[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/143677.jpg”]<\/p>\n
<div><span style=”font-weight: bold;”>Parte a unui proces orchestrat, soarta condamna\u021bilor fiind pecetluit\u0103 cu mult timp \u00eenainte, Mare\u0219alul Ion Antonescu c\u0103dea r\u0103pus de gloan\u021bele plutonului de execu\u021bie \u00een curtea \u00eenchisorii Militare Jilava, la 1 iunie 1946, cu o zi \u00eenainte de a \u00eemplini 64 de ani, conform <a href=”http:\/\/enciclopediaromaniei.ro\/wiki\/Ion_Antonescu” target=”_blank” rel=””>Enciclopedia Rom\u00e2niei<\/a>. <\/span><\/div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Despre ultimele ore de via\u021b\u0103 ale Mare\u0219alului, \u00eenaintea execu\u021biei, precum \u0219i detalii ne\u0219tiute din culisele tragicului moment istoric, dincolo de imaginile surprinse pe pelicula arhicunoscut\u0103, <a href=”http:\/\/jurnalul.ro\/stiri\/observator\/ce-a-facut-maresalul-antonescu-inainte-de-executie-detalii-nestiute-din-culisele-tragicului-eveniment-dincolo-de-imaginile-surprinse-pe-pelicula-arhicunoscuta-636677.html”>jurnalul.ro<\/a> dezv\u0103luie momente pe care nici o camer\u0103 nu le-a surprins.<\/span><\/div> <div> <\/div> <div>Continuarea dup\u0103 Foto cu P\u0103rintele care l-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pe Mare\u0219alul Ion Antonescu \u00eenainte de execu\u021bie:<\/div> <div><img src=”https:\/\/www.activenews.ro\/documente\/Maresalul Ion Antonescu si preotul de la Jilava.jpg” alt=”” border=”0″ style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:630px;;height:422px;” \/><\/div> <div>\u201ePe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu c\u0103dea r\u0103pus de gloan\u021bele plutonului de execu\u021bie \u00een curtea \u00eenchisorii Militare Jilava. La ie\u0219irea din celul\u0103, fostul \u0219ef al statului a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de confesorul pu\u0219c\u0103riei, preotul Teodor Totolici. Am aflat de la fiul p\u0103rintelui cum, \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si cl\u0103direa \u00eenchisorii, mare\u0219alul a decupat o bucat\u0103 din tricolorul de la o carte de religie, \u0219i-a prins-o cu un ac de g\u0103m\u0103lie \u00een piept, apoi s-a \u00eendreptat \u00eenso\u021bit de asisten\u021b\u0103 \u00een Valea Piersicilor din curtea unit\u0103\u021bii de deten\u021bie, acolo unde avea s\u0103 aib\u0103 loc ducerea la bun sf\u00e2r\u0219it a execut\u0103rii sentin\u021bei.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Am stat de vorb\u0103 cu Mihail Totolici, un copil ce a intrat \u00een anii \u201940 \u00een \u00eenchisoarea Jilava. Fiul preotului Teodor Totolici avea pe atunci 16 ani. Faptul nu a constituit o pedeaps\u0103 pe care a trebuit s\u0103 o suporte, acest lucru a fost posibil doar pentru c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era confesorul \u00eenchisorii. Acesta era preotul ce se \u00eengrijea de “sufletele\u201d ajunse acolo. Dup\u0103 cum se \u0219tie, printre de\u021binu\u021bi s-a aflat \u00een 1946 \u0219i Mare\u0219alul Antonescu. Mihail Totolici (83 de ani), cel cu care am stat de vorb\u0103, a primit informa\u021bii importante de la tat\u0103l s\u0103u, care a trecut la cele ve\u0219nice \u00een 1978. Sunt informa\u021bii pe care le dezv\u0103luie \u00een premier\u0103 prin intermediul Jurnalului Na\u021bional, informa\u021bii referitoare la atitudinea \u0219i comportamentul Mare\u0219alului \u00een momentele dinainte de ie\u0219irea din celul\u0103 \u00een vederea execu\u021biei, acolo unde aparatul de filmat nu a mai ajuns. Sunt fr\u00e2nturi, momente pe care nicio camer\u0103 nu le-a surprins.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Nu Ion Antonescu a respins \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Filmul execu\u021biei \u00eel \u0219tie toat\u0103 lumea, l-a inclus \u0219i Sergiu Nicolaescu \u00eentr-unul din controversatele lui filme: “Oglinda\u201d. Pe genericul s\u0103u, ca \u0219i pe cel al peliculei care circul\u0103 ast\u0103zi \u00een mediul virtual, figureaz\u0103 la loc de “cinste\u201d, ca participant la execu\u021bie, \u0219i numele Teodor Octavian Totolici, confesorul \u00eenchisorii Jilava, pe atunci preot \u00een comuna Jilava. Mihail spune c\u0103 numele tat\u0103lui s\u0103u este trecut gre\u0219it, chiar \u0219i \u00een actele oficiale de la acel moment, \u00een special \u00een procesul verbal al execu\u021biei. Pe p\u0103rintele s\u0103u nu-l chema \u0219i Octavian. “\u00cen afar\u0103 de aceast\u0103 inadverten\u021b\u0103 legat\u0103 de numele s\u0103u, o alt\u0103 informa\u021bie eronat\u0103, inclusiv \u00een filmul lui Nicolaescu, este aceea c\u0103 Mare\u0219alul Antonescu a respins \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania. Da, este adev\u0103rat c\u0103 unul dintre Antone\u0219ti a f\u0103cut acest lucru, dar nu Ion, ci Mihai, condamnat \u0219i el al\u0103turi de Mare\u0219al. Mihai Antonescu, fiind cel mai t\u00e2n\u0103r, nu a putut accepta ceea ce avea s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple \u0219i poate de aceea a recurs la acel gest de frond\u0103 fa\u021b\u0103 de reprezentantul bisericii. Asta e ce mi-a zis taic\u0103-meu. Tata se a\u0219tepta ca Ion Antonescu s\u0103 primeasc\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania, poate nu se g\u00e2ndea c\u0103 Mihai (Ic\u0103) Antonescu s\u0103 refuze. \u00cens\u0103 \u0219i-a dat seama c\u0103 afectat nu a fost numai el, erau afecta\u021bi to\u021bi cei condamna\u021bi al\u0103turi de Antonescu, pentru c\u0103 Regele Mihai nu a semnat gra\u021bierea\u201d, poveste\u0219te Mihail Totolici.