{"id":1967460,"date":"2026-06-02T03:03:50","date_gmt":"2026-06-02T00:03:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1967460"},"modified":"2026-06-02T03:03:50","modified_gmt":"2026-06-02T00:03:50","slug":"discriminarea-lupta-cu-istoria-lupta-cu-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1967460","title":{"rendered":"Discriminarea, lupta cu istoria, lupta cu via\u021ba?"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ioan-aurel-pop-discriminare-e1780340868214.webphttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ioan-aurel-pop-discriminare-e1780340868214.webp”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
FEATURED<\/a><\/span>Discriminarea, lupta cu istoria, lupta cu via\u021ba?<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
FEATURED<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Discriminarea, lupta cu istoria, lupta cu via\u021ba?<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Ioan-Aurel Pop<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Agerpres<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Substantivul \u201ediscriminare\u201d este vechi, pentru c\u0103 provine din limba latin\u0103 \u0219i \u00eensemna, de regul\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile moderne, \u201eseparare\u201d, \u201edistinc\u021bie\u201d, \u201ediferen\u021b\u0103\u201d, \u201edeosebire\u201d. Treptat, pe la 1700-1800, a dob\u00e2ndit \u0219i sensul de \u201ea trata inegal\/ nedrept pe cineva\u201d, pe baza unei sau unor diferen\u021be.<\/strong><\/p>\n

\u201eTrat\u0103rile\u201d acestea nedrepte sau inegale se \u00eent\u00e2lnesc \u00een \u00eentreaga istorie a omenirii, chiar dac\u0103 nu au purtat mereu numele de discriminare. Grupurile de oameni au avut \u00een istoria lor episoade de incluziune, dar \u0219i de excludere, de acceptare, dar \u0219i de respingere, de generozitate, dar \u0219i de egoism. \u00centotdeauna, un grup de oameni de aceea\u0219i etnie a considerat c\u0103 alt grup de oameni, deosebi\u021bi de primul prin limba sau religia lor, dar \u0219i prin alte caracteristici, trebuie comb\u0103tut sau este demn de dispre\u021b, dac\u0103 nu chiar de ur\u0103.<\/p>\n

Motivul, a\u0219adar, nu trebuia s\u0103 fie neap\u0103rat unul obiectiv. Dispre\u021bul \u0219i ura veneau pur \u0219i simplu din starea de alteritate, din situa\u021bia de \u201ea nu fi ca mine\u201d. Din aceast\u0103 cauz\u0103 \u0219i din multe altele, discriminarea a fost prezent\u0103 \u00een toate timpurile \u0219i locurile, inclusiv \u00een raporturile dintre entit\u0103\u021bile politice pe care le numim conven\u021bional state.<\/p>\n

Niciodat\u0103 statele nu au fost egale \u00eentre ele, fiindc\u0103 \u00eentotdeauna cele mari \u0219i puternice s-au impus asupra celor mici, le-au dominat, le-au supus \u0219i chiar desfiin\u021bat.<\/p>\n

Au fost perioade scurte \u00een care for\u021ba dreptului a surclasat dreptul for\u021bei, dar esen\u021ba lumii a r\u0103mas discriminarea, \u00een ciuda tuturor tratatelor, legilor, statutelor \u0219i regulamentelor generoase, scoase la \u00eenaintare pentru am\u0103girea opiniei publice. La fel de neputincioase \u00een fa\u021ba discrimin\u0103rii au fost morala \u0219i religia, \u00een pofida con\u021binuturilor lor adesea generoase.<\/p>\n

Astfel, mesajul lui Grigore Alexandrescu din fabula \u201eC\u00e2inele \u0219i c\u0103\u021belul\u201d \u2013 care spune c\u0103 egalitatea este pentru \u201ec\u00e2ini\u201d, dar nu pentru \u201ec\u0103\u021bei\u201d \u2013 r\u0103m\u00e2ne valabil \u0219i ast\u0103zi. Este destul s\u0103 privim scena politic\u0103 mondial\u0103 actual\u0103 sau starea societ\u0103\u021bii (globale sau nu) din care facem parte ca s\u0103 ne l\u0103murim.<\/p>\n

V\u0103 aduc \u00een aten\u021bie un text care scoate la iveal\u0103 un tratament discriminatoriu: \u201eCine i-a pus pe germani s\u0103 fie judec\u0103torii na\u021biunilor? Cine a dat autoritate unor oameni brutali \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi ca ei s\u0103 stabileasc\u0103 un principe la propria lor alegere peste capetele fiilor oamenilor. \u00centr-adev\u0103r, nebunia lor a \u00eencercat adesea s\u0103 fac\u0103 acest lucru; dar, prin voin\u021ba lui Dumnezeu, de fiecare dat\u0103 ei au fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi \u0219i f\u0103cu\u021bi de ru\u0219ine.\u201d<\/p>\n

