{"id":1966652,"date":"2026-06-01T12:41:26","date_gmt":"2026-06-01T09:41:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1966652"},"modified":"2026-06-01T12:41:26","modified_gmt":"2026-06-01T09:41:26","slug":"cultura-educatia-si-bata-ciobanului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1966652","title":{"rendered":"Cultura, educa\u021bia \u0219i b\u00e2ta ciobanului"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/cioban-educatie-e1780317626404.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/cioban-educatie-e1780317626404.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a><\/span>Cultura, educa\u021bia \u0219i b\u00e2ta ciobanului<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a>OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cultura, educa\u021bia \u0219i b\u00e2ta ciobanului<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Gazeta de Sud<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Revista \u201eHistoria\u201d a dat faliment, nu mai apare \u00een format pe h\u00e2rtie. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu National Geografic Rom\u00e2nia. \u0218i cu alte reviste. Nu mai sunt cump\u0103rate, uneori nici m\u0103car de cei de specialitate (profesori, studen\u021bi). Eu cump\u0103r ocazional, dar mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu am timp s\u0103 citesc dec\u00e2t foarte pu\u021bin dintr-un num\u0103r. Cump\u0103r \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, uneori \u201eObservator cultural\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eContemporanul\u201d, \u201eMagazin istoric\u201d, \u201eFormula As\u201d, \u201eFamilia ortodox\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ceea ce g\u0103sesc \u00een aceste reviste, nu g\u0103sesc pe internet \u2013 nici pe facebook, nici pe alte site-uri, de\u0219i unele reviste men\u021bionate au pagin\u0103 proprie \u0219i posteaz\u0103 fragmente de articole, sau chiar articole integrale. \u00cen primul r\u00e2nd, nu g\u0103sesc online atmosfera aceea de a deschide o revist\u0103 \u0219i de a \u021bi se transmite o stare, aproape instantaneu: r\u0103bdare, calm, sentimentul c\u0103 participi la un act de cultur\u0103, la o cercetare solid\u0103, pactul acela cititor-autor, lini\u0219tea necesar\u0103 medita\u021biei \u0219i asimil\u0103rii.<\/p>\n

O revist\u0103 nu are doar articole de opinie, ci \u0219i anchete de pres\u0103 sau de cultur\u0103, pentru a c\u0103ror realizare este nevoie adeseori de un buget (deplasare, cazare, diurn\u0103). Sunt articole care presupun cercetare de arhive, sau interviuri, sau ore de bibliotec\u0103. Pe internet domin\u0103 fragmentarismul, pastila. Cititorul este gr\u0103bit, iar ca s\u0103 \u00eel prinzi, s\u0103 \u00eel convingi s\u0103 \u00ee\u0219i ia r\u0103gazul de a te citi \u0219i pe tine, trebuie s\u0103 nu \u00eel descurajezi cu un text lung. Un decupaj. Un fragment. O maxim\u0103. O poz\u0103.<\/p>\n

Mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 merg la \u0219coal\u0103 cu un bra\u021b de reviste (acela\u0219i num\u0103r) ca s\u0103 citesc cu elevii un articol de istorie sau o poveste de via\u021b\u0103. Am recomandat copiilor talenta\u021bi la literatur\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i cumpere publica\u021bii de specialitate. \u0218i tuturor s\u0103 se aboneze la unele de interes mai general.<\/p>\n

Formula As, de exemplu, pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2teva rubrici care nu pot interesa un adolescent (pagini medicale), sensibilizeaz\u0103 \u0219i educ\u0103 prin articolele sociale \u0219i de cultur\u0103. De pild\u0103, \u00een mai multe numere au ap\u0103rut \u201ePove\u0219tile B\u0103r\u0103ganului\u201d, de unde puteai afla despre muzee pu\u021bin cunoscute (Slobozia, Ialomi\u021ba), de crucile de piatr\u0103, de biserici str\u0103vechi \u00eenghi\u021bite de iarb\u0103, de cet\u0103\u021bi, ceramic\u0103 etc.<\/p>\n