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>”P\u0103rinte, eu am fost tr\u0103dat!\u201d, a spus Mare\u0219alul Antonescu la \u00eenchisoarea militar\u0103 Jilava<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>”Tat\u0103l meu, de c\u00e2te ori mergea acolo, fie c\u0103 era miercuri sau vineri, \u0219i ajungea la el, \u00eei vorbea. La un moment dat, cu o anumit\u0103 ocazie, i-a dat ni\u0219te c\u0103r\u021bi cu caracter religios. \u00cen ziua execu\u021biei, operatorul care filma, Gologan sau cine a fost, n-a intrat \u00een celule \u00een momentul \u00een care preotul Totolici (tat\u0103l s\u0103u \u2013 n. red.) i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pe cei patru condamna\u021bi din lotul Antonescu. Tata a povestit cum, cu o alt\u0103 ocazie, c\u00e2nd a ajuns la el, Antonescu i-a spus: p\u0103rinte, eu am fost tr\u0103dat!. Aceste cuvinte nu au fost men\u021bionate nic\u0103ieri, nu le g\u0103si\u021bi niciunde. Iar atunci c\u00e2nd a fost execu\u021bia, avea \u0219i c\u0103r\u021bile religioase acolo. Antonescu i-a spus: p\u0103rinte pot s\u0103 iau o panglic\u0103 de la carte, taic\u0103-meu avea panglici tricolore la toate c\u0103r\u021bile. S\u0103 tai \u0219i s\u0103 pun \u00een piept la to\u021bi. Da, domnule Mare\u0219al, i-a zis tat\u0103l meu. Atunci a trimis un soldat \u0219i a adus foarfec\u0103 \u0219i ace de g\u0103m\u0103lie \u0219i Mare\u0219alul a t\u0103iat din panglic\u0103 \u0219i a pus \u0219i lui \u0219i la ceilal\u021bi trei care erau cu el. Sunt lucruri care nu se \u0219tiu\u201d, pove\u0219te\u0219te Mihail Totolici. De altfel, dac\u0103 se urm\u0103re\u0219te cu aten\u021bie filmul oficial al execu\u021biei (video mai jos, foto aici), se poate observa, pe l\u00e2ng\u0103 batista de la butoniera fiec\u0103rui condamnat, c\u00e2te o foarte mic\u0103 band\u0103 de tricolor. Este cea provenit\u0103 de la c\u0103r\u021bile religioase ale p\u0103rintelui Teodor Totolici. Fiul celui care l-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pe Mare\u0219al \u00eenainte de a fi executat spune c\u0103 tat\u0103l s\u0103u i-a m\u0103rturisit c\u0103 nu a participat la ucidere, ci doar la momentele dinaintea acesteia. L-am \u00eentrebat pe Mihail dac\u0103 tat\u0103l s\u0103u \u0219i-a dat seama din \u00eent\u00e2lnirile pe care le-a avut cu Ion Antonescu dac\u0103 acesta era un om credincios, practicant. “Faptul c\u0103 a primit c\u0103r\u021bile religioase de la tat\u0103l meu preot, apoi acceptarea discu\u021biilor cu p\u0103rintele \u00een calitate de confesor al \u00eenchisorii, iar \u00eenainte de execu\u021bie acceptarea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219aniei \u2013 toate acestea spun multe despre c\u00e2t era sau nu Mare\u0219alul de bisericos\u201d. <\/div> <div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ziua execu\u021biei<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Mihail Totolici poveste\u0219te c\u0103 tat\u0103l s\u0103u \u0219tia c\u0103 Antonescu este condamnat la moarte de c\u0103tre ru\u0219i. Nu se aflase \u00eens\u0103 cu exactitate ziua execu\u021biei. “Cum era pe atunci obiceiul la \u021bar\u0103, se umbla cu botezul la fiecare \u00eenceput de lun\u0103. Apoi comuni\u0219tii au dat voie s\u0103 se fac\u0103 acest lucru doar trimestrial, apoi bianual, p\u00e2n\u0103 ce, treptat, au f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu biserica. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca tat\u0103l meu, \u00eempreun\u0103 cu dasc\u0103lul, care era mai b\u0103tr\u00e2n, s\u0103 treac\u0103 pe la \u00eenchisoare de 1 iunie. C\u00e2nd s-au apropiat de unitate au v\u0103zut ma\u0219ini multe. \u0218i atunci tata i-a zis dasc\u0103lului: s\u0103 \u0219tii c\u0103 a venit completul de execu\u021bie. \u0218i \u00eentr-adev\u0103r a\u0219a a fost\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Mihail Totolici. Poate c\u0103 dac\u0103 n-ar fi ajuns atunci acolo nu i-ar mai fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pe cei condamna\u021bi \u0219i n-ar mai fi fost \u00eenscris \u00een cartea de istorie ca f\u0103c\u00e2nd parte din echipa care a participat la execu\u021bie!<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>P\u0103rintele Teodor \u0219i-a amintit mai t\u00e2rziu c\u0103 cei de la pu\u0219c\u0103rie ar fi trebuit s\u0103 cheme un alt preot de la Bucure\u0219ti. “S-au gr\u0103bit \u0219i au uitat s\u0103-l aduc\u0103. Taic\u0103-meu le spuseser\u0103 celor de la \u00eenchisoare s\u0103 nu-l cheme la execu\u021bii pentru c\u0103 e o fire mai sensibil\u0103, dar nu s-a putut sustrage. A fost o vreme c\u00e2nd veneau ni\u0219te preo\u021bi de la diverse parohii din Bucure\u0219ti, pe care tata \u00eei cuno\u0219tea. Dar atunci s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103-i fie impus din grab\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Pedeapsa a fost gr\u0103bit\u0103 \u0219i pentru c\u0103 se apropia ziua de na\u0219tere a lui Antonescu, care era pe 2 iunie.