Textul este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, optimist, pentru c\u0103 sus\u021bine ru\u0219inarea, supunerea \u0219i pedepsirea celor prea seme\u021bi, \u201ebrutali \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi\u201d. Aceste cuvinte aspre par s\u0103 fi fost scrise imediat dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dar ele apar\u021bin lui John de Salisbury (dup\u0103 1110-1180) \u0219i reprezint\u0103 un punct de vedere interna\u021bional \u0219i nu unul englez, din urm\u0103 cu vreo 900 de ani.<\/p>\n

Judecata foarte critic\u0103 de mai sus era destinat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00eemp\u0103ratului romano-german Frederic I Barba\u00adrossa (1152-1190), dar, prin contextul s\u0103u, ea s-a extins asupra \u00eentregului popor german.<\/p>\n

Distinsul intelectual \u0219i om al Bisericii care a fost John de Salisbury se refer\u0103 la \u00eemp\u0103rat ca la \u201etiranul german\u201d (Teutonicus tyrannus<\/em>), iar, \u00een sens mai general, utilizeaz\u0103 \u0219i expresia \u201efurie german\u0103\u201d (furor teutonicus<\/em>).<\/em> Politica impe\u00adrial\u0103 a Hohenstaufenilor \u2013 dinastia din care f\u0103cea parte \u0219i Barbarossa \u2013 a declan\u0219at pentru prima oar\u0103 \u00een vestul Europei \u201eun na\u021bionalism politic con\u0219tient\u201d, trezind sentimente de respingere la adresa germanilor.<\/p>\n

John de Salisbury a fost o figur\u0103 interna\u00ad\u021bional\u0103, care \u0219i-a petrecut peste zece ani \u00een \u0219colile din nordul Fran\u021bei, a c\u0103l\u0103torit de cel pu\u021bin de cinci ori la curia papal\u0103 \u0219i a stat un timp, ca \u00eenalt demnitar, la Arhiepiscopia de Canterbury. Apoi a fost exilat timp de \u0219ase ani la Reims, \u00een timpul marii dispute legate de Thomas Becket, arhiepiscopul de Canterbury, ucis la 1170 din porunca regelui) \u0219i, \u00een fine, la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, a fost episcop de Chartres. <\/em><\/p>\n

El a avut o larg\u0103 re\u021bea de coresponden\u021bi \u00een Anglia, \u00een \u021b\u0103rile angevine continentale, \u00een Germania \u0219i \u00een Fran\u021ba. Astfel, Peter\/Pierre Cellensis (Petru de Celle, 1115-1183), abate \u0219i episcop \u00een nordul Fran\u021bei, \u00eei scrie lui John de Salisbury c\u0103 englezii ar fi ni\u0219te lacomi b\u0103utori: \u201eEu \u0219tiu despre oamenii din poporul t\u0103u \u0219i despre obiceiurile lor; \u00ee\u0219i umplu \u00eentot\u00addeauna bur\u021bile \u0219i pl\u0103m\u00e2nii cu vin \u0219i cu must\/vin dulce (honneyed wine<\/em>), a\u0219a cum evreii se circumcid, ca un semn c\u0103 ei sunt nep\u0103tata s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 a lui Abraham\u201d.<\/p>\n

John reia tema \u00eentr-o scrisoare a sa de dup\u0103 1150 c\u0103tre Peter, not\u00e2nd c\u0103 \u201eoamenii nu tr\u0103iesc numai cu p\u00e2ine\u201d \u0219i c\u0103 tocmai asiduitatea de a bea a prietenului s\u0103u \u201e\u00eei f\u0103cuse pe englezi faimo\u0219i printre na\u021biunile str\u0103ine (externas nationes<\/em>)\u201d. \u00cen mul\u021bii ani petrecu\u021bi \u00een Fran\u021ba, John de Salisbury s-a legat afectiv de aceast\u0103 \u021bar\u0103, care i-a devenit a doua patrie, de aceea apare \u0219i la el tema \u201edulcii Fran\u021be\u201d.<\/p>\n

\u00centr-un raport c\u0103tre Thomas Becket, scris \u00een 1164, el laud\u0103 \u021bara de adop\u021biune \u0219i Parisul: \u201e\u0218i am v\u0103zut acolo o at\u00e2t de mare cantitate de m\u00e2ncare, un popor a\u0219a de fericit, at\u00e2t de mult respect pentru cler, splendoarea \u00eentregii Biserici, sarcinile a\u0219a de diferite ale studen\u021bilor \u00een filosofie; le-am v\u0103zut \u0219i m-am minunat de ele, cum s-a minunat Iacob\u2026\u201d.<\/p>\n

John de Salisbury considera Regatul Fran\u021bei drept un loca\u0219 al virtu\u021bii \u0219i bun\u0103t\u0103\u021bii, pentru bog\u0103\u021biile sale intelectuale \u0219i economice, pentru felul civilizat \u00een care era condus \u0219i pentru c\u0103 francezii erau \u201ecea mai bl\u00e2nd\u0103 \u0219i cea mai civilizat\u0103 dintre toate na\u021biunile\u201d (omnium mitissima et civilissima nationum<\/em>). Dar John de Salisbury avea at\u00e2t de calde sentimente filofranceze tocmai fiindc\u0103 el nu se mai considera englez.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, el nu este la fel de gene\u00adros cu alte na\u021biuni, cum ar fi irlandezii \u0219i vel\u0219ii. S\u0103 fie vorba aici de multiseculara invidie dintre francezi \u0219i englezi?<\/p>\n

