[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/163405.jpg”]<\/p>\n
<div><span style=”font-weight: bold;”>Profesorul Onisifor Ghibu s-a n\u0103scut la 31 mai 1883 (\u00een ziua de Rusalii), \u00een S\u0103li\u0219tea Sibiului. A fost un mare pedagog na\u021bional, ctitor al Universit\u0103\u021bii “Dacia Superioar\u0103\u201d din Cluj, unificator de \u021bar\u0103 \u0219i director de con\u0219tiin\u021b\u0103. <\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ca jurnalist, Onisifor Ghibu a fost implicat, \u00eentre anii 1910-1914, \u00een lupta pentru salvarea \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania, amenin\u021bat\u0103 de prevederile legii Apponyi, care urm\u0103rea dezna\u021bionalizarea ei. <\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00centre anii 1914 \u0219i 1916, profesorul se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, unde sus\u021bine o intens\u0103 propagand\u0103 \u00een vederea intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. \u00cen 1916 este condamnat la moarte, \u00een contumacie, de c\u0103tre Tribunalul militar din Cluj, pentru “tr\u0103dare\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu luna martie 1917 se mut\u0103 \u00een Basarabia, devenind unul dintre pricipalii artizani ai Unirii Basarabiei cu \u021aara Mam\u0103. A adus \u00een Basarabia prima tipografie cu litere latine \u0219i a scos primele periodice \u0219i manuale \u0219colare tip\u0103rite cu acest alfabet. Avea s\u0103 publice \u00een publica\u021bia “Rom\u00e2nia Nou\u0103\u201d cea dint\u00e2i “Declara\u021bie\u201d de Unire \u00eentr-un singur stat a tuturor rom\u00e2nilor, redactat\u0103 de el. Pentru meritele sale, dup\u0103 Marea Unire din 1 Decembrie 1918 devine comandor al Ordinului “Ferdinand\u201d, “Mare Ofi\u021ber al Coroanei Rom\u00e2niei\u201d \u0219i de\u021bin\u0103tor al distinc\u021biei “Steaua Rom\u00e2niei\u201d, cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie acordat\u0103 de statul rom\u00e2n. <span style=”font-weight: bold;”>Din anul 1919, Onisifor Ghibu devine membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>A fost vicepre\u0219edinte al “Ligii Antirevizioniste Rom\u00e2ne\u201d, milit\u00e2nd dup\u0103 1920 \u00eempotriva activit\u0103\u021bii organiza\u021biilor extremiste maghiare ce urm\u0103reau revizuirea Tratatului de pace de la Trianon. <\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Dup\u0103 instaurarea guvernului comunist din 6 martie 1945, impus de for\u021bele sovietice de ocupa\u021bie, Profesorul Ghibu are o atitudine ferm anticomunist\u0103. \u00cen noaptea de 22\/23 martie a anului 1945, la ora 23,45, marele savant patriot este arestat de Poli\u021bia Sibiu, f\u0103r\u0103 nicio form\u0103 legal\u0103. Onisifor Ghibu descrie cum a decurs arestarea lui: <span style=”font-weight: bold;”>\u201eLa 22 martie 1945 am fost arestat, \u00een miez de noapte, de c\u0103tre Poli\u021bia poporului, \u00een numele c\u0103reia am fost arestat de cizmarul Herskovitz din Gherla \u0219i de \u00eenc\u0103 un tovar\u0103\u0219\u201d <\/span><i>(Onisifor Ghibu, Pagini de jurnal, vol. I, 1935-1963, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1996, p. 316).<\/i><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Afl\u0103 c\u0103 \u00een actele Chesturii din Sibiu figureaz\u0103 cu acuza\u021bia de “criminal de r\u0103zboi\u201d. \u00cen declara\u021bia pe care o d\u0103 la 12 aprilie 1945, la \u00eenchisoarea Sibiu, Onisifor Ghibu spulber\u0103 acuza\u021biile aduse. <\/div> <div> <\/div> <div> <\/div> <div>Este internat \u00een lag\u0103rul de de\u021binu\u021bi politic de la Caracal timp de “222 de zile de suferin\u021b\u0103 moral\u0103 \u0219i fizic\u0103\u201d. Nu este \u00eenchis doar Profesorul, ci \u0219i opera sa. 20 de lucr\u0103ri ale acestuia sunt puse la index, marea majoritate a acestora trat\u00e2nd teme privind afirmarea drepturilor istorice ale rom\u00e2nilor asupra Transilvaniei \u0219i a Basarabiei.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Urmeaz\u0103 epurarea definitiv\u0103 de la Universitatea din Cluj, instrumentat\u0103 de Pavel Apostol (fost Erdos Pal, care \u00eel acuza \u00een 1923 pe profesor de bol\u0219evism, fost Waldmann, participant la Guvernul Sfaturilor de la Budapesta, condus de agentul sovietic Bela Kuhn), cel care avea s\u0103-l elimine din spa\u021biul academic clujean \u0219i pe filosoful Lucian Blaga. <\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”color: rgb(239, 0, 27);”>\u00cen martie 1949, Onisifor Ghibu adreseaz\u0103 un memoriu doctorului Petru Groza, \u00een care afirm\u0103 c\u0103: <\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>\u201e\u00cen toate domeniile vie\u021bii lipse\u0219te orice sentiment de libertate \u0219i dreptate, de sinceritate, de omenie, de fr\u0103\u021bie \u0219i iubire, c\u0103rora le-a luat locul constr\u00e2ngerea, for\u021ba, ura, pu\u0219c\u0103ria, deportarea \u0219i teroarea cea mai violent\u0103, din c\u00e2te a \u00eenregistrat istoria neamului nostru.