Alt\u0103 anchet\u0103 ampl\u0103 a fost \u201ePe urmele vlahilor\u201d, cu reportaje \u0219i interviuri \u00een Dobrogea, Macedonia, Albania \u0219i chiar \u0219i Turcia. C\u0103utarea identit\u0103\u021bii, depopularea, \u00eenstr\u0103inarea, omenia, iertarea \u0219i singur\u0103tatea \u2013 toate acestea reveneau ca un laitmotiv \u00een pove\u0219tile de via\u021b\u0103 ale vlahilor, pove\u0219ti de emo\u021bie \u0219i curaj.<\/p>\n

Poate vor muri \u0219i aceste reviste. Poate va muri toat\u0103 presa scris\u0103 din Rom\u00e2nia. Conteaz\u0103? Ne vom trezi \u00een continuare diminea\u021ba, ne bem cafeaua, mergem la serviciu, muncim prin cas\u0103\/gr\u0103din\u0103, folosim telefonul. Tr\u0103im \u00een continuare. \u0218i totu\u0219i, acesta este \u00eenc\u0103 un fenomen muribund \u00een Rom\u00e2nia. O pagin\u0103 pe care ne preg\u0103tim s\u0103 o \u00eentoarcem, poate definitiv. Ce dac\u0103 nu vor mai fi reviste? Ce dac\u0103 nu ar mai fi c\u0103r\u021bi? Ce dac\u0103 nu ar mai fi anticariate \u0219i libr\u0103rii? Ce dac\u0103 nu ar mai fi concerte? Soarele va continua s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 egal deasupra tuturor, iarba s\u0103 fie verde, florile s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103. Nu e ca \u0219i cum omului i se va lua apetitul pentru pove\u0219ti, curiozitatea, nevoia s\u0103 dezbat\u0103, s\u0103 se verifice \u0219i s\u0103 se oglindeasc\u0103 \u00eentr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 str\u0103in\u0103 cu care intr\u0103 \u00een dialog. Da, a\u0219a este. Vom continua s\u0103 fim oameni, adic\u0103 s\u0103 fim mai mult dec\u00e2t un trup de \u00eembr\u0103cat \u0219i un stomac de umplut. Vom continua s\u0103 avem nevoi suflete\u0219ti.<\/p>\n

Numai c\u0103 ne r\u0103m\u00e2n ca \u0219i canale de reflec\u021bie, de lectur\u0103 \u0219i dialog doar unele. Nu \u0219tiu care, poate preponderent fb, insta, tiktok, reddit. Ne autolimit\u0103m, iar diversitatea se tot reduce. Efervescen\u021ba intelectual\u0103 sau cultural\u0103 scade. Tipul de interoga\u021bie. Tipul de cod \u00een care ne scriem un mesaj.<\/p>\n

Sunt \u021b\u0103ri \u00een care chio\u0219curile de pres\u0103 sunt \u00eenc\u0103 vizitate, revistele se cump\u0103r\u0103, au relevan\u021b\u0103, se citesc. Fran\u021ba, de exemplu. Fran\u021ba are \u0219i emisiuni culturale care chiar sunt urm\u0103rite (nu doar de speciali\u0219ti). Sunt dezbateri animate, despre subiecte care par minore \u00een raport cu cele fierbin\u021bi, politice. \u0218i totu\u0219i, atrag aten\u021bia. Cred c\u0103 ceea ce scriu eu aici resimt cu dezam\u0103gire \u0219i al\u021bii, \u00een alte domenii ale culturii.<\/p>\n