Oamenii se \u00een\u021beleg, dar se \u0219i du\u0219m\u0103nesc, de c\u00e2nd e lumea. A l\u0103uda pe unul \u0219i a critica pe altul a fost o practic\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103.<\/p>\n

Opiniile \u00eenv\u0103\u021batului men\u021bionat, filofrancez de origine englez\u0103, de\u0219i aflate la ordinea zilei printre intelectuali \u00een secolul al XII-lea \u2013 adic\u0103 acum aproape nou\u0103 secole \u2013 ar fi ast\u0103zi complet \u201eincorecte politic\u201d.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, John de Salisbury nu ar merita nici un nume de strad\u0103 sau vreun bust \u00een \u021b\u0103rile locuite de popoarele criticate de el. Dar cine suntem noi, cei de ast\u0103zi? Suntem cumva judec\u0103torii oamenilor, a\u0219a cum germanii (Imperiul Romano-German) erau men\u021biona\u021bi atunci ca posibili \u201ejudec\u0103tori ai na\u021biunilor\u201d?<\/p>\n

Cum s\u0103 ne putem permite s\u0103 p\u0103trundem \u00een con\u0219tiin\u021ba celor de demult \u0219i s\u0103 le \u201ejudec\u0103m\u201d g\u00e2ndurile, inten\u021biile, simpatiile \u0219i antipatiile?<\/p>\n

Ca istorici nici nu ne \u00eeng\u0103duie deontologia profesional\u0103 s\u0103 facem a\u0219a ceva. Istoricul reconstituie \u0219i explic\u0103, dar nu condamn\u0103, fiindc\u0103 el nu este judec\u0103tor. Condamna\u021bii prin legea omeneasc\u0103 r\u0103m\u00e2n condamna\u021bi, iar dac\u0103 \u0219i-au isp\u0103\u0219it pedeapsa, ajung s\u0103 fie recupera\u021bi pentru societate. Cei condamna\u021bi la moarte prin lege sunt judeca\u021bii oamenilor \u0219i deopotriv\u0103 ai lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cei care au murit pentru dreptate sunt isp\u0103\u0219i\u021bi, cei care au murit pentru crimele comise sunt damna\u021bi \u00een eternitate. Crimele \u2013 adic\u0103 luarea de vie\u021bi omene\u0219ti \u2013 nu se prescriu niciodat\u0103, iar cei care le-au comis cu voie nu pot s\u0103 fie l\u0103uda\u021bi de posteritate.<\/p>\n

Dar sunt \u0219i oameni care au avut opinii diferite fa\u021b\u0103 de cele ale societ\u0103\u021bii curente, fa\u021b\u0103 de cele ale st\u0103p\u00e2nirii, fa\u021b\u0103 de cele ale moralei \u0219i chiar ale legisla\u021biei \u00een vigoare la un moment dat. \u00cen anul 399 \u00ee. Hr., era condamnat la moarte Socrate, fiind f\u0103cut vinovat de \u201ecrima\u201d de a nu recunoa\u0219te zeii oficiali ai Cet\u0103\u021bii, de a introduce divinit\u0103\u021bi noi \u0219i de a-i \u201ecorupe\u201d pe tineri.<\/p>\n

\u201eCoruperea\u201d \u00eenseamn\u0103 aici influen\u021barea tinerilor \u00eenspre idei \u00eendr\u0103zne\u021be, spre chestion\u0103ri permanente \u0219i spre dialog, spre neacceptarea rutinei, invidiei, urii \u0219i minciunii. Socrate a fost condamnat \u00een cel mai democratic regim \u0219i loc al timpului s\u0103u, \u00een Atena. Dar Socrate, pornind de la m\u0103rturia lui Platon, a fost unul dintre cei mai mari \u00een\u021belep\u021bi din toate epocile \u0219i locurile. Aceast\u0103 judecare a lui Socrate \u2013 f\u0103cut\u0103 dup\u0103 regulile stricte ale democra\u021biei de atunci \u2013 nu a fost crezut\u0103 \u0219i nici acceptat\u0103 de comunitate.<\/p>\n

Tribunalele care au demascat crimele de r\u0103zboi, care i-au declarat criminali de r\u0103zboi pe vinova\u021bii de moartea milioanelor de evrei din Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i i-au condamnat pe ace\u0219tia la moarte r\u0103m\u00e2n \u00een istorie drept simboluri ale drept\u0103\u021bii. Criminalii dovedi\u021bi sunt \u0219i trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 criminali. Dar cei nedovedi\u021bi \u00een justi\u021bie? De exemplu, cine r\u0103spunde de moartea milioanelor de evrei, ucraineni \u0219i ru\u0219i din timpul lungii \u201edomnii\u201d a dictatorului Stalin?<\/p>\n

