Scurt\u0103 biografie:<\/strong><\/p>\nNicolae Milescu a fost fiul lui Gavril sulgerul, un mic boier din satul Mile\u0219ti, din \u021binutul Vasluiului, pe mo\u0219ia tat\u0103lui s\u0103u Gavril, care era posibil de origine arom\u00e2n\u0103. A studiat la Marea \u0218coal\u0103 a Patriarhiei din Constantinopol, av\u00e2nd ca dasc\u0103l pe Gabriel Vlassios. Dup\u0103 ce se \u00eentoarce la Ia\u0219i, este numit \u201egr\u0103m\u0103tic\u201d , adic\u0103 secretar al domnului Moldovei Gheorghe \u0218tefan.<\/p>\n
Este de men\u021bionat c\u0103 Nicolae nu a semnat niciodat\u0103 Milescu, ci numai Nicolaus Spatharius sau Nikolai Spafari\u03af. Numele de \u201eMilescu\u201d i-a fost atribuit de Ion Neculce, dup\u0103 numele satului Mile\u0219ti, c\u00e2\u0219tigat mai t\u00e2rziu de urma\u0219ii s\u0103i colaterali, \u0219i a fost preluat ulterior \u0219i de al\u021bii. Nicolae Milescu a fost cunoscut \u0219i sub numele de Sp\u0103tarul Milescu-C\u00e2rnu. Denumirea de \u201eSp\u0103tarul\u201d provine de la faptul c\u0103 o perioad\u0103 a de\u021binut func\u021bia de mare sp\u0103tar la curtea domnului Gheorghe Ghica din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Porecla Cancelarul Milescu Nas-C\u00e2rn provine de la faptul c\u0103 a fost mutilat de domn (\u0218tef\u0103ni\u021b\u0103 Lupu conform lui Ion Neculce, Ilia\u0219 Alexandru \u2013 dup\u0103 alte surse) pentru a i se potoli presupusele ambi\u021bii de a accede la domnie. Un om \u201e\u00eensemnat\u201d nu mai putea deveni domnitor.<\/p>\n
\u00centre anii 1660 \u0219i 1664 a fost reprezentantul \u021b\u0103rii (capuchehaie) \u00een Imperiul Otoman, numit de domnitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Grigore Ghica, \u0219i apoi trimis ca sol la Berlin \u0219i Stockholm, iar ulterior diplomat pe l\u00e2ng\u0103 Ludovic al XIV-lea.<\/p>\n
Nicolae Milescu vorbea limba rom\u00e2n\u0103, limba latin\u0103, limba greac\u0103, limba slavon\u0103 \u0219i limba rus\u0103. Totodat\u0103, cuno\u0219tea limbile turc\u0103, francez\u0103, italian\u0103.<\/p>\n
\u00centre anii 1661\u20131668 efectueaz\u0103 prima traducere integral\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a Vechiului Testament, av\u00e2nd ca surs\u0103 principal\u0103 textul grecesc din Septuaginta, ap\u0103rut\u0103 la Frankfurt \u00een 1597. Aceasta a fost utilizat\u0103 la traducerea Bibliei de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
L-a urmat pe Gheorghe \u0218tefan \u00een exilul s\u0103u la Stockholm \u0219i Stettin, \u0219i a vizitat Fran\u021ba pentru a crea o alian\u021b\u0103 anti-otoman\u0103. \u00cen 1667 era primit la Stockholm ca trimis al fostului domn, Gheorghe \u0218tefan, \u201eNicolaus Spadarius, baro ac olim Generalis Walachiae\u201d. \u00cen iulie 1667, Ludovic al XIV-lea r\u0103spundea lui Gheorghe \u0218tefan pentru scrisorile aduse de \u201ele Baron Spatarius, cy-devant vostre G\u00e9n\u00e9ral\u201d.<\/p>\n
Se retrage din 1671 \u00een Rusia. \u00cen anul 1671, patriarhul Dosoftei al Ierusalimului i-a scris \u021barului Aleksei Mihailovici al Rusiei, c\u0103 la cererea sa i-l trimite pe Nicolae, fiul lui Gavril:<\/p>\n
\u201eAm aflat c\u0103 ave\u021bi nevoie de un om pravoslavnic, care s\u0103 cunoasc\u0103 diferite limbi. V\u0103 trimitem a\u0219adar pe purt\u0103torul acestei scrisori, Nicolae, fiul lui Gavril, om foarte \u00eenv\u0103\u021bat \u00een latin\u0103 \u0219i slav\u0103, de asemenea \u00een greac\u0103; el va putea s\u0103 \u00eenve\u021be cu repeziciune \u0219i rusa \u0219i s\u0103 fac\u0103 tot felul de t\u0103lm\u0103ciri\u2026 Dumnezeu vi-l trimite! S-a n\u0103scut \u00een Moldova, dar tat\u0103l s\u0103u este grec din insula (sic) Peloponezului. El va fi foarte necesar la curtea m\u0103riei-voastre<\/em>.