De exemplu muzica clasic\u0103, sau domeniul conferin\u021belor \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale, cluburile de carte etc. \u0218i atunci\u2026 Oare suntem ni\u0219te oameni mai r\u0103i, ca popor, dac\u0103 vom alege s\u0103 ne lipsim total de acestea? Nu. Cum scriam deja, oamenii vor g\u0103si \u00eenlocuitori. O bun\u0103 parte din poezia rom\u00e2n\u0103 s-a n\u0103scut \u00een b\u00e2ta ciobanului, prin doine \u0219i balade pastorale. Autorul acela anonim avea deasupra lui doar amfiteatrul cerului. Nu a avut nevoie nici de \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d , nici de Sala Radio, ca s\u0103 creeze Miori\u021ba sau Ciuleandra.<\/p>\n

De acord. Dar suntem pe cale s\u0103 s\u0103r\u0103cim, s\u0103 ne lipsim cumva voluntar de o zestre de cunoa\u0219tere. Rom\u00e2nia a dezvoltat accelerat cam din interbelic ni\u0219te institu\u021bii de cultur\u0103 (Funda\u021biile regale, muzeul lui Gusti, muzeul lui \u021aigar\u0103-Samurcas, Criterion etc). Tradi\u021bia interbelic\u0103 a fost continuat\u0103 \u00een comunism, \u00een special dup\u0103 anii obsedantului deceniu (1950). Au fost reabilita\u021bi mari intelectuali, li s-au dat catedre universitare \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103 a \u00eenfiin\u021bat (sau consolidat) o mul\u021bime de institute-satelit: de folclor, de istorie a literaturii, a religiei, de lingvistic\u0103, de arte plastice etc. Radio Rom\u00e2nia a avut \u0219i el un important rol.<\/p>\n

Ei bine, se pare c\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103 ne lipsim de toate acestea. Munca speciali\u0219tilor din aceste institute ale Academiei se transfera de multe ori spre publicul larg prin revistele de profil. Acum pare a r\u0103m\u00e2ne \u00een cerc \u00eenchis, \u00een comunic\u0103ri \u0219tiin\u021bifice pe care le fac \u00eentre ei, pentru ei.<\/p>\n

Nu are nimic. Ne vom \u00eentoarce la b\u00e2ta ciobanului. Numai c\u0103 nu \u0219tiu dac\u0103 va fi ca s\u0103 st\u0103m cu b\u0103rbia \u00een ea \u0219i s\u0103 ne g\u00e2ndim morome\u021bian la sensul vie\u021bii sau la cre\u0219tinismul cosmic, ca \u00een Miori\u021ba. Din p\u0103cate, e posibil s\u0103 ajungem s\u0103 o folosim doar primitiv, ca s\u0103 ne amenin\u021b\u0103m unii pe al\u021bii cu ea. De exemplu virtual, pe re\u021bele.<\/p>\n

    \n
  1. C\u00e2teva articole din num\u0103rul de mai 2026, \u201eMagazin istoric\u201d<\/a>:<\/li>\n<\/ol>\n

    \u2013 un articol despre \u0219colile de fete la 1912 (Institutul de domni\u0219oare al societ\u0103\u021bii ortodoxe na\u021bionale a femeilor rom\u00e2ne).<\/p>\n

    \u2013 Ioan Aurel Pop despre adev\u0103rul-semnifica\u021bie \u0219i tendin\u021ba de a falsifica istoria (fie exces de elogiu, fie subestimare \u0219i dispre\u021b)<\/p>\n

    -Alexandru cel Mare \u0219i amazoanele<\/p>\n

    \u2013 marea foamete \u00een Moldova sovietic\u0103 (1946-1947)<\/p>\n

    -istoria unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u00een v\u00e2rst\u0103 de\u2026 15 ani! \u00cenv\u0103\u021b\u0103torii erau pe front \u0219i \u00een lipsa lor se apela des la elevii mai buni \u0219i cu o educa\u021bie solid\u0103.<\/p>\n

    B\u0103dia Gic\u0103 (n. 14 martie 1903), primul n\u0103scut \u00eentre 6 copii, trebuia s\u0103 devin\u0103 cap al familiei \u00een urma decesului prematur al tat\u0103lui. Articolul biografic este semnat de o nepoat\u0103 a sa.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

    \n
    \n