Din c\u00e2te \u0219tiu, Hitler nu a dat nume de str\u0103zi \u0219i nici nu are construite statui, dar Stalin \u00eenc\u0103 are. Exist\u0103 peste 100 de monumente, busturi \u0219i pl\u0103ci comemorative, multe fiind ridicate \u00een timpul conducerii lui Vladimir Putin, cu o intensificare dup\u0103 invadarea Ucrainei. Un basorelief al lui Stalin a fost reinstalat \u00een metroul din Moscova (sta\u021bia Taganskaya) \u00een mai 2025, \u00een cadrul unor \u201elucr\u0103ri de restaurare\u201d.<\/p>\n

Busturi \u0219i statui sunt amplasate \u00een diverse ora\u0219e precum Volgograd (fostul Stalingrad), Penza \u0219i \u00een regiuni precum Daghestan. \u00cen august 2023, o statuie de 8 metri a fost sfin\u021bit\u0103 \u00een ora\u0219ul Velikiye Luki.<\/p>\n

\u00cen ora\u0219ul natal al lui Stalin, Gori, din Georgia, exist\u0103 un muzeu memorial dedicat lui, unde se afl\u0103 busturi \u0219i o statuie. De\u0219i statuia principal\u0103 a fost mutat\u0103 din pia\u021ba central\u0103 \u00een 2010, ea a fost relocat\u0103 \u00een curtea muzeului.<\/p>\n

De asemenea, \u00een ultimii ani au mai fost ridicate busturi \u00een c\u00e2teva sate georgiene, adesea la ini\u021biativa localnicilor sau a unor organiza\u021bii. Chiar \u0219i \u00een Occident exist\u0103 organiza\u021bii neomarxiste care-l pream\u0103resc pe dictator \u0219i care r\u0103sp\u00e2ndesc simboluri ale sale. Asemenea organiza\u021bii se ocup\u0103 \u0219i de memoria postum\u0103 a nazi\u0219tilor, prin simboluri puse uneori la vedere.<\/p>\n

\u00centrebarea este ce facem cu acei lideri politici \u0219i intelectuali din istorie care au avut episoade de aderare la regimuri de extrem\u0103 dreapt\u0103 sau st\u00e2ng\u0103, care au revenit asupra convingerilor lor (sau care nu au revenit) \u0219i care nu au comis crime. Este vorba despre aceia care au p\u0103c\u0103tuit cu vorba.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 o alt\u0103 \u00eentrebare: cum putem interzice opiniile considerate neconforme, primejdioase, rasiste, antisemite etc., \u00eentr-o societate care recunoa\u0219te prin constitu\u021bie \u0219i alte legi \u201elibertatea de opinie\u201d, \u201elibertatea cuv\u00e2ntului\u201d, \u201elibertatea presei\u201d, \u201elibertatea de exprimare oral\u0103 sau \u00een scris\u201d \u0219i care sus\u021bin c\u0103 \u00een cadrul lor nu exist\u0103 \u201edelicte de opinie\u201d sau \u201ede\u021binu\u021bi politici\u201d?<\/p>\n

Fire\u0219te, se va putea replica u\u0219or: rasismul \u0219i antisemitismul sunt condamnate \u00een multe p\u0103r\u021bi prin lege. Totu\u0219i, de aici decurg apoi alte chestiuni delicate, fiindc\u0103 via\u021ba este foarte complicat\u0103 \u0219i fiindc\u0103 ac\u021biunile oamenilor nu sunt exclusiv drepte sau exclusiv str\u00e2mbe, ci cuprind o sumedenie de nuan\u021be.<\/p>\n

Ce facem cu un intelectual de marc\u0103, specialist de prim rang \u00een chimie, cu cercet\u0103ri excep\u021bionale, recunoscute \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een lume, cu idei, la un moment dat, de orientare rasist\u0103? Ce facem cu anumi\u021bi mari scriitori, publica\u021bi la edituri de mare prestigiu, membri ai unor erudite academii, care au scris \u00een tinere\u021be articole antisemite \u0219i s-au dezis oficial ulterior (sau nu) de acestea?<\/p>\n

Nu scriu toate acestea ca s\u0103 revenim la \u201edilema Wagner\u201d \u0219i nici la \u201edilema Nietzsche\u201d. Ideea este: arunc\u0103m la \u201elada de gunoi a istoriei\u201d \u0219i marea crea\u021bie (valoarea, talentul) odat\u0103 cu via\u021ba \u0219i activitatea marelui creator? Este corect a\u0219a ceva?<\/p>\n

Orice om normal ar r\u0103spunde c\u0103 nu, c\u0103 nu ne putem r\u0103zbuna pe crea\u021bii, c\u0103 nu putem interzice produse valoroase ale talentului \u0219i ale g\u00e2ndirii \u2013 care nu ofenseaz\u0103 direct pe nimeni \u2013 de dragul unei intransigen\u021be \u00eempinse la extrem. Este ca \u0219i cum am ucide \u00eempreun\u0103 cu mesajul \u0219i mesagerul.<\/p>\n