<\/div> <div> <\/div> <div> <p><strong>La Jilava, comuni\u0219tii c\u00e2ntau Interna\u021bionala \u00een timpul slujbei<\/strong><\/p> <p>”Se mai \u00eent\u00e2mpla o chestie, pe vremea c\u00e2nd erau \u0219i de\u021binu\u021bi comuni\u0219ti. \u00cenchisoarea nu avea biseric\u0103, a\u0219a c\u0103 \u021bineau slujba \u00een curte. \u00cens\u0103 la un moment dat comuni\u0219tii au \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte Interna\u021bionala \u00een timpul ceremonialului, nu neap\u0103rat de c\u0103tre cei prezen\u021bi la Sf\u00e2nta Liturghie. \u0218i atunci taic\u0103-meu i-a sugerat comandantului s\u0103-i oblige pe to\u021bi s\u0103 vin\u0103 la slujb\u0103. A\u0219a i-a determinat pe cei care intonau imnuri comuniste s\u0103 tac\u0103, de teama obliga\u021biei de a nu fi prezen\u021bi cu to\u021bii s\u0103 asculte predica\u201d.<\/p> <p>Revenind la \u00eent\u00e2lnirile cu Mare\u0219alul, Mihail Totolici confirm\u0103 c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a vorbit cu Ion Antonescu de mai multe ori. “De c\u00e2te ori se ducea la \u00eenchisoare \u00eenainte de execu\u021bie, taic\u0103-meu \u00eei vorbea\u201d.<\/p> <p><strong>”Dac\u0103 \u0219tiam c\u0103 o s\u0103-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc \u00eenainte de execu\u021bie nu m\u0103 mai f\u0103ceam preot\u201d, a spus confesorul Totolici<\/strong><\/p> <p>L-am \u00eentrebat pe Mihail dac\u0103 tat\u0103l s\u0103u a povestit despre ce l-a impresionat la Antonescu. “Mi-a spus c\u0103 dac\u0103 \u0219tia c\u0103 o s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 pe Antonescu, nu se mai f\u0103cea preot\u201d. El \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 a fost un moment c\u00e2nd l-a \u00eenso\u021bit chiar pe tat\u0103l s\u0103u atunci c\u00e2nd acesta a transmis un mesaj c\u0103tre mama Mare\u0219alului, ne\u0219tiind \u0219i nici m\u0103car b\u0103nuind c\u0103 ar putea fi urm\u0103ri\u021bi. “Odat\u0103 nu \u0219tiu ce i-a transmis Mare\u0219alul, c\u0103 apoi am fost chiar eu cu taic\u0103-meu pe Calea C\u0103l\u0103ra\u0219i la doamna Maria, mama Mare\u0219alului. Aceasta locuia \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia lui Antonescu. St\u0103tea \u00een \u0219ezlong, iar taic\u0103-meu a vorbit ce a vorbit cu dna Mare\u0219al, eu n-am asistat, am stat mai \u00eencolo. Tata i-a transmis ceva ce i-a spus probabil Mare\u0219alul. Pe urm\u0103 am plecat, iar tata \u0219i-a dat seama c\u0103 acea cas\u0103 este urm\u0103rit\u0103\u201d. Pe atunci, oamenii nu \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 s\u0103 se fereasc\u0103. Nu tr\u0103iser\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een comunism. “C\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 suntem urm\u0103ri\u021bi, tata a zis: nu e nimic, c\u0103 n-am f\u0103cut cine \u0219tie ce. Era obi\u0219nuit ca de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se ducea la \u00eenchisoare s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Mare\u0219alul\u201d.<\/p> <p><strong>Triste\u021bea preotului din seara execu\u021biei<\/strong><\/p> <p>”C\u00e2nd a venit acas\u0103, la \u0219apte f\u0103r\u0103 un sfert, c\u0103 aproape de ora 18.00 s-a sf\u00e2r\u0219it cu execu\u021bia, era cu lacrimi \u00een ochi. Noi nu \u0219tiam ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dar parc\u0103 \u00eel v\u0103d cum a intrat \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i a spus: l-au executat pe Mare\u0219al!\u201d. Insist asupra comportamentului Mare\u0219alului \u00een \u00eenchisoare at\u00e2t timp c\u00e2t acesta se afla \u00een preajma confesorului bisericesc. “El nu vroia s\u0103 par\u0103 umilit, era demn. Avea chiar \u0219i moralul ridicat, nu chiar d\u0103r\u00e2mat. De altfel, \u00een 1946 tata a v\u0103zut c\u0103 Ion Antonescu \u00eenc\u0103 era iubit. Circula legenda c\u0103 au fost dou\u0103 echipe de execu\u021bie. \u0218i ini\u021bial au refuzat s\u0103 trag\u0103. Au chemat gardienii de la Poli\u021bia capitalei \u0219i \u0103ia au refuzat s\u0103 trag\u0103\u201d. Atrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103 exista riscul ca sovieticii s\u0103-i pedepseasc\u0103 drastic pe cei care se abat. \u00cens\u0103 era scuzabil gestul av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 omul de r\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu-\u0219i d\u0103dea seama cine a cucerit \u021bara \u0219i cum se petrec lucrurile.<\/p> <p><strong>Solda\u021bi \u00een curtea \u00eenchisorii cu ochii \u00een lacrimi <\/strong><\/p> <p>De altfel, comuni\u0219tii \u00eenc\u0103 nu prinseser\u0103 pe deplin fr\u00e2iele \u00een m\u00e2n\u0103. “Dac\u0103 erau tolerate astfel de acte de indisciplin\u0103? \u00cen orice caz, tata mi-a povestit c\u0103 erau solda\u021bi \u00een curtea \u00eenchisorii care pl\u00e2ngeau. Stau \u0219i m\u0103 \u00eentreb cine au fost cei care au refuzat\u201d. Nu riscau ei s\u0103 fie pedepsi\u021bi? Poate c\u0103 au existat repercursiuni. “Toat\u0103 lumea vorbea c\u0103 el a vrut s\u0103 fac\u0103 bine \u021b\u0103rii. Pentru a-l \u00eemp\u0103ca cu ideea execu\u021biei, tata i-a dat c\u0103r\u021bi biserice\u0219ti, s\u0103 aib\u0103 ce s\u0103 citeasc\u0103. \u00cen regimul de atunci, comuni\u0219tii care erau aresta\u021bi aveau drepturi ca detinu\u021bi politici, primeau pachet ca oricare pu\u0219c\u0103ria\u0219. La Antonescu erau patru \u00een celul\u0103. La Jilava erau \u00eenchi\u0219i mai mult militari, de aia se \u0219i chema \u00eenchisoare militar\u0103\u201d.