu vor \u00eent\u00e2rzia. Aceasta este poate cea mai fragil\u0103 presupunere din \u00eentregul model. Mai mult, apare \u0219i problema economic\u0103.<\/p>\n Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar exist\u0103 riscul s\u0103 nu func\u021bioneze suficient de multe ore pentru a-\u0219i recupera investi\u021biile exclusiv din pia\u021b\u0103. F\u0103r\u0103 un mecanism de capacitate, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 solicite investi\u021bii \u00een active critice pentru securitatea energetic\u0103 f\u0103r\u0103 a crea condi\u021biile economice necesare pentru rentabilizarea lor. <\/em><\/strong><\/p>\n Succesul solarului ascunde o problem\u0103 structural\u0103. <\/strong>Cre\u0219terea fotovoltaicului este una dintre marile reu\u0219ite ale ultimilor ani. Dar exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00eentre produc\u021bia de energie \u0219i valoarea sistemic\u0103 a acelei energii. Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica, arat\u0103 niveluri ridicate de energie nevalorificat\u0103 \u00een toate orizonturile analizate.<\/p>\n Aceasta este consecin\u021ba unui sistem care produce masiv atunci c\u00e2nd cererea este redus\u0103 \u0219i produce insuficient atunci c\u00e2nd cererea este maxim\u0103. F\u0103r\u0103 stocare semnificativ\u0103, f\u0103r\u0103 flexibilitate \u0219i f\u0103r\u0103 dezvoltarea accelerat\u0103 a re\u021belelor, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 transforme o parte a succesului fotovoltaic \u00eentr-o surs\u0103 suplimentar\u0103 de volatilitate, de insecuritate energetic\u0103 \u0219i de pre\u021buri mari.<\/p>\n Problema viitorului nu va fi lipsa energiei la pr\u00e2nz. Problema viitorului va fi lipsa energiei \u00eentre orele 18:00 \u0219i 22:00 \u00een zilele reci de iarn\u0103.<\/p>\n Stocarea este veriga lips\u0103 a tranzi\u021biei. <\/strong>Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica estimeaz\u0103 necesit\u0103\u021bi de stocare de ordinul:<\/p>\n 3.000 MW \/ 11.000 MWh p\u00e2n\u0103 \u00een 2027;<\/p>\n 3.300 MW \/ 12.400 MWh p\u00e2n\u0103 \u00een 2030;<\/p>\n 4.800 MW \/ 18.400 MWh p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stoc\u0103rii r\u0103m\u00e2ne modest. Discu\u021bia public\u0103 este concentrat\u0103 aproape exclusiv pe MW. Dar problema real\u0103 este MWh. Puterea poate acoperi un v\u00e2rf de c\u00e2teva minute. Energia stocat\u0103 este cea care poate sus\u021bine sistemul timp de ore. Iar exact aici decalajul este \u00eenc\u0103 foarte mare.<\/p>\n Importurile nu sunt o strategie de securitate energetic\u0103. <\/strong>\u00cen ultimii ani s-a consolidat ideea c\u0103 interconectarea european\u0103 rezolv\u0103 automat problema adecvan\u021bei. Aceast\u0103 concluzie este periculoas\u0103. Importurile func\u021bioneaz\u0103 excelent atunci c\u00e2nd problema este local\u0103.<\/p>\n Ele devin mult mai pu\u021bin fiabile atunci c\u00e2nd problema este regional\u0103. Dac\u0103 Rom\u00e2nia, Ungaria, Bulgaria, Serbia \u0219i Europa Central\u0103 se confrunt\u0103 simultan cu temperaturi sc\u0103zute \u0219i consum ridicat, fiecare sistem va \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u0219i protejeze propria securitate energetic\u0103.<\/p>\n \u00cen astfel de momente, capacitatea disponibil\u0103 pentru export se reduce exact c\u00e2nd este cea mai necesar\u0103. Securitatea energetic\u0103 nu poate fi externalizat\u0103 \u0219i ea trebuie abandonat\u0103 \u0219i recur la construc\u021bia autonomiei energetice a Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 nu e prea t\u00e2rziu.<\/p>\n Re\u021beaua \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 o limitare la fel de important\u0103 ca produc\u021bia. <\/strong>O mare parte a dezbaterii publice se concentreaz\u0103 pe noi capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie \u00een energie regenerabil\u0103. Sunt voci care cer oprirea construc\u021biei centralelor pe gaz \u0219i a hidrocentralelor. Mult mai pu\u021bin se discut\u0103 despre infrastructura care trebuie s\u0103 transporte energia.