\u00cen general, oamenii aceia au murit, unii au isp\u0103\u0219it pedepse pentru delictele lor de opinie, al\u021bii nu; unii au condus anumite genuri de organiza\u021bii care au avut drept scop discriminarea, exterminarea, deten\u021bia altora, \u00eenjosirea, nedrept\u0103\u021birea etc., dar nu au ap\u0103sat niciodat\u0103 pe tr\u0103gaci \u0219i nu au fost \u0219i nici nu au putut s\u0103 fie condamna\u021bi. Justi\u021bia democratic\u0103 pretinde probe irefutabile. \u00cen plus, \u00eentr-o societate democratic\u0103 puternic\u0103, \u00eendemnurile malefice sunt demascate, respinse \u0219i nu ajung dominante \u00een opinia public\u0103.<\/p>\n

Mai este \u0219i altceva: ambian\u021ba general\u0103 a vie\u021bii dintr-o anumit\u0103 regiune. De exemplu, \u00een Europa de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, s-a ie\u0219it din criza cea mare de la finele conflictului care m\u0103cinase lumea prin dou\u0103 procedee: prin \u00eent\u0103rirea democra\u021biei, pe de o parte \u0219i prin \u00eent\u0103rirea autocra\u021biei, adic\u0103 prin dictaturi (de dreapta extrem\u0103 sau de st\u00e2nga extrem\u0103), pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

Anglia, Fran\u021ba, \u021b\u0103rile nordice \u0219i alte c\u00e2teva \u021b\u0103ri pres\u0103rate pe continent au pariat pe democra\u021bie, pe c\u00e2nd Rusia (\u00een 1917), Ungaria (\u00een 1920), Italia (\u00een 1922), Germania (\u00een 1933), plus Portugalia, Polonia, Bulgaria, Spania, Grecia etc. au pariat, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, pe regimuri de m\u00e2n\u0103 forte, dictatoriale, multe de tip fascist.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a p\u0103strat \u00een aproape toat\u0103 epoca interbelic\u0103 orientarea spre Fran\u021ba \u0219i Anglia, precum \u0219i un regim democratic \u2013 evident, la nivelul democra\u021biei de atunci din sud-estul Europei, cu mireasm\u0103 de Balcani, dar democra\u021bie totu\u0219i \u2013 pentru ca, foarte t\u00e2rziu, \u00een 1938, s\u0103 treac\u0103 la un regim de autoritar al regelui Carol al II-lea. Este greu de spus dac\u0103 acest regim poate s\u0103 fie numit \u201edictatur\u0103 regal\u0103\u201d sau, eufemistic, \u201ede autoritate personal\u0103\u201d.<\/p>\n

Oricum a fost un regim de discriminare la adresa evreilor, s-au adoptat atunci legi rasiale care au ap\u0103sat greu asupra a circa 4% dintre cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni. Ei aveau unica \u201evin\u0103\u201d de a se fi n\u0103scut izraeli\u021bi, de a fi suferit oprobrii, de a nu fi fost admi\u0219i de la \u00eenceput cu drepturi cet\u0103\u021bene\u0219ti depline, de a fi luptat (unii dintre ei) pentru independen\u021ba Rom\u00e2niei, pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei etc. Dar mai toat\u0103 Europa epocii era a\u0219a.<\/p>\n

Hitler lansase \u00een 1925-1926, prin manifestul \u00een dou\u0103 volume \u201eMein Kampf\u201d (\u201eLupta mea\u201d), ideea sa despre noua ordine mondial\u0103, cu \u201erasa superioar\u0103\u201d (arian\u0103) \u0219i \u201erase\/ popoare inferioare\u201d (evrei, romi, slavi etc.), cu pream\u0103rirea discrimin\u0103rii, cu motivarea perpetu\u0103rii \u201erasei superioare\u201d \u0219i a extinc\u021biei \u201einferiorilor\u201d, cu ideea de r\u0103zbunare \u0219i de dominare mondial\u0103 a Germaniei.<\/p>\n

Hitler descrie aici unele \u201esolu\u021bii\u201d la \u201eproblema evreiasc\u0103\u201d. Pentru nazi\u0219tii din Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i pentru neonazi\u0219tii de dup\u0103 1945, \u201eMein Kampf\u201d a reprezentat \u0219i reprezint\u0103 \u0219i azi bazele na\u021bional-socialismului. Primele sunete ale acestor dou\u0103 cuvinte \u00een german\u0103 au dat numele de nazism. Din moment ce germanii \u2013 na\u021biunea cea mai admirat\u0103 \u0219i mai invidiat\u0103 din Europa \u2013 au ajuns s\u0103 fie familiari cu asemenea programe \u0219i concepte din anii 1925-1926, iar din 1933 le-au v\u0103zut puse \u00een practic\u0103 \u00een Germania \u0219i apoi \u00een vecin\u0103tatea Germaniei, cele mai multe state europene s-au aliniat.<\/p>\n