<\/p> <p><strong>Antonescu nu a c\u0103rat h\u00e2rd\u0103ul cu fecale ca de\u021binu\u021bii de drept comun<\/strong><\/p> <p>”Militarii aveau dreptul s\u0103 nu care h\u00e2rd\u0103ul sau h\u00e2rd\u0103ul lui Petrache, cum se zicea pe atunci. Acolo erau \u0219tr\u00e2n\u0219i al\u0103turi de Antonescu to\u021bi cei care dezertau, ofi\u021beri cu fapte grave, dar \u0219i de\u021binu\u021bi de drept comun. \u00cens\u0103 nu conta c\u0103 erai inginer sau altceva, erai obligat s\u0103 te duci cu h\u00e2rd\u0103ul. Evident, Antonescu nu a fost obligat s\u0103-l care\u201d. \u00cel \u00eentreb pe Mihail Totolici dac\u0103 \u0219tia sau \u00ee\u0219i imagina ce discuta Antonescu cu colegii de celul\u0103. “Cu ei discuta probabil lucruri legate de \u00eemp\u0103carea cu situa\u021bia dat\u0103. Tata mergea la ei, f\u0103cea slujba \u0219i apoi se ducea prin \u00eenchisoare\u201d. De la urma\u0219ul preotului Totolici mai aflu c\u0103 familia sa a avut un destin marcat de faptul c\u0103 Teodor Totolici a fost cel care l-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it \u00eenainte de moarte pe fostul \u0219ef al statului.<\/p> <p><strong>O rud\u0103 de-a lui Totolici a sc\u0103pat de la pedeapsa capital\u0103 doar pentru c\u0103 se \u00eenrudea cu Teodor, ultimul preot al lui Antonescu <\/strong><\/p> <p>”Am avut un unchi care a fost arestat \u0219i judecat de un complot mai mare \u0219i \u00een urma c\u0103ruia urma s\u0103 fie condamnat la moarte. Cei din completul de judecat\u0103, auzind c\u0103 e rud\u0103 cu tata, i-au dat 25 de ani de \u00eenchisoare, apoi i-au \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit pedeapsa, dup\u0103 care au redus-o la c\u00e2\u021biva ani, ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie eliberat. A fost anchetat de securi\u0219ti, iar ace\u0219tia au aflat cu cine au de-a face. Ofi\u021berul chiar s-a interesat de am\u0103nunte, vroia s\u0103 \u0219tie cum a fost treaba\u201d. Apoi, comuni\u0219tii l-au chemat \u0219i pe Teodor Totolici s\u0103 povesteasc\u0103. “L-a chemat \u0219i pe tata pe strada Uranus, era \u00eenchisoare mare acolo, era \u0219i un fel de centru al cercet\u0103rilor, anchete dure f\u0103cute sub tortur\u0103 de cei de la Securitate. I-au spus s\u0103 povesteasc\u0103 ce a fost. \u00cens\u0103 tata nu era obligat s\u0103 raporteze ce a spus \u0219i ce a f\u0103cut Antonescu, cu toate c\u0103 a vorbit cu el\u201d. Pe atunci, comuni\u0219tii \u00eenc\u0103 nu se purtau cu duritate cu reprezentan\u021bii bisericii. “Lucrurile relativ bune au \u021binut p\u00e2n\u0103 prin \u201948, pentru c\u0103 dup\u0103 doi ani a fost scoas\u0103 biserica din armat\u0103 \u0219i din \u0219coli. A disp\u0103rut religia din manualele copiilor\u201d, mai spune Mihail Totolici.<\/p> <p><strong>Portret Teodor Totolici<\/strong><\/p> <p>Preot iconom stavrofor Teodor Totolici, cel care i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pe cei patru condamna\u021bi la moarte \u00een lotul Antonescu, s-a n\u0103scut \u00een 1907 \u0219i a trecut la cele ve\u0219nice \u00een 1978. A slujit mai bine de 47 de ani la parohia Jilava, jude\u021bul Ilfov. Totolici a fost o figur\u0103 distins\u0103, cu alese preocup\u0103ri artistice. Pasionat \u0219i un bun cuosc\u0103tor al muzicii psaltice biserice\u0219ti, p\u0103rintele a iubit p\u00e2n\u0103 la jertf\u0103 folclorul popular rom\u00e2nesc \u0219i muzica coral\u0103. Teodor Totolici a absolvit Conservatorul din Bucuresti \u0219i a fost membru al Societ\u0103\u021bii corale Carmen. De asemenea, a fost profesor de muzic\u0103 la Liceul militar de la M\u0103n\u0103stirea Dealu \u0219i membru al Coralei preo\u021bilor din Capital\u0103 \u00eenc\u0103 de Ia \u00eenfiin\u021barea acesteia. N\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, a urmat cursurile \u0219colii primare \u0219i ale liceului Sf\u00e2ntul losif, perioad\u0103 \u00een care s-a sim\u021bit atras de religie. Adev\u0103rata chemare a bisericii a venit odat\u0103 cu absolvirea cursurilor seminariale din Constan\u021ba \u0219i, ulterior, cu ob\u021binerea licen\u021bei \u00een teologie.<\/p> <p>La v\u00e2rsta de 23 de ani a fost hirotonit preot \u00een parohia Jilava, pe care a p\u0103storit-o p\u00e2n\u0103 la moarte. Blajin \u0219i \u00een\u021belept, gata s\u0103 ajute pe oricine \u0219i oric\u00e2nd, bun \u0219i milos, modest, cu noble\u021be sufleteasc\u0103 \u0219i spirit de jertf\u0103 pentru biseric\u0103 \u0219i pentru familie, a fost iubit de lumea bisericii \u0219i mai ales de sutele de enoria\u0219i. Preotul Totolici le-a acordat o p\u0103rinteasc\u0103 \u00een\u021belegere tuturor celor care veneau s\u0103-i solicite ajutorul. Ca membru al coralei preo\u021bilor din Bucure\u0219ti a fost prezent la lucr\u0103rile de \u00eenregistrare \u0219i filmare prin serviciul cinematografic al Centrului Eparhial Bucure\u0219ti la toate evenimentele irnportante ale bisericii, de culturalizare a tinerilor seminari\u0219ti \u0219i studen\u021bi. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Sf. Vineri.<\/p> <p><strong>Totolici, o rela\u021bie bun\u0103 cu George Enescu de la care are o dedica\u021bie impresionant\u0103<\/strong><\/p> <p>\u00cen 1955, prin grija sa, a fost restaurat\u0103 biserica Jilava. “A f\u0103cut parte din Corul Carmen dirijat de Gheorghe Chirescu \u0219i ini\u021bial de Dumitru Georgescu Kiriac. La 26 octombrie 1932 a participat la momentul dezvelirii bustului lui D.G. Kiriac, prilej cu care compozitorul George Enescu i-a oferit o semn\u0103tur\u0103 special\u0103 pe cartea cu notele sale. Av\u00e2nd o rela\u021bie deosebit\u0103 cu Enescu, apare al\u0103turi de acesta \u0219i de Mihail Jora \u00eentr-o fotografie f\u0103cut\u0103 la Ateneu\u201d. <em>(foto)<\/em><\/p> <p><a href=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/George-Enescu-Mihail-Jora-si-preotul-Teodor-Totolici-care-l-a-impartasit-pe-Maresalul-Ion-Antonescu-la-Jilava.jpg”><img class=”aligncenter wp-image-30128″ src=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/George-Enescu-Mihail-Jora-si-preotul-Teodor-Totolici-care-l-a-impartasit-pe-Maresalul-Ion-Antonescu-la-Jilava.jpg” alt=”George Enescu, Mihail Jora si preotul Teodor Totolici, care l-a impartasit pe Maresalul Ion Antonescu la Jilava” width=”500″ height=”438″ \/><\/a><\/p> <p><strong>Procesul lui Antonescu<\/strong><\/p> <p>Facem leg\u0103tura cu cele descrise mai sus prezent\u00e2ndu-v\u0103 \u0219i informa\u021biile legate de evenimentul din 1946 descrise de colonel dr. Alexandru Du\u021bu. “\u00cen v\u00e2rst\u0103 de 64 de ani, mare\u0219alul Rom\u00e2niei fusese condamnat, la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului, de \u0219ase ori la pedeapsa cu moartea, de dou\u0103 ori la temni\u021b\u0103 grea pe via\u021b\u0103, de trei ori la deten\u021bie grea timp de 20 de ani, o dat\u0103 la deten\u021bie riguroas\u0103 timp de 20 de ani \u0219i de 14 ori la degradare civic\u0103 pe timp de 10 ani. Completul 1 de judecat\u0103 al Tribunalului Poporului considerase c\u0103 Ion Antonescu a militat pentru “hitlerism \u0219i fascism\u201d, instaur\u00e2nd “cel mai crunt regim de dictatur\u0103 cunoscut \u00een istoria \u021b\u0103rii noastre\u201d, c\u0103 “invitase armatele hitleriste s\u0103 intre pe teritoriul \u021b\u0103rii\u201d \u0219i a decis “aderarea la Pactul Tripartit\u201d, preg\u0103tind apoi agresiunea “contra popoarelor din Balcani \u0219i contra U.R.S.S.\u201d, dup\u0103 care a s\u0103v\u00e2r\u0219it “cea mai mare crim\u0103 petrecut\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n, al\u0103tur\u00e2ndu-se Germaniei hitleriste la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietic\u0103, care doreau o colaborare pa\u0219nic\u0103 cu poporul rom\u00e2n\u201d, pun\u00e2nd \u021bara \u0219i \u00een stare de r\u0103zboi cu Marea Britanie \u0219i cu Statele Unite ale Americii. \u00cen timpul r\u0103zboiului, au mai apreciat judec\u0103torii mare\u0219alului, acesta “nu a respectat regulile interna\u021bionale, d\u00e2nd ordine de suprimare a popula\u021biei civile din spatele frontului pe motiv c\u0103 cet\u0103\u021benii au fost partizani\u201d, “a favorizat pe acei \u00eens\u0103rcina\u021bi cu supravegherea lor (prizonierilor \u2013 n.n.) spre a fi supu\u0219i la un tratament inuman\u201d, “a ordonat acte de teroare\u201d, “a luat m\u0103suri ca to\u021bi lupt\u0103torii antifasci\u0219ti s\u0103 fie interna\u021bi \u00een lag\u0103re \u00een scop de persecu\u021bie politic\u0103 \u0219i din motive rasiale a ordonat deportarea popula\u021biei evreie\u0219ti din Bucovina \u0219i Basarabia, cum \u0219i parte din Vechiul Regat, \u00een Transnistria, unde \u2013 \u00een cea mai mare parte \u2013 a fost executat\u0103\u201d\u2026 Foarte important \u00eens\u0103 pentru jus\u021bi\u021bie \u0219i pentru istorie ar fi fost s\u0103 se stabileasc\u0103 sigur, \u0219i f\u0103r\u0103 nici un dubiu, dac\u0103 mare\u0219alul a fost sau nu vinovat de toate cele ce i s-au imputat. Neclarificarea acestor probleme face ca, la peste o jum\u0103tate de secol de la execu\u021bia sa, Ion Antonescu s\u0103 fie contestat, denigrat sau elogiat, a\u0219a cum a fost, de altfel, \u0219i \u00een timpul vie\u021bii.<\/p> <p>La 17 mai 1946, cei care l-au judecat, l-au considerat criminal de r\u0103zboi, responsabil de dezastrul \u021b\u0103rii \u0219i l-au condamnat la moarte. Afl\u00e2nd verdictul, mare\u0219alul i-a \u00eemputernicit pe avoca\u021bii s\u0103i (Constantin Paraschivescu-B\u0103l\u0103ceanu \u0219i Titus Stoika), \u00een aceea\u0219i zi, printr-o procur\u0103 autograf\u0103, “s\u0103 redacteze \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 motivele de recurs \u00eempotriva sentin\u021bei de condamnare a subsemnatului dat\u0103 de Tribunalul Poporului, precum \u0219i a prezenta cerea de gra\u021biere \u00een numele meu\u201d. \u00een baza acestui document, avoca\u021bii au \u00eentocmit cererea de gra\u021biere (dactilografiat\u0103, dar f\u0103r\u0103 semn\u0103tura autograf\u0103 a mare\u0219alului) c\u0103tre regele Mihai I. Cereri de gra\u021biere au mai adresat, la 31 mai 1946, avocatul Constantin Paraschivescu-B\u0103l\u0103ceanu \u0219i mama Mare\u0219alului, Li\u021ba Baranga, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 88 de ani, care implora “cu lacrimi \u00een ochi “m\u0103rinimia Majest\u0103\u021bii Voastre ca s\u0103 binevoi\u021bi a acorda \u00eenalta gra\u021bie de a comuta pedeapsa cu moartea dat\u0103 de Tribunalul Poporului \u00een ziua de 17 mai 1946 fiului meu unic, Ion Antonescu\u201d.