<\/p>\n Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica avertizeaz\u0103 c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce ponderea regenerabilelor cre\u0219te, dezvoltarea insuficient\u0103 a re\u021belei poate deveni un factor limitativ major. \u00a0Po\u021bi construi mii de MW noi. Dac\u0103 acea energie nu poate fi transportat\u0103 eficient c\u0103tre centrele de consum, o parte semnificativ\u0103 a valorii investi\u021biei se pierde \u0219i mai mult determin\u0103 cre\u0219terea \u00een viitor a pre\u021burilor energiei electrice ca urmare a importurilor masive. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, liniile electrice, transformatoarele \u0219i digitalizarea sistemului devin active strategice, nu simple investi\u021bii tehnice.<\/p>\n Adev\u0103ratul risc nu este blackoutul. Este func\u021bionarea permanent\u0103 la limit\u0103 a SEN. <\/strong>Cea mai mare gre\u0219eal\u0103 ar fi reducerea \u00eentregii discu\u021bii la \u00eentrebarea: \u201eVa avea Rom\u00e2nia blackout?\u201d<\/em><\/strong> Probabil c\u0103 nu (chiar dac\u0103 probabilitatea unui blackout cre\u0219te de la an la an, a\u0219a cum evolueaz\u0103 lucrurile \u00een Rom\u00e2nia). Dar aceasta este \u00eentrebarea gre\u0219it\u0103.<\/p>\n \u00centrebarea corect\u0103 este: C\u00e2t va costa evitarea blackoutului?<\/strong><\/p>\n Un sistem care opereaz\u0103 constant aproape de limit\u0103 produce pre\u021buri mari (este o iluzie sc\u0103derea pre\u021burilor \u00een acest context), volatilitate ridicat\u0103, investi\u021bii mai riscante, dependen\u021b\u0103 mai mare de interven\u021bii administrative \u0219i competitivitate industrial\u0103 mai redus\u0103.<\/p>\n Intervalul 2028\u20132032 este adev\u0103ratul test al Rom\u00e2niei. <\/strong>Perioada cu cel mai mare risc strategic nu este doar iarna urm\u0103toare. Intervalul 2027\u20132032 aduce multe poten\u021biale riscuri.<\/p>\n Atunci se pot suprapune simultan:<\/p>\n reducerea rolului c\u0103rbunelui;<\/p>\n oprirea Unit\u0103\u021bii 1 Cernavod\u0103 pentru retehnologizare;<\/p>\n cre\u0219terea consumului prin electrificare;<\/p>\n \u00eent\u00e2rzieri la noile centrale pe gaz;<\/p>\n extinderea insuficient\u0103 a re\u021belei de energie electric\u0103;<\/p>\n dezvoltarea incomplet\u0103 a stoc\u0103rii energiei electrice.<\/p>\n Dac\u0103 toate proiectele strategice sunt finalizate la timp, riscul r\u0103m\u00e2ne gestionabil. Dac\u0103 mai multe proiecte \u00eent\u00e2rzie simultan cu doi, trei sau patru ani, Rom\u00e2nia poate intra \u00eentr-o perioad\u0103 de vulnerabilitate energetic\u0103 \u0219i economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103.<\/p>\n Studiul de Adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica transmite un mesaj pe care deciden\u021bii Rom\u00e2ni, \u00eenc\u0103 par s\u0103 \u00eel subestimeze: Rom\u00e2nia nu risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 energie. Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 suficient\u0103 putere ferm\u0103 exact \u00een momentele \u00een care are cea mai mare nevoie de ea.<\/em><\/strong>\u00cen mod paradoxal presa maghiar\u0103 a atras aten\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarn\u0103.<\/u><\/strong><\/p>\n Adev\u0103rata amenin\u021bare pentru urm\u0103torii ani nu este blackoutul na\u021bional. Este apari\u021bia unui sistem energetic simultan mai fragil, mai dependent de importuri \u0219i mai scump. Iar dac\u0103 exist\u0103 un interval care va decide dac\u0103 tranzi\u021bia energetic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este un succes sau un e\u0219ec, acela nu este doar 2026\u20132027. Este perioada 2027\u20132032.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Dumitru Chisalita<\/strong><\/p>\n Presedinte AEI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n
\n \u021aara<\/strong><\/td>\n LOLE 2027 (ore\/an)<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Romania<\/strong><\/td>\n 143.55<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Spain<\/td>\n 4,8<\/td>\n<\/tr>\n \n France<\/td>\n <1<\/td>\n<\/tr>\n \n Germany<\/td>\n <1<\/td>\n<\/tr>\n \n Italy<\/td>\n 1\u20133<\/td>\n<\/tr>\n \n Poland<\/td>\n 2\u20136<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n