Dac\u0103 leadership-ul european g\u00e2ndea astfel, era de a\u0219teptat ca toate \u021b\u0103rile mai mici s\u0103 se replieze \u0219i ele p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. \u0218i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat. Unele state (precum Finlanda, Rom\u00e2nia, Bulgaria), v\u0103z\u00e2nd c\u00e2t de agresiv\u0103 era politica Uniunii Sovietice \u0219i cum erau cucerite r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00eenspre est \u0219i sud-est, Austria, Cehoslovacia, Polonia, s-au aliat cu Germania, pe de o parte de frica invad\u0103rii lor de c\u0103tre germani (era preferabil s\u0103 fii aliat \u0219i nu cucerit), pe de alta de frica invad\u0103rii lor de c\u0103tre ru\u0219i (sovietici).<\/p>\n

\u00cen acest context, s-a creat \u00een opinia public\u0103 european\u0103 \u2013 cu diferite nuan\u021be de la \u021bar\u0103 la \u021bar\u0103 \u2013 un curent dominant profascist, prohitlerist sau apropiat de aceste regimuri. Cu alte cuvinte, majoritatea popula\u021biei con\u0219tiente, care citea presa \u0219i asculta radioul, a ajuns s\u0103 accepte, s\u0103 tolereze acest fel de a vedea lumea, chiar dac\u0103 nu era de acord cu \u00eendemnul la crime.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, nu s-a \u00eent\u00e2mplat tocmai acest fel de aservire, dar, dup\u0103 alegerile de la finele lui 1937, regele Carol al II-lea nu a mai respectat regulile democra\u021biei \u0219i a numit un guvern minoritar, cu vederi de extrem\u0103 dreapt\u0103. Acest guvern \u201ea condus\u201d \u021bara timp de 44 de zile \u0219i apoi a fost demis.<\/p>\n

Ce ar trebui s\u0103 \u00een\u021belegem din toate acestea? S\u0103 ne amintim ceea ce a zis Simion B\u0103rnu\u021biu<\/a>, marele lider rom\u00e2n al Revolu\u021biei de la 1848-1849 din Transilvania: \u201e\u021aine\u021bi cu poporul, ca s\u0103 nu r\u0103t\u0103ci\u021bi!\u201d. \u0218i totu\u0219i, unele popoare au gre\u0219it, ba chiar multe popoare au gre\u0219it c\u00e2teodat\u0103 \u00een istoria lor. De ce? B\u0103rnu\u021biu \u0219i contemporanii lui ziceau bine c\u0103 popoarele nu gre\u0219esc \u00een general, dar cu o condi\u021bie: s\u0103 aib\u0103 lideri buni, capabili merituo\u0219i anima\u021bi de spiritul binelui public, de principiile democratice, de patriotism autentic. Dac\u0103 liderii sunt r\u0103i, \u0219i mul\u021bimea o poate lua pe c\u0103i rele. Se poate, oare, condamna un popor fiindc\u0103 gre\u0219e\u0219te? Nu cred.<\/p>\n

O mul\u021bime care gre\u0219e\u0219te din punctul nostru de vedere de azi, trebuie doar s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103, iar atitudinea ei trebuie doar explicat\u0103. Oamenii g\u00e2ndesc, \u00een general, dup\u0103 constantele epocii lor \u0219i nu pot fi condamna\u021bi fiindc\u0103 nu au fost vizionari sau eroi \u0219i pentru c\u0103 nu au prev\u0103zut viitorul. Popoarele nu pot s\u0103 fie condamnate, liderii lor, \u00eens\u0103, da.<\/p>\n

Acuzele de discriminare, de fascism, de antisemitism, raportate la trecut, pot na\u0219te alte acuze, de antirom\u00e2nism, de antimaghiarism sau se pot r\u0103sfr\u00e2nge spre unghiuri nea\u0219teptate. De exemplu, scriitorul Pet\u0151fi Sandor \u00eei jigne\u0219t grav pe germani, pe slovaci \u0219i pe rom\u00e2ni. De altminteri, \u00een maghiar\u0103, etnonimul \u201et\u00f3t\u201d, adic\u0103 \u201eslovac\u201d, devenise sinonim cu \u201eprost\u201d.<\/p>\n

Mul\u021bi intelectuali germani din Transilvania \u0219i Banat (sa\u0219i \u0219i \u0219vabi), deveni\u021bi ulterior (o mare parte dintre ei) membri ai Grupului Etnic German, au simpatizat cu nazismul de timpuriu, au scris despre asta, au avut atitudini \u00een consecin\u021b\u0103. \u00cen timpul dictaturii comuniste (regim totalitar de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103), mul\u021bi scriitori au f\u0103cut elogiul sistemului sau au scris la comand\u0103, spre a se salva.<\/p>\n

George C\u0103linescu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga \u0219i mul\u021bi al\u021bi intelectuali valoro\u0219i au tr\u0103it \u2013 nu \u0219i-au ales ei perioada \u00een care s\u0103 se nasc\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt \u2013 \u0219i \u00een timpul comunismului.<\/p>\n

Unii au f\u0103cut \u0219i anumite compromisuri ca s\u0103 nu moar\u0103 de foame sau ca s\u0103 nu sufere (s\u0103 nu moar\u0103) \u00een \u00eenchisori ori la Canal. Nu to\u021bi oamenii se nasc cu stof\u0103 de eroi. Vinova\u021bii au fost acuza\u021bi deja pentru colaborarea cu regimul, de multe ori, pe nedrept.<\/p>\n