\u201d<\/p>\nLa curtea \u021barului Aleksei \u0219i la \u0219coala slavo-greco-latin\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Petru Movil\u0103, Milescu face o impresie at\u00e2t de bun\u0103, \u00eenc\u00e2t \u021barul \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 diverse misiuni. La 14 decembrie 1671 a fost primit \u201e\u00een r\u00e2ndul curtenilor (dvoreanini) \u00een r\u00eendul celor de la Moscova\u201d, ca interpret pentru limbile greac\u0103, latin\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. \u00cen Moscova a lucrat \u00een Departamentul solilor (Posolski Prikaz), ca \u0219ef al t\u0103lmacilor, sub protec\u021bia lui Artemon [sau Artimon] Matveev. Ion Neculce, \u00een cronica sa O sam\u0103 de cuvinte \u00a0scrie c\u0103 \u201e\u0218i pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui au fost terziman \u00eemp\u0103ratului [Alexei Mihailovici] \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i pre fiul \u00eemp\u0103ratului, pre Petru Alecsievici, carte. \u0218i era la mare cinste \u0219i bog\u0103\u021bie.\u201d<\/p>\n
\u021aarul Aleksei \u00eel trimite \u00een solie \u00een China. Expedi\u021bia dureaz\u0103 mai mul\u021bi ani. \u00cen final totu\u0219i Sp\u0103tarul nu se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu \u00eemp\u0103ratul acestei mari \u021b\u0103ri. Se pare c\u0103 motivul a fost neacceptarea, din partea sp\u0103tarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totu\u0219i, relatarea c\u0103l\u0103toriei \u00eentreprinse constituie un adev\u0103rat document istoric. Pe l\u00e2ng\u0103 descrierea moravurilor chineze\u0219ti, \u00eent\u00e2lnim aspecte din Siberia, Mongolia. Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul s\u0103u periplu prin Orient (1675-1678), fiind considerat primul c\u0103l\u0103tor rom\u00e2n \u00een China. Au r\u0103mas de la el \u201eJurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een China\u201d (5 p\u0103r\u021bi) \u0219i \u201eDescrierea Chinei\u201d, opere de importan\u021b\u0103 geografic\u0103, etnografic\u0103 \u0219i istoric\u0103. Jurnalul este primul memorial de c\u0103l\u0103torie scris de un rom\u00e2n \u0219i altele.<\/p>\n
Dincolo de legenda c\u0103l\u0103torului \u00een China, Nicolae Milescu r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca un caz rar de a reveni la normalitate dup\u0103 suferirea unui \u0219oc. De\u0219i marcat pe via\u021b\u0103 de stigmatul mutil\u0103rii, dup\u0103 o tentativ\u0103 brutal\u0103 a sistemului de ai bloca accesul la tron, Milescu a demonstrat c\u0103 un spirit enciclopedic nu poate fi scos din jocul prin for\u021b\u0103. Romanul \u0219i descrieri geografice care au pus Siberia \u0219i Extremul Orient pe harta Europei demonstreaz\u0103 pe deplin acest fapt. La aproape patru secole distan\u021b\u0103, Sp\u0103tarul nu are nevoie de elogii de conjunctur\u0103, ci de recunoa\u0219terea unui fapt simplu: a fost singurul rom\u00e2n al timpului s\u0103u care nu doar a g\u00e2ndit ci a ac\u021bionat \u00eengem\u0103n\u00e2nd c\u0103l\u0103toria cu filozofia \u0219i cunoa\u0219terea cu propria \u00a0credin\u021b\u0103.<\/p>\n
Surse: Biblioth\u00e8que nationale de France, \u201eNicolae Milescu\u201d; Encyclop\u00e6dia Britannica, Andrew Bell; Dic\u021bionarul literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 la 1900, Bucure\u0219ti, Editura Academiei, 1979; Neagu Djuvara, O scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2002.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Ast\u0103zi, 1 Iunie 2026, se \u00eemplinesc 390 de ani de la na\u0219terea lui Nicolae Milescu, cel mai atipic \u0219i, probabil, cel mai briliant supravie\u021buitor al politicii moldovene\u0219ti din secolul al XVII-lea<\/strong>.<\/p>\nN\u0103scut \u00een 1636, Milescu nu a fost doar un boier cu aspira\u021bii, ci un drept de calibru care a fost limitat de marea capital\u0103 intelectual\u0103 s\u0103 fie limitat\u0103 la marile puteri. europene p\u00e2n\u0103 la misiunile diplomatice de la curtea \u021barului, a avut aceasta o lec\u021bie de adaptare \u0219i erudi\u021bie \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care erai mai degrab\u0103 obi\u0219nuit s\u0103 pierzi dec\u00e2t s\u0103 scrii istorie care a ajuns p\u00e2n\u0103 la poarta \u00eemp\u0103ratului Chinei a fost, \u00eenainte de toate, un personaj care a sfidat fatalismul balcanic prin for\u021ba min\u021bii.<\/p>\n