<\/p> <p>Autorit\u0103\u021bile au avut o pozi\u021bie contradictorie fa\u021b\u0103 de condamnarea la moarte a Mare\u0219alului Ion Antonescu, Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, ministru Justi\u021biei, supun\u00e2nd \u0219i el “\u00eenaltei hot\u0103r\u00e2ri ” a regelui, \u00een conformitate cu prevederile art. 641 din Codul de Procedur\u0103 Penal\u0103, cererile de gra\u021biere pentru Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu, Gheorghe Alexianu, Radu D. Lecca, Eugen Cristescu \u0219i Constantin Pantazi. Printr-un alt raport \u00eens\u0103, “\u00een numele \u0219i din \u00eens\u0103rcinarea guvernului\u201d, tot Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu a propus regelui Mihai I “pentru \u00eenalte ra\u021biuni de stat respingerea cererilor de gra\u021biere f\u0103cute de Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu \u0219i Gheorghe Alexianu \u0219i comutarea \u00een munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u021b\u0103 a pedepsei cu moartea aplicat\u0103 condamna\u021bilor Constantin Pantazi, Radu Lecca \u0219i Eugen Cristescu\u201d.<\/p> <p><strong>Execu\u021bia<\/strong><\/p> <p>La 1 iunie 1946, dup\u0103 respingerea cererilor de gra\u021biere, procurorii Alfred Petrescu \u0219i G. S\u0103ndulescu au fost desemna\u021bi cu “aducerea la \u00eendeplinire a sentin\u021bei no. 17\/1946 a Tribunalului Poporului\u201d. La scurt timp, grupul de deta\u0219amente de gardieni publici a constituit un pluton format din 30 de gardieni, comandat de Vasile Frugin\u0103, care, \u00een dup\u0103-amiaza zilei, s-a deplasat la \u00eenchisoarea Jilava. La orele 16.45, procurorii Alfred V. Petrescu \u0219i Gheorghe S\u0103ndulescu, \u00eenso\u021bi\u021bi de Gheorghe Colac, grefier la Tribunalul Poporului, colonelul Dumitru Pristavu, comandantul \u00eenchisorii militare Jilava, \u0219i avoca\u021bii Constantin Paraschivescu-B\u0103l\u0103ceanu \u0219i Constantin Stroe, au vizitat, \u00een celulele lor, pe fiecare condamnat \u00een parte. \u00centrebat care \u00eei este ultima dorin\u021b\u0103, Ion Antonescu a declarat: “Cer s\u0103 nu fiu legat la m\u00e2ini \u0219i nici la ochi c\u00e2nd se va trage \u00een mine\u201d. \u00centre timp, la \u00eenchisoarea Jilava a sosit \u0219i inspectorul de poli\u021bie Mihail Gavrilovici de la Direc\u021bia General\u0103 a Poli\u021biei, delegat de Ministerul de Interne, care a asistat la “convorbirile ce trebuiau s\u0103 aib\u0103 loc \u00eentre marii criminali de r\u0103zboi \u0219i rudele lor\u201d. Din raportul \u00eentocmit de acesta la 3 iunie, afl\u0103m c\u0103 discu\u021bia dintre Ion Antonescu \u0219i so\u021bia sa, Maria, a durat 30 de minute \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat \u00een limba francez\u0103, fiind sintetizat\u0103 astfel de Mihail Gavrilovici: “Ion Antonescu recomanda so\u021biei sale s\u0103 fie tare \u0219i s\u0103 suporte cu senin\u0103tate vitregia soartei. Maria Antonescu s-a pl\u00e2ns c\u0103 nu mai poate \u00eendura torturele interogatoriului \u0219i situa\u021bia \u00een care se g\u0103se\u0219te\u2026 La desp\u0103r\u021bire au pl\u00e2ns am\u00e2ndoi\u201d. \u00cen timpul \u00eent\u00e2lnirii cu mama sa, mare\u0219alul i-a declarat: “Fiecare rom\u00e2n trebuie s\u0103 moar\u0103 pentru patrie \u0219i eu m\u0103 consider c\u0103 mor pentru fericirea \u0219i idealul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. Dup\u0103 orele 17.30, preotul Teodor Totolici, confesorul \u00eenchisorii, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it condamna\u021bii, \u00eenso\u021bindu-i p\u00e2n\u0103 la st\u00e2lpul de execu\u021bie (informa\u021bie infirmat\u0103 de fiul p\u0103rintelui, Mihail Totolici \u2013 n. red.).<\/p> <p>La orele 17.45, condamna\u021bii la moarte au fost escorta\u021bi de patru gardieni ai \u00eenchisorii spre locul de execu\u021bie. \u00cen primul r\u00e2nd au mers Ion Antonescu \u0219i Constantin Vasiliu, \u00een al doilea r\u00e2nd Gheorghe Alexianu \u0219i Mihai Antonescu. La ie\u0219irea pe poarta principal\u0103, v\u0103z\u00e2nd gardienii din plutonul de execu\u021bie, Constantin Vasiliu a exclamat: “\u0103\u0219tia nu \u0219tiu s\u0103 trag\u0103, o s\u0103 ne ciuruiasc\u0103\u201d. \u00cen dreptul Pavilionului administrativ, convoiul a fost \u00eent\u00e2mpinat de reporteri de la ziare str\u0103ine \u0219i rom\u00e2ne, f\u0103c\u00e2ndu-se mai multe fotografii. Conform dispozi\u021biilor Pre\u0219edin\u021biei Consiliului de Mini\u0219tri, primul-procuror a primit ordin s\u0103 ridice dup\u0103 execu\u021bie aparatele de fotografiat \u0219i filmat, s\u0103 developeze cli\u0219eele \u0219i filmele, s\u0103 le trimit\u0103, sigilate, la Ministerul de Justi\u021bie \u0219i numai dup\u0103 aceea s\u0103 restituie aparatele “celor \u00een drept\u201d. La scurt timp dup\u0103 execu\u021bie, procurorul Gheorghe S\u0103ndulescu, \u00een urma ordinului telefonic primit de la Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, a predat lui Avram Bunaciu, secretarul general al Ministerului de Interne, trei casete de film \u0219i patru rolfilme.