Tudor Arghezi a f\u0103cut multe slalomuri \u00een via\u021b\u0103, de la dialogul s\u0103u cu ocupantul german al Bucure\u0219tilor \u0219i al sudului \u021b\u0103rii (trimis \u00een judecat\u0103 la Curtea Mar\u021bial\u0103 \u0219i condamnat la deten\u021bie) p\u00e2n\u0103 la atacarea (\u00een scris a) ambasadorului german \u00een 1943 \u0219i la adecvarea sa, dificil\u0103, la ideologia comunist\u0103. A scris, \u00eentre altele, volumele \u201e1907 \u2013 peizaje\u201d, \u201eC\u00e2ntare omului\u201d, \u201eStihuri pestri\u021be\u201d, \u201ePoeme noi\u201d, publicate \u00eentre anii 1955 \u0219i 1963, dar valabile peste spa\u021bii \u0219i timpuri.<\/p>\n

Ca urmare, \u00een fa\u021ba valorii s-au plecat \u0219i comuni\u0219tii \u0219i l-au introdus \u00een manuale, ca pe unul dintre cei mai mari scriitori. Ce s\u0103 facem \u00een aceast\u0103 situa\u021bie? S\u0103-l respingem cum au f\u0103cut ini\u021bial comuni\u0219tii \u0219i s\u0103 promov\u0103m \u201ecrea\u021bia\u201d lui Teodor Neculu\u021b\u0103, A. Toma \u0219i Dan De\u0219liu? Opera lui Tudor Arghezi reprezint\u0103 o valoare na\u021bional\u0103 \u0219i chiar interna\u021bional\u0103 (a fost tradus \u00een zeci de limbi), el fiind un m\u00e2nuitor inegalat al limbii rom\u00e2ne. Dar cu Eminescu ce s\u0103 facem?<\/p>\n

El exprim\u0103, mai mult \u00een articolele sale de pres\u0103 dec\u00e2t \u00een poezie, anumite idei care nu sunt \u00een concordan\u021b\u0103 cu morala \u0219i legisla\u021bia actual\u0103, nu se adecveaz\u0103 \u201ecorectitudinii politice\u201d. Cine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-l cenzureze sau corecteze pe Eminescu? Cine mai are o crea\u021bie comparabil\u0103 cu a lui? Cine se apropie de geniul lui? Sau g\u0103sit unii s\u0103-l \u201ecorecteze\u201d, totu\u0219i, de\u0219i crea\u021bia lor se situeaz\u0103 \u00een jurul valorii lui zero.<\/p>\n

Dar nu m\u0103 mai mir de nimic, din moment ce chiar \u00een Marea Britanie a fost \u201ecorectat\u201d \u0219i \u201eadmonestat\u201d William Shakespeare pentru c\u0103 nu g\u00e2ndit la 1600 \u00een termenii din anii 2000. Fire\u0219te, sunt de acord cu faptul c\u0103 tragedia evreilor \u0219i Holocaustul suferit de ei \u00een secolul al XX-lea, ca urmare a aplic\u0103rii ideologiilor de extrem\u0103 dreapt\u0103, sunt unice \u00een istorie, dar crimele r\u0103m\u00e2n crime \u00een raport cu oricare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u0219i discriminarea, xenofobia, \u0219ovinismul sunt fenomene generale \u00een istorie. Ele au lovit mul\u021bi oameni, indiferent de na\u021bionalitatea \u0219i de religia lor.<\/p>\n

De aceea, unii vor spune c\u0103 nu este corect s\u0103 facem discriminare prin lege \u0219i s\u0103-i consider\u0103m vinova\u021bi doar pe cei care au atacat o singur\u0103 na\u021biune sau o religie (confesiune) anume. Dac\u0103 vom face a\u0219a, va \u00eencepe un\u00a0 carusel de condamn\u0103ri post-mortem, f\u0103r\u0103 ca cei viza\u021bi s\u0103 se mai poat\u0103 ap\u0103ra. Ei au fost condamna\u021bi \u00een mare parte, iar dac\u0103 nu au fost, ce rost mai are s\u0103-i condamn\u0103m, blam\u0103m \u0219i interzicem noi acum, post-factum?<\/p>\n

Oare nu ar fi mai bine s\u0103 nu cre\u0103m vrajb\u0103 acolo unde este nevoie de concordie \u0219i pace? Oare nu ar fi mai bine s\u0103 ve\u0219tejim relele din via\u021ba unora, dar s\u0103 le pre\u021buim crea\u021bia valid\u0103, important\u0103 pentru istoria culturii, a \u0219tiin\u021bei, pentru crea\u021bia intelectual\u0103 \u00een general? Dac\u0103 interzicem o strad\u0103 cu numele lui Octavian Goga, alta cu numele lui Alexandru Vaida-Voevod, alta cu numele lui Gheorghe I. Br\u0103tianu, ce vom avea de c\u00e2\u0219tigat?<\/p>\n

