Decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de\u00a0mediu\u00a0pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe r\u00e2ul B\u00e2sca Mare (Nehoia\u0219u II) nu a fost v\u0103zut\u0103 cu ochi buni de ONG-urile REZIST. Acestea sus\u021bin c\u0103 revizuirea documenta\u021biei pentru ob\u021binerea acordului de mediu, solicitat\u0103 de minister la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut, este de fapt o copie a documenta\u021biei din 2024 care a fost respins\u0103 de minister. Proiectul este realizat de Hidroelectrica \u00een propor\u021bie de 85% \u0219i el a fost inclus pe lista proiectelor strategice de c\u0103tre Guvern. ONG-urile de mediu, din r\u00e2ndurile c\u0103rora se remarc\u0103 activi\u0219tii Declic \u0219i Bankwatch Rom\u00e2nia, au reu\u0219it pe 22 mai s\u0103 blocheze definitiv defri\u0219area a peste 30 de hectare de p\u0103dure din Mun\u021bii C\u0103limani pentru realizarea Hidrocentralei R\u0103stoli\u021ba, dup\u0103 ce Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i Hidroelectrica au pierdut procesul.<\/p>\n
Acordul de mediu pentru finalizarea proiectului a fost emis la mijlocul lunii martie a acestui an. \u201eDecizia vizeaz\u0103\u00a0finalizarea unor lucr\u0103ri \u00eencepute anterior anului 1990, \u00een baza Decretului nr. 294\/1981, \u0219i include punerea \u00een func\u021biune a treptei Surduc-Nehoia\u0219u, prin\u00a0instalarea unui grup hidroenergetic de 55 MW \u00een cadrul CHE Nehoia\u0219u II. Finalizarea investi\u021biei va conduce la o produc\u021bie suplimentar\u0103 estimat\u0103 la 152 GWh\/an de energie electric\u0103 din surse regenerabile, precum \u0219i la cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de stocare a energiei prin utilizarea lacului de acumulare, cu un volum total de aproximativ 400.000 mc\u201d, preciza Ministerul Mediului dup\u0103 emiterea acordului de mediu. Ulterior, Hidroelectrica a lansat pe 24 martie 2026, procedura de achizi\u021bie pentru proiectarea, furnizarea \u0219i montajul echipamentelor mecanice \u0219i electrice aferente Centralei Hidroelectrice Nehoia\u0219u II, precum \u0219i pentru extinderea sta\u021biei de transformare de 110 kV din cadrul Amenaj\u0103rii Hidroenergetice Surduc-Siriu.\u00a0<\/p>\n
Proiectul, o investi\u021bie strategic\u0103<\/p>\n
Proiectul reprezint\u0103 una dintre investi\u021biile strategice ale companiei \u00een dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie de energie regenerabil\u0103 \u0219i \u00een consolidarea securit\u0103\u021bii energetice a Rom\u00e2niei. Contractul, estimat la aproximativ 49,5 milioane de euro (f\u0103r\u0103 TVA), va fi atribuit sub forma unui contract \u201ela cheie\u201d \u0219i va include activit\u0103\u021bi de proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere \u00een func\u021biune \u0219i instruirea personalului de exploatare. Durata estimat\u0103 de implementare este de 44 de luni. Investi\u021bia vizeaz\u0103 instalarea hidroagregatului complet, inclusiv turbina, generatorul, sistemele de automatizare \u0219i protec\u021bii, echipamentele hidromecanice auxiliare, precum \u0219i extinderea sta\u021biei electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA \u0219i a infrastructurii de securitate \u0219i comunica\u021bii. Proiectul va contribui la cre\u0219terea flexibilit\u0103\u021bii sistemului energetic, la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea capacit\u0103\u021bii de reglaj \u0219i la valorificarea suplimentar\u0103 a poten\u021bialului hidroenergetic al r\u00e2ului Buz\u0103u.<\/p>\n
Amenajarea Hidroenergetic\u0103 Surduc-Siriu reprezint\u0103 unul dintre cele mai importante proiecte aflate \u00een portofoliul investi\u021bional al Hidroelectrica, iar realizarea CHE Nehoia\u0219u II este esen\u021bial\u0103 pentru finalizarea \u00eentregii trepte Surduc-Nehoia\u0219u \u0219i pentru cre\u0219terea produc\u021biei de energie regenerabil\u0103 a companiei, spune compania Hidroelectrica.<\/p>\n
Acuza\u021bii de copy-paste<\/p>\n