<\/p> <p>La orele 18.00, dup\u0103 ce comandantul grupei de execu\u021bie a dat raportul procurorului Alfred V. Petrescu, acesta a cerut grefierului Gheorghe Colac s\u0103 citeasc\u0103 con\u021binutul Hot\u0103r\u00e2rii nr. 17\/1946 a Tribunalului Poporului \u0219i s\u0103 prezinte o scurt\u0103 expunere a faptelor s\u0103v\u00e2r\u0219ite de condamna\u021bi.\u00cen momentul \u00een care s-a \u00eencercat s\u0103 se procedeze la aplicarea art. 18 din Regulamentul nr. 12\/1942 \u0219i s\u0103 se lege condamna\u021bii la ochi \u0219i de st\u00e2lpul de execu\u021bie, to\u021bi au declarat c\u0103 “vor s\u0103 stea cu fa\u021ba c\u0103tre grupa de execu\u021bie \u0219i nelega\u021bi, cu excep\u021bia condamnatului Constantin Z. Vasiliu, care a cerut s\u0103 fie legat la ochi, cu propriul s\u0103u fular\u201d.<\/p> <p>”Dup\u0103 \u00eendeplinirea tuturor formalit\u0103\u021bilor de mai sus \u2013 raporta ceva mai t\u00e2rziu procurorul Petrescu \u2013 la orele 18.03, am ordonat comandantului grupei de execu\u021bie executarea. Conform\u00e2ndu-se dispozi\u021biunilor art. 19 din Regulamentul nr. 12\/1942, comandantul grupei a comandat preg\u0103tirea armelor, ochirea \u0219i focul , care s-a executat cu arme de tip militar\u201d. “\u00cen urma salvei \u2013 avea s\u0103 raporteze \u0219i inspectorul de poli\u021bie Mihail Gavrilovici \u2013 au c\u0103zut to\u021bi la p\u0103m\u00e2nt. \u00een clipa urm\u0103toare, Ion Antonescu s-a ridicat, sprijinindu-se pe o m\u00e2n\u0103 \u0219i a strigat: “Domnule, nu m-a\u021bi omor\u00e2t\u201d, dup\u0103 care efort a c\u0103zut jos. Alexianu \u0219i Mihai Antonescu au r\u0103mas nemi\u0219ca\u021bi, iar Constantin Vasiliu se zb\u0103tea gem\u00e2nd\u201d. Dup\u0103 \u00eencetarea focului, continua procurorul Petrescu, medicul legist, Alexandru Gr. Ionescu, a constatat c\u0103 “cei executa\u021bi d\u0103deau \u00eenc\u0103 semne de via\u021b\u0103\u201d. \u00cen acest context, comandantul grupei de execu\u021bie “a executat loviturile de gra\u021bie, tr\u0103g\u00e2nd cu revolverul \u00een capul fiec\u0103rui condamnat\u201d. Din raportul lui Mihail Gavrilovici mai rezult\u0103 c\u0103 “\u00een Constantin Vasiliu s-a tras \u0219i cu arm\u0103 fiindc\u0103 tot se mai zb\u0103tea\u201d. La ora 18.15, medicul legist a constatat moartea tuturor celor ce fuseser\u0103 \u00eempu\u0219ca\u021bi, cadavrele r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe loc, sub paza unei g\u0103rzi formate din gardieni publici.<\/p> <p>Dup\u0103 circa o or\u0103, sub supravegherea procurorului Gheorghe S\u0103ndulescu, cadavrele au fost perchezi\u021bionate de un gardian public din grupa de execu\u021bie \u0219i de grefierul \u00eenchisorii Jilava, \u0218tefan Craioveanu. Asupra lui Ion Antonescu s-au g\u0103sit dou\u0103 batiste, o icoan\u0103 \u0219i o p\u0103l\u0103rie de culoare maro. \u00cenc\u0103rcate \u00een dou\u0103 ambulan\u021be ale Salv\u0103rii, cadavrele au fost duse la crematoriul Cenu\u0219a, \u00eenso\u021bite de bricul Prefecturii. “Aici a fost totul preg\u0103tit, \u00eens\u0103 medicul legist a declarat c\u0103 lipsesc certificatele de verificare a mor\u021bii\u201d, relateaz\u0103 Mihail Gavrilovici. Prim-procuror S\u0103ndulescu s-a opus la incinerare \u0219i a trebuit s\u0103 se piard\u0103 timp p\u00e2n\u0103 la ora 21.15 minute, c\u00e2nd a \u00eenceput incinerarea. Incinerarea fiec\u0103rui cadavru a durat o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate. Dup\u0103 fiecare incinerare, cenu\u0219a a fost pus\u0103 \u00eentr-o urn\u0103 introduc\u00e2ndu-se un bilet cu numele executatului; de asemenea, s-a scris \u0219i pe capacul urnei numele fiec\u0103ruia. Incinerarea au luat sf\u00e2r\u0219it la ora 2.00, la ziua de 2 iunie 1946. Urnele au fost transportate de prim-procuror S\u0103ndulescu \u0219i subsemnatul la Prefectur\u0103, lu\u00e2ndu-se semn\u0103tura comisarului Simion pentru primirea lor\u201d. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de execu\u021bie, mama Mare\u0219alului solicitase primului-procuror s\u0103-i fie predat corpul fiului “spre a-l \u00eengropa \u00een cavoul familiei, la cimitirul Iancu Nou\u201d. \u00cen caz de incinerare, rugase s\u0103 i se predea cenu\u0219a. Acela\u0219i lucru \u00eel solicitase \u0219i so\u021bia generalului Constantin Vasiliu, dr. Gabriela Paraschivescu-Vasiliu.<\/p> <p>Ultima dorin\u021b\u0103 a b\u0103tr\u00e2nei doamne, Li\u021ba Baranga, mama Mare\u0219alului nu a fost \u00eens\u0103 \u00eendeplinit\u0103. \u0218i nici cea a lui Ion Antonescu, care, la 17 mai 1946, \u00een ultima scrisoare adresat\u0103 so\u021biei, consemnase: “Am s\u0103 m\u0103 rog s\u0103 fiu \u00eengropat l\u00e2ng\u0103 cei care mi-au fost str\u0103buni \u0219i c\u0103l\u0103uzitori, la “Iancu Nou\u201d. Acolo voi fi printre acei cu care \u00een copil\u0103rie am cunoscut \u0219i bucuriile \u0219i lipsurile\u201d.