Va veni repede \u0219i cererea de interdic\u021bie a operelor acestora? Aceasta ar fi o imens\u0103 gre\u0219eal\u0103, de neiertat, o pierdere irecuperabil\u0103. Orice creator \u0219tie c\u0103 opera nu este totuna cu via\u021ba autorului ei. Opera de valoare d\u0103inuie dincolo de via\u021b\u0103, care e scurt\u0103: Ars longa, vita brevis<\/em>.<\/p>\n

Societ\u0103\u021bile civilizate \u0219i mature \u0219i-au creat ierarhii de valori estetice \u00een cadrul istoriei culturii. Ele nu sunt create prin voin\u021ba cuiva, de c\u0103tre o persoan\u0103 anume, ci de c\u0103tre con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103, de c\u0103tre opinia public\u0103, de c\u0103tre genera\u021bii de critici \u0219i istorici literari, de mari intelectuali. De ce aceste ierarhii ar putea \u0219i ar trebui s\u0103 fie r\u0103sturnate de criterii neestetice, neliterare, neculturale?<\/p>\n

Crea\u021biile de valoare exist\u0103 \u0219i ele se impun de la sine. Dac\u0103 \u00een formarea lor nu a intervenit nicio cenzur\u0103, de ce s\u0103 intervin\u0103 cenzura acum? Cu ce gre\u0219esc eu dac\u0103 laud poezia \u201eD\u0103sc\u0103li\u021ba\u201d de Octavian Goga sau \u201eRomanul adolescentului miop\u201d de Mircea Eliade \u0219i ce leg\u0103tur\u0103 au aceste opere cu anumite atitudini din societate ale autorilor lor?<\/p>\n

Cine poate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 via\u021ba privat\u0103 a lui Cervantes (care \u0219i-a \u00eensu\u0219it banul public, a fost sclav, a fost excomunicat de Biseric\u0103 \u0219i a colaborat cu pira\u021bii berberi) a avut vreun rol \u00een stabilirea valorii capodoperei sale \u201eIscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha\u201d?<\/p>\n

Oare merit\u0103 s\u0103 condamn\u0103m r\u0103u amintirea bun\u0103 a unor creatori de valori autentice? Niciun cunosc\u0103tor al istoriei nu neag\u0103 opiniile sau faptele gre\u0219ite, \u00een contextul legilor \u0219i moralei actuale, ale acestor intelectuali, doar c\u0103 ele nu justific\u0103 interzicerea numelor lor ast\u0103zi \u0219i a statuilor. De la interzicerea unor c\u0103l\u0103i ai omenirii p\u00e2n\u0103 la anularea unor opere ale lui Shakespeare este cale foarte lung\u0103, dar ea a fost f\u0103cut\u0103. Oare asta s\u0103 fie solu\u021bia spre bine a omenirii?<\/p>\n

Proliferarea, din p\u0103cate, a unor idei condamnate de lege \u0219i de istorie este o realitate \u00een lumea contemporan\u0103. Legile actuale pedepsesc astfel de manifest\u0103ri \u0219i bine fac. Dar aceast\u0103 proliferare nu se poate opri prin noi condamn\u0103ri retroactive, ci prin toleran\u021b\u0103, \u00een\u021belegere \u0219i acceptare.<\/p>\n

Un lucru important este acela c\u0103 se cuvine s\u0103 d\u0103m legi pentru prezent \u0219i viitor, nu pentru trecut, s\u0103 chem\u0103m \u00een justi\u021bie pe viii care gre\u0219esc acum \u0219i \u00een viitor \u0219i nu s\u0103 ne r\u0103zboim cu mor\u021bii. Este ca \u0219i cum am lupta cu istoria, ceea ce este absurd. Atitudinile \u0219i faptele neconforme cu morala etern\u0103 \u0219i cu legile firii sunt condamnate oricum de istorie.<\/p>\n

O lege de asanare moral\u0103 are ra\u021biunea de a combate anumite atitudini neconforme din prezent \u0219i din viitor, de a exclude din societatea actual\u0103 actualiz\u0103ri ale extremismelor, dar nu de se r\u0103zboi cu istoria. Dac\u0103 se valorific\u0103 mo\u0219tenirea valid\u0103 a unor creatori din trecut, f\u0103r\u0103 elogierea erorilor pe care ace\u0219tia le-au s\u0103v\u00e2r\u0219it, nu v\u0103d unde este pericolul.<\/p>\n

Damnarea memoriei unor scriitori de valoare sau a unor savan\u021bi importan\u021bi, ce alta poate s\u0103 ne aduc\u0103 dec\u00e2t rezisten\u021b\u0103 \u0219i riposte? Oare de a\u0219a ceva are nevoie societatea noastr\u0103 ca s\u0103 func\u021bioneze mai bine? Oamenii sunt datori, chiar dac\u0103 nu uit\u0103, s\u0103 ierte \u0219i s\u0103 duc\u0103 lumea mai departe. Ei nu au menirea s\u0103 distrug\u0103 valorile, ci s\u0103 le conserve \u0219i s\u0103 le perpetueze.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n