Scurt\u0103 biografie:<\/strong><\/p>\nNicolae Milescu a fost fiul lui Gavril sulgerul, un mic boier din satul Mile\u0219ti, din \u021binutul Vasluiului, pe mo\u0219ia tat\u0103lui s\u0103u Gavril, care era posibil de origine arom\u00e2n\u0103. A studiat la Marea \u0218coal\u0103 a Patriarhiei din Constantinopol, av\u00e2nd ca dasc\u0103l pe Gabriel Vlassios. Dup\u0103 ce se \u00eentoarce la Ia\u0219i, este numit \u201egr\u0103m\u0103tic\u201d , adic\u0103 secretar al domnului Moldovei Gheorghe \u0218tefan.<\/p>\n
Este de men\u021bionat c\u0103 Nicolae nu a semnat niciodat\u0103 Milescu, ci numai Nicolaus Spatharius sau Nikolai Spafari\u03af. Numele de \u201eMilescu\u201d i-a fost atribuit de Ion Neculce, dup\u0103 numele satului Mile\u0219ti, c\u00e2\u0219tigat mai t\u00e2rziu de urma\u0219ii s\u0103i colaterali, \u0219i a fost preluat ulterior \u0219i de al\u021bii. Nicolae Milescu a fost cunoscut \u0219i sub numele de Sp\u0103tarul Milescu-C\u00e2rnu. Denumirea de \u201eSp\u0103tarul\u201d provine de la faptul c\u0103 o perioad\u0103 a de\u021binut func\u021bia de mare sp\u0103tar la curtea domnului Gheorghe Ghica din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Porecla Cancelarul Milescu Nas-C\u00e2rn provine de la faptul c\u0103 a fost mutilat de domn (\u0218tef\u0103ni\u021b\u0103 Lupu conform lui Ion Neculce, Ilia\u0219 Alexandru \u2013 dup\u0103 alte surse) pentru a i se potoli presupusele ambi\u021bii de a accede la domnie. Un om \u201e\u00eensemnat\u201d nu mai putea deveni domnitor.<\/p>\n
\u00centre anii 1660 \u0219i 1664 a fost reprezentantul \u021b\u0103rii (capuchehaie) \u00een Imperiul Otoman, numit de domnitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Grigore Ghica, \u0219i apoi trimis ca sol la Berlin \u0219i Stockholm, iar ulterior diplomat pe l\u00e2ng\u0103 Ludovic al XIV-lea.<\/p>\n
Nicolae Milescu vorbea limba rom\u00e2n\u0103, limba latin\u0103, limba greac\u0103, limba slavon\u0103 \u0219i limba rus\u0103. Totodat\u0103, cuno\u0219tea limbile turc\u0103, francez\u0103, italian\u0103.<\/p>\n
\u00centre anii 1661\u20131668 efectueaz\u0103 prima traducere integral\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a Vechiului Testament, av\u00e2nd ca surs\u0103 principal\u0103 textul grecesc din Septuaginta, ap\u0103rut\u0103 la Frankfurt \u00een 1597. Aceasta a fost utilizat\u0103 la traducerea Bibliei de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
L-a urmat pe Gheorghe \u0218tefan \u00een exilul s\u0103u la Stockholm \u0219i Stettin, \u0219i a vizitat Fran\u021ba pentru a crea o alian\u021b\u0103 anti-otoman\u0103. \u00cen 1667 era primit la Stockholm ca trimis al fostului domn, Gheorghe \u0218tefan, \u201eNicolaus Spadarius, baro ac olim Generalis Walachiae\u201d. \u00cen iulie 1667, Ludovic al XIV-lea r\u0103spundea lui Gheorghe \u0218tefan pentru scrisorile aduse de \u201ele Baron Spatarius, cy-devant vostre G\u00e9n\u00e9ral\u201d.<\/p>\n
Se retrage din 1671 \u00een Rusia. \u00cen anul 1671, patriarhul Dosoftei al Ierusalimului i-a scris \u021barului Aleksei Mihailovici al Rusiei, c\u0103 la cererea sa i-l trimite pe Nicolae, fiul lui Gavril:<\/p>\n