Comunitatea Declic, Asocia\u021bia Social Cultural\u0103 Taini\u021ba Ba\u0219tinei, Asocia\u021bia Agent Green, Valea Jiului Society, Asocia\u021bia Ecolegal \u0219i Bankwatch Rom\u00e2nia trag un semnal de alarm\u0103 cu privire la decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de mediu pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe r\u00e2ul B\u00e2sca Mare (Nehoia\u0219u II). De\u0219i institu\u021bia a solicitat oficial revizuirea documenta\u021biei la finele anului 2025, o analiz\u0103 comparativ\u0103 a textelor demonstreaz\u0103 c\u0103 \u201eactualizarea\u201d este o fars\u0103: versiunea 2025 este identic\u0103 cu cea din 2024 \u00een propor\u021bie de 96,4%, sus\u021bin organiza\u021biile amintite. \u201eAnaliza automat\u0103\u00a0a celor dou\u0103 versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 de pagini \u00een 2024 versus 278 de pagini \u00een 2025, scoate la iveal\u0103 un dispre\u021b profund fa\u021b\u0103 de rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i lege. Modific\u0103rile reale se rezum\u0103 la schimbarea anului pe copert\u0103, ad\u0103ugarea a dou\u0103 tabele minore \u0219i extinderea sec\u021biunii de zgomot. \u00cen rest, 96,4% din document r\u0103m\u00e2ne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaun\u0103, vidr\u0103), analiza corpurilor de ap\u0103, matricea de impact \u0219i concluziile sunt copiate cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt\u201d, se specific\u0103 \u00eentr-o postare pe site-ul Declic.<\/p>\n
\u201eDincolo de metoda grosolan\u0103 \u00abcopy-paste\u00bb, documenta\u021bia girat\u0103 de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignor\u0103 complet impactul asupra sitului Lunca Buz\u0103ului \u0219i exclude analiza asupra arini\u0219ului (habitat prioritar) \u0219i a zgl\u0103voacei (specie protejat\u0103) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoper\u0103 nici m\u0103car un sfert din obliga\u021biile legale, sacrific\u00e2nd biodiversitatea Mun\u021bilor Carpa\u021bi pentru un proiect care este \u00abcvasi-nefunc\u021bional\u00bb, conform speciali\u0219tilor\u201d.<\/p>\n
din postarea Declic<\/p>\n
Ce sunt arini\u0219ul \u0219i zgl\u0103voaca\u00a0<\/p>\n
Arini\u0219ul invocat \u00een sus\u021binerea argumenta\u021biei ONG-urilor de mediu pentru oprirea proiectului este o arie protejat\u0103 de interes na\u021bional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN. Arini\u0219ul reprezint\u0103 o p\u0103durice sau un desi\u0219 natural format predominant din arbori de arin. Aceste ecosisteme nu sunt rare, ele cresc frecvent \u00een zonele umede, pe malurile apelor sau \u00een luncile inundabile. Potrivit datelor publice, la noi termenul denume\u0219te \u0219i o serie de rezerva\u021bii naturale protejate cum ar fi:<\/p>\n
Arini\u0219ul de la Sinaia (Cump\u0103tul): Arie natural\u0103 protejat\u0103 de interes na\u021bional.<\/p>\n
Arini\u0219ul Erenciuc: Rezerva\u021bie natural\u0103 din Delta Dun\u0103rii, cu habitate forestiere \u0219i avifaunistice.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te zgl\u0103voaca, acesta este un pe\u0219te mic, f\u0103r\u0103 o valoare. El \u00een general se prinde pentru a servi ulterior ca momeal\u0103 la undi\u021b\u0103 pentru pescuitul p\u0103str\u0103vului. El aduce daune pisciculturii, deoarece consum\u0103 icrele p\u0103str\u0103vului. Are 6-10\u00a0cm lungime (maximum 20\u00a0cm) \u0219i poate tr\u0103i 10 ani. Este un pe\u0219te de ap\u0103 dulce, tr\u0103ind \u00een apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani.\u00a0<\/p>\n
\u00cen loc de hidrocentrale, fotovoltaice \u0219i baterii<\/p>\n
Mai mult, din punct de vedere energetic, \u201emiza strategic\u0103\u201d a proiectului este o iluzie contrazis\u0103 de cifre. Declic \u00eel citeaz\u0103 pe lectorul universitar Cornel Ilinca de la Universitatea Tehnic\u0103 de Construc\u021bii Bucure\u015fti,\u00a0care arat\u0103 c\u0103 proiectul este cvasi-nefunc\u021bional din cauza renun\u021b\u0103rii la treapta de acumulare Cire\u0219u. \u201eProiectul nu poate fi clasificat ca \u00abstrategic\u00bb sau \u00abde interes na\u021bional\u00bb strict din perspectiv\u0103 energetic\u0103. Capacitatea instalat\u0103 de 55 MW \u0219i produc\u021bia estimat\u0103 (posibil redus\u0103 sub 100 GWh\/an sub influen\u021ba schimb\u0103rilor climatice) reprezint\u0103 o contribu\u021bie minor\u0103 la securitatea energetic\u0103 na\u021bional\u0103. Criteriile tehnice relevante nu sus\u021bin aceast\u0103 clasificare: proiectul nu acoper\u0103 v\u00e2rfuri semnificative de consum, nu reduce dependen\u021ba de importuri \u0219i implic\u0103 riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investi\u021bii \u00een fotovoltaic\/eolian\/BESS ofer\u0103 beneficii similare cu costuri \u0219i impact mult mai reduse\u201d,\u00a0declar\u0103 lector univ. Cornel Ilinca.