<\/p> <p>Ucis cu o zi \u00eenainte de a \u00eemplini v\u00e2rsta de 64 de ani, mare\u0219alul Ion Antonescu a c\u0103zut sub gloan\u021bele plutonului de execu\u021bie, convins c\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cuse datoria fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de poporul rom\u00e2n, a\u0219a cum rezult\u0103 dintr-o scrisoare adresat\u0103 so\u021biei la 17 mai 1946 : “Nimeni din aceast\u0103 \u021bar\u0103 n-a servit poporul de jos cu at\u00e2ta dragoste, pasiune \u0219i dezinteresare cum am f\u0103cut eu. Am dat de la munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la banul nostru, de la suflet p\u00e2n\u0103 la via\u021ba noastr\u0103, f\u0103r\u0103 a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lor p\u0103tima\u0219e de azi nu ne \u00eenjose\u0219te \u0219i nici nu ne atinge. Judecata lui de m\u00e2ine va fi sigur\u0103 \u0219i dreapt\u0103 \u0219i ne va \u00een\u0103l\u021ba; sunt preg\u0103tit s\u0103 mor, dup\u0103 cum am fost preg\u0103tit s\u0103 suf\u0103r. Tu \u0219tii c\u0103 toat\u0103 via\u021ba mea, mai ales \u00een cei patru ani de guvernare, a fost un calvar, dar a fost \u00een\u0103l\u021b\u0103tor \u0219i va fi nepieritoare. \u00cemprejur\u0103rile \u0219i oamenii nu au \u00eeng\u0103duit s\u0103 facem binele pe care l-am dorit cu at\u00e2ta pasiune \u021b\u0103rii noastre. Suprema voin\u021b\u0103 a decis altfel, am fost un \u00eenvins, au fost \u0219i al\u021bii \u2026mul\u021bi al\u021bii! Numai dreapta judecat\u0103 \u2013 Istoria \u2013 i-a pus la locul lor, ne va pune \u0219i pe noi. Popoarele, \u00een toate timpurile \u0219i peste tot, au fost ingrate; nu regret nimic \u0219i nu regreta nimic. S\u0103 r\u0103spundem la ur\u0103 cu iubire, la lovituri, cu m\u00e2ng\u00e2iere, la nedreptate, cu iertare\u201d.<\/p> <p>Surs\u0103: <a href=”http:\/\/jurnalul.ro\/stiri\/observator\/ce-a-facut-maresalul-antonescu-inainte-de-executie-detalii-nestiute-din-culisele-tragicului-eveniment-dincolo-de-imaginile-surprinse-pe-pelicula-arhicunoscuta-636677.html”>Jurnalul.Ro<\/a> <\/p> <p>Cititi si: <a href=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/2014\/06\/01\/personalitatea-si-asasinarea-maresalului-ion-antonescu-in-lucrarile-profesorului-gheorghe-buzatu-istoria-sa-judece-videodoc\/” target=”_blank” rel=””>Personalitatea si asasinarea Maresalului Ion Antonescu in lucrarile Profesorului Gheorghe Buzatu: “Istoria sa judece\u201d.VIDEO\/DOC <\/a><\/p> <p>Foto bustul Mare\u0219alului Ion Antonescu de la Biserica Sfin\u021bii Constantin \u0219i Elena, ctitorit\u0103 de el \u0219i so\u021bia sa, la Bariera Vergului: Marius Caraman<br \/> <a href=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/Bustul-Maresalului-Ion-Antonescu-de-la-Biserica-Sfintii-Constantin-si-Elena-din-Bucuresti-Vergului-Muncii-ctitorita-cu-mama-sa-Elena.jpg”><img class=”aligncenter size-large wp-image-30118″ src=”http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/Bustul-Maresalului-Ion-Antonescu-de-la-Biserica-Sfintii-Constantin-si-Elena-din-Bucuresti-Vergului-Muncii-ctitorita-cu-mama-sa-Elena-704×1024.jpg” alt=”Bustul Maresalului Ion Antonescu de la Biserica Sfintii Constantin si Elena din Bucuresti Vergului Muncii ctitorita cu mama sa Elena” width=”500″ height=”727″ \/><\/a><\/p> <br \/> <\/div> <span style=”font-weight: bold;”>VIDEO:<\/span><\/div> <div> <span style=”font-weight: bold;”> <iframe src=”https:\/\/www.youtube.com\/embed\/lYUNQAJSW4I” title=”YouTube video player” allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen=”” width=”560″ height=”315″ frameborder=”0″><\/iframe><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”>Bocetul lui Ioan f\u0103r\u0103 de morm\u00e2nt – Maria Gheorghiu (versuri: Adrian P\u0103unescu) <iframe src=”https:\/\/www.youtube.com\/embed\/iHbNVIdt8Rw” title=”YouTube video player” allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen=”” width=”560″ height=”315″ frameborder=”0″><\/iframe><\/span><\/div><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <p><span style=”font-weight: bold;”>Ioane, Ioane – Viorica Sandu, Voluntari, Ilfov, Rom\u00e2nia <\/span> <iframe src=”https:\/\/www.youtube.com\/embed\/QgqO6-sleyA” title=”YouTube video player” allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen=”” width=”560″ height=”315″ frameborder=”0″><\/iframe> <\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/cultura-istorie\/MOARTEA-MARESALULUI.-80-de-ani-de-la-ucidere-chiar-inainte-de-ziua-sa-de-nastere-2-iunie.-Marturia-preotului-care-i-a-dat-ultima-impartasanie-Maresalului-Ion-Antonescu-inainte-de-executie-La-Jilava-soldatii-plangeau-in-curtea-inchisorii-1-iunie-194-143677″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/143677.jpg”] <div><span style=”font-weight: bold;”>Parte a unui proces orchestrat, soarta condamna\u021bilor fiind pecetluit\u0103 cu mult timp \u00eenainte, Mare\u0219alul Ion Antonescu c\u0103dea r\u0103pus de gloan\u021bele plutonului de execu\u021bie \u00een curtea \u00eenchisorii Militare Jilava, la 1 iunie 1946, cu o zi \u00eenainte de a \u00eemplini 64 de ani, conform <a href=”http:\/\/enciclopediaromaniei.ro\/wiki\/Ion_Antonescu” target=”_blank” rel=””>Enciclopedia Rom\u00e2niei<\/a>. <\/span><\/div> <div> <\/div> […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-1967700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1967700"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967700\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1967700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1967700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1967700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}