\u201eAm aflat c\u0103 ave\u021bi nevoie de un om pravoslavnic, care s\u0103 cunoasc\u0103 diferite limbi. V\u0103 trimitem a\u0219adar pe purt\u0103torul acestei scrisori, Nicolae, fiul lui Gavril, om foarte \u00eenv\u0103\u021bat \u00een latin\u0103 \u0219i slav\u0103, de asemenea \u00een greac\u0103; el va putea s\u0103 \u00eenve\u021be cu repeziciune \u0219i rusa \u0219i s\u0103 fac\u0103 tot felul de t\u0103lm\u0103ciri\u2026 Dumnezeu vi-l trimite! S-a n\u0103scut \u00een Moldova, dar tat\u0103l s\u0103u este grec din insula (sic) Peloponezului. El va fi foarte necesar la curtea m\u0103riei-voastre<\/em>.\u201d<\/p>\nLa curtea \u021barului Aleksei \u0219i la \u0219coala slavo-greco-latin\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Petru Movil\u0103, Milescu face o impresie at\u00e2t de bun\u0103, \u00eenc\u00e2t \u021barul \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 diverse misiuni. La 14 decembrie 1671 a fost primit \u201e\u00een r\u00e2ndul curtenilor (dvoreanini) \u00een r\u00eendul celor de la Moscova\u201d, ca interpret pentru limbile greac\u0103, latin\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. \u00cen Moscova a lucrat \u00een Departamentul solilor (Posolski Prikaz), ca \u0219ef al t\u0103lmacilor, sub protec\u021bia lui Artemon [sau Artimon] Matveev. Ion Neculce, \u00een cronica sa O sam\u0103 de cuvinte \u00a0scrie c\u0103 \u201e\u0218i pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui au fost terziman \u00eemp\u0103ratului [Alexei Mihailovici] \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i pre fiul \u00eemp\u0103ratului, pre Petru Alecsievici, carte. \u0218i era la mare cinste \u0219i bog\u0103\u021bie.\u201d<\/p>\n
\u021aarul Aleksei \u00eel trimite \u00een solie \u00een China. Expedi\u021bia dureaz\u0103 mai mul\u021bi ani. \u00cen final totu\u0219i Sp\u0103tarul nu se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu \u00eemp\u0103ratul acestei mari \u021b\u0103ri. Se pare c\u0103 motivul a fost neacceptarea, din partea sp\u0103tarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totu\u0219i, relatarea c\u0103l\u0103toriei \u00eentreprinse constituie un adev\u0103rat document istoric. Pe l\u00e2ng\u0103 descrierea moravurilor chineze\u0219ti, \u00eent\u00e2lnim aspecte din Siberia, Mongolia. Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul s\u0103u periplu prin Orient (1675-1678), fiind considerat primul c\u0103l\u0103tor rom\u00e2n \u00een China. Au r\u0103mas de la el \u201eJurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een China\u201d (5 p\u0103r\u021bi) \u0219i \u201eDescrierea Chinei\u201d, opere de importan\u021b\u0103 geografic\u0103, etnografic\u0103 \u0219i istoric\u0103. Jurnalul este primul memorial de c\u0103l\u0103torie scris de un rom\u00e2n \u0219i altele.<\/p>\n
Dincolo de legenda c\u0103l\u0103torului \u00een China, Nicolae Milescu r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca un caz rar de a reveni la normalitate dup\u0103 suferirea unui \u0219oc. De\u0219i marcat pe via\u021b\u0103 de stigmatul mutil\u0103rii, dup\u0103 o tentativ\u0103 brutal\u0103 a sistemului de ai bloca accesul la tron, Milescu a demonstrat c\u0103 un spirit enciclopedic nu poate fi scos din jocul prin for\u021b\u0103. Romanul \u0219i descrieri geografice care au pus Siberia \u0219i Extremul Orient pe harta Europei demonstreaz\u0103 pe deplin acest fapt. La aproape patru secole distan\u021b\u0103, Sp\u0103tarul nu are nevoie de elogii de conjunctur\u0103, ci de recunoa\u0219terea unui fapt simplu: a fost singurul rom\u00e2n al timpului s\u0103u care nu doar a g\u00e2ndit ci a ac\u021bionat \u00eengem\u0103n\u00e2nd c\u0103l\u0103toria cu filozofia \u0219i cunoa\u0219terea cu propria \u00a0credin\u021b\u0103.<\/p>\n
Surse: Biblioth\u00e8que nationale de France, \u201eNicolae Milescu\u201d; Encyclop\u00e6dia Britannica, Andrew Bell; Dic\u021bionarul literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 la 1900, Bucure\u0219ti, Editura Academiei, 1979; Neagu Djuvara, O scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2002.<\/p>\n<\/div>\n