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, contribu\u021bia proiectului la sistemul energetic na\u021bional este estimat\u0103 la un insignifiant 0,28%. \u201ePrin semnarea acestui acord de mediu pe baza unui raport \u00abreciclat\u00bb, Ministerul Mediului ignor\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 impactul ireversibil asupra siturilor Natura 2000 \u0219i a ecosistemelor acvatice \u0219i a comunit\u0103\u021bilor locale din Plaiul B\u00e2scilor\u201d, mai sus\u021bine Declic. \u00cen final, organiza\u021biile de mediu cer ministrei demise Diana Buzoianu s\u0103 \u00ee\u0219i asume \u201eresponsabilitatea pentru acest e\u0219ec de management \u0219i s\u0103 opreasc\u0103 distrugerea cursurilor de ap\u0103 \u00een numele unor proiecte care nu aduc nici siguran\u021b\u0103 energetic\u0103, nici respect fa\u021b\u0103 de bugetul na\u021bional sau natura Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n
Cele 10 proiecte hidro de investi\u021bii alese de CSAT \u0219i stadiul lor<\/p>\n
\u00cen anul 2022, \u00een urma unei analize realizate \u00een Consiliul Suprem de Ap\u0103rare al \u021a\u0103rii, un num\u0103r de 10 proiecte ale companiei Hidroelectrica au fost declarate de interes na\u021bional, ele urm\u00e2nd s\u0103 fie finalizate. Toate aceste proiecte erau \u00eencepute \u00eenainte de 1989 \u0219i au un grad mare de execu\u021bie (85-95%). Potrivit unei ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103\u00a0 a guvernului emis\u0103 \u00een acea perioad\u0103 \u201eaceste obiective de investi\u021bii sunt considerate situa\u021bii excep\u021bionale, \u00een sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292\/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice \u015fi private asupra mediului, \u0219i sunt proiecte de interes na\u021bional\/importan\u021b\u0103\/securitate na\u021bional\u0103, \u0219i al art. 36 din Legea nr. 46\/2008 – Codul silvic (\u2026), pentru a c\u0103ror realizare este permis\u0103 scoaterea terenurilor din circuitul agricol \u0219i scoaterea definitiv\u0103 a terenurilor din fondul forestier na\u021bional\u201d. De\u0219i termenul pentru finalizarea acestor proiecte era anul 2026, niciunul din ele nu este finalizat, \u00een general din cauza litigiilor de mediu. Pe lista obiectivelor declarate de interes na\u021bional ap\u0103reau:<\/p>\n
1. AHE a r\u00e2ului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbe\u0219ti\u00a0<\/p>\n
2. AHE a r\u00e2ului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig<\/p>\n
3. AHE Pascani pe r\u00e2ul Siret<\/p>\n
4. AHE R\u0103stolni\u021ba<\/p>\n
5. AHE Surduc-Siriu<\/p>\n
6. AHE a r\u00e2ului Siret pe sectorul Cosme\u0219ti – Movileni<\/p>\n
7. Complex Hidrotehnic \u0219i Energetic Cerna-Motru-Tismana, Etapa a II-a<\/p>\n
8. AHE a r\u00e2ului Olt pe sectorul Izbiceni – Dun\u0103re. CHE Islaz<\/p>\n
9. AHE Cerna-Belareca<\/p>\n
10. Valorificarea poten\u021bialului energetic solar din zona Sadova-D\u0103buleni, Dolj – UAT Sadova<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/60m.ro\/hidrocentrala-surduc-siriu-proiect-strategic-blocat-de-ong-urile-rezist-pe-motiv-de-zglavoaca-si-arinis\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DECLIC.jpg”] Grup\u0103rile REZIST lovesc din nou: Arini\u0219ul \u0219i zgl\u0103voaca, noii \u201esolda\u021bi\u201d arunca\u021bi \u00een lupta \u00eempotriva hidrocentralelor Decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de\u00a0mediu\u00a0pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe r\u00e2ul B\u00e2sca Mare (Nehoia\u0219u II) nu a fost v\u0103zut\u0103 cu ochi buni de ONG-urile REZIST. Acestea sus\u021bin c\u0103 revizuirea documenta\u021biei pentru ob\u021binerea acordului de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-1967176","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1967176"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967176\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1967176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1967176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1967176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}