<\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ai consim\u021bit s\u0103 prezidezi f\u0103r\u0103 niciun scrupul un guvern, \u00een compozi\u021bia c\u0103ruia au intrat, la cele mai importante departamente: externe, armata, finan\u021be, mini\u0219tri care nu sunt nici cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, nici rom\u00e2ni de s\u00e2nge \u0219i suflet ca: evreica Ana Pauker, ruteanul Emil Bodn\u0103ra\u0219 \u0219i ungurul Vasile Luca, to\u021bi trei cet\u0103\u021beni sovietici.<\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”>Nu cred s\u0103 mai fi existat vreodat\u0103, undeva \u00een \u00eentreaga lume, o asemenea anomalie \u0219i nu cred c\u0103 se poate justifica aceast\u0103 imens\u0103 monstruozitate, care echivaleaz\u0103 cu anticamera asasin\u0103rii Rom\u00e2niei ca stat \u0219i a rom\u00e2nismului, ca popor \u0219i neam\u201d.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”color: rgb(239, 0, 27);”>\u00cen data de 31 octombrie 1956, Profesorul Onisifor Ghibu adreseaz\u0103 conduc\u0103torilor statului sovietic, Nicolai Bulgarin \u0219i Nikita Hru\u0219ciov, prin care cere repararea “crimei\u201d lui Stalin: <\/span><\/div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>\u201eV\u0103 rog s\u0103 proceda\u021bi de urgen\u021b\u0103 nu numai la retragerea trupelor sovietice din teritoriile \u00een care au fost a\u0219ezate de la 1944 \u00eencoace, ci din toate acele teritorii \u00een care ele au fost introduse, prin minciun\u0103, fraud\u0103 \u0219i teroare, \u00eentre anii 1939, respectiv 1940-1944, respectiv 1945, acord\u00e2nd tuturor acelor teritorii, \u00eencorporate prin “m\u00e2na tare\u201d a lui I.V. Stalin, \u00een URSS, deplina libertate de a-\u0219i hot\u0103r\u00ee singure soarta\u201d.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen urma acestei scrisori, savantul a fost condamnat de tribunalele militare din Sibiu \u0219i Cluj, fiind \u00eenchis \u00eentre anii 1956 \u0219i 1958 \u00een temuta \u00eenchisoare din Cetatea F\u0103g\u0103ra\u0219ului. \u00cen ianuarie 1958, cu dou\u0103 ore \u00eenainte de a intra \u00een com\u0103, dr. Petru Groza, care avea remu\u0219c\u0103ri fa\u021b\u0103 de fostul s\u0103u prieten, \u00eel roag\u0103 pe Gheorghiu Dej s\u0103-l elibereze din \u00eenchisoare pe Profesorul Onisifor Ghibu. Epuizat fizic, savantul este eliberat la v\u00e2rsta de 75 de ani. Avea s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103, la Sibiu, p\u00e2n\u0103 \u00een 31 octombrie 1972. <\/div> <div><br \/> <\/div> <div><i><span style=”font-weight: bold;”>Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace \u0219i fie ca noi s\u0103 avem parte de rug\u0103ciunile martirilor \u0219i m\u0103rturisitorilor din \u00eenchisorile comuniste!<\/span><\/i><\/div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”><\/span><\/div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Bibliografie:<\/span> <\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>B\u0103descu, I, Ungheanu, M. \u2013 <i>Enciclopedia valorilor reprimate<\/i>, Bucure\u0219ti, Pro-Humanitate, 2000<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Cioban Some\u0219anu, Minodora-Maria – <i>Epur\u0103ri \u00een universitatea clujean\u0103<\/i>, Bucure\u0219ti, Institutul Na\u021bional pentru Studiul Totalitarismului (INST), 2010<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/stiri\/31-mai-Nasterea-savantului-Onisifor-Ghibu-intemnitat-de-regimul-sovietic-fiindca-a-denuntat-monstruozitatea-bolsevica-ce-echivaleaza-cu-anticamera-asasinarii-Romaniei-ca-stat-si-a-romanismului-ca-popor-si-neam-163405″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/163405.jpg”] <div><span style=”font-weight: bold;”>Profesorul Onisifor Ghibu s-a n\u0103scut la 31 mai 1883 (\u00een ziua de Rusalii), \u00een S\u0103li\u0219tea Sibiului. A fost un mare pedagog na\u021bional, ctitor al Universit\u0103\u021bii “Dacia Superioar\u0103\u201d din Cluj, unificator de \u021bar\u0103 \u0219i director de con\u0219tiin\u021b\u0103. <\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div><span style=”font-weight: bold;”><\/span> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ca jurnalist, Onisifor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-1965381","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1965381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1965381"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1965381\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1965381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1965381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1965381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}