{"id":1960692,"date":"2026-05-28T19:13:43","date_gmt":"2026-05-28T16:13:43","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1960692"},"modified":"2026-05-28T19:13:43","modified_gmt":"2026-05-28T16:13:43","slug":"individ-si-sistem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1960692","title":{"rendered":"Individ \u0219i Sistem"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/stat-societate-e1779995618802.pnghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/stat-societate-e1779995618802.png”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Individ \u0219i Sistem<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Individ \u0219i Sistem<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Ciprian Blidaru<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

\u00cen general se predau re\u021bete de succes instant, pentru succesul postum nimeni nu \u0219tie re\u021beta. Dar \u0219i succesul instant e greu de \u021bintit. \u0218i atunci omul alege calea mai sigur\u0103 a urcu\u0219ului ierarhic, unde promisunea reu\u0219itei se mut\u0103 dintr-un buzunar \u00eentr-altul de-a lungul vie\u021bii pentru a fura mereu timp.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u00a0 De\u0219ertul T\u0103tarilor, tema principal\u0103 este a rat\u0103rii destinului prin a\u0219teptare \u0219i am\u00e2nare. Locotenentul Drogo are parte de o carier\u0103 militar\u0103 obi\u0219nuit\u0103, \u00eemplinit\u0103 doar la nivelul rutinei comune, f\u0103r\u0103 a face saltul spre stadiul eroic, rat\u00e2ndu-\u0219i astfel \u0219ansa de-a fi protagonistul aureolat de o b\u0103t\u0103lie istoric\u0103. A\u0219teapt\u0103 o via\u021b\u0103 lupta cu t\u0103tarii, iar c\u00e2nd ace\u0219tia n\u0103v\u0103lesc, el nu mai e dec\u00e2t un ofi\u021ber uzat tras pe linie moart\u0103. Via\u021ba lui e un de\u0219ert de la un cap\u0103t la altul. Nici o oaz\u0103 nu \u00eei apare \u00een cale de-a lungul vie\u021bii. Tr\u0103ie\u0219te doar cu speran\u021ba unei oaze, care sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u0219i ea sub crucea iluziei.<\/p>\n

Accentul cade inevitabil pe ratarea locotenentului Drogo, astfel ca uit\u0103m c\u0103 \u00eentr-un fel el e \u0219i victima momelii sistemului, cel care promite mereu destine glorioase. \u0218i dac\u0103 ar fi apucat b\u0103t\u0103lia cea mare \u0219i ar fi murit \u00een ea sau s-ar fi remarcat prin bravur\u0103, personajul s-ar fi \u00eemplinit l\u0103s\u00e2ndu-se folosit de voin\u021ba sistemului, nu de voin\u021ba proprie. \u00cen acela\u0219i timp, nu doar el este am\u0103git de iminen\u021ba atacului, ci \u0219i cei r\u0103ma\u0219i acas\u0103, care sunt \u021binu\u021bi \u00een frica a\u0219tept\u0103rii. Ne putem imagina noi, plec\u00e2nd de la realit\u0103\u021bi istorice, c\u0103 orice fort\u0103rea\u021b\u0103 e \u00eentre\u021binut\u0103 \u0219i cu propaganda fricii. Prin urmare, cei de acas\u0103 a\u0219teapt\u0103, Drogo a\u0219teapt\u0103, to\u021bi sunt controla\u021bi ca destin de elite. Pierd dac\u0103 li se consum\u0103 vie\u021bile \u00een a\u0219teptare, cum pierd \u0219i dac\u0103 \u00eencepe marele r\u0103zboi, folosi\u021bi \u0219i am\u0103gi\u021bi de o glorie iluzorie.<\/p>\n

\u00cens\u0103 ne putem \u00eentreba \u0219i altfel; Oare falsific\u0103 literatura via\u021ba atunci c\u00e2nd face din Drogo un erou ratat? Pentru mul\u021bi cariera lui de burghez militar e un vis irealizabil. Prea mult romantism existen\u021bial face ca orice realizare palpabil\u0103 s\u0103 \u00eensemne prea pu\u021bin. Aidoma lui Ivan Ilici al lui Tosltoi care urmeaz\u0103 la rigl\u0103 linia vie\u021bii sociale ca s\u0103 se trezeasc\u0103 \u00een pragul mor\u021bii c\u0103 \u0219i-a abandonat pe drum fiin\u021ba \u0219i acum se lupt\u0103 cu disperare s\u0103 o reg\u0103seasc\u0103. \u00cen ultimul ceas, griul vie\u021bii lor e sc\u0103ldat \u00een lumina final\u0103. Ivan Ilici \u0219i Drogo mor m\u00e2ntui\u021bi de lumina fiin\u021bei lor \u0219i elibera\u021bi de povara sinelui social.<\/p>\n

\u00cen col\u021bul opus al vie\u021bii \u00eei avem pe cei care prefer\u0103 s\u0103 umble dezbr\u0103ca\u021bi de orice uniform\u0103 prin lume.<\/p>\n

La 32 de ani, lui Francois Villon i se comut\u0103 pedeapsa cu moartea prin sp\u00e2nzurare \u0219i este expulzat definitiv din Paris. Din acel moment el este expulzat definitiv din istorie. Nu se mai \u0219tie nimic despre poetul bandit, nici c\u00e2t a mai tr\u0103it, nici ce a mai jefuit sau c\u00e2ntat \u00een versuri. Dincolo de aspectul prozaic, te po\u021bi g\u00e2ndi cu o candoare modern\u0103, cum de un om ie\u0219ind din spa\u021biul burgului \u00ee\u0219i putea pierde urma p\u00e2n\u0103 la a ie\u0219i din eviden\u021ba istoriei. C\u00e2t spa\u021biu liber exista atunci \u00een lumea \u00eentreag\u0103! Ne putem da seama c\u0103 \u00eenc\u0103 de atunci ora\u0219ul a fost creuzetul progresului civiliza\u021bional, dar \u0219i al pierderii libert\u0103\u021bilor naturale care au fost \u00eenlocuite cu libert\u0103\u021bile civice. Mai interesant \u00eens\u0103 este aspectul poetic al acestei dispari\u021bii pentru totdeauna. Dup\u0103 evadarea \u00een vers, Villon evadeaz\u0103 \u0219i la propriu, poetiz\u00e2ndu-\u0219i pa\u0219ii. \u00cenainte, evadase din pu\u0219c\u0103rii \u0219i apoi se refugia \u00een balade pentru a respira solitar. Acum are ocazia s\u0103 \u00eentrupeze ritmul metric c\u0103lc\u00e2nd \u00een afara spa\u021biului \u0219i timpului istoric.<\/p>\n

\u00cens\u0103 cel mai ne\u00eenfricat individ \u00een fa\u021ba ordinii sociale este legendarul Diogene. El \u0219tie c\u0103 dac\u0103 stai de vorb\u0103 cu diavolul, nu esti \u00eenger, dar nici nu e\u0219ti diavol. Ca \u0219i Ulise, e viclean \u00een numele a ceva frumos, nobil. Se amestec\u0103 prin t\u00e2rguri ca un zeu spion. \u00cel sfideaz\u0103 pe Alexandru Macedon, care nu-i reteaz\u0103 capul \u0219i pleac\u0103 \u00eenvins intelectual \u00een fa\u021ba lui. Oare curajul lui Diogene e pur\u0103 incon\u0219tien\u021b\u0103 sau \u0219tia c\u0103 Alexandru cel Mare fusese elevul lui Aristotel? Instruc\u021bia intelectual\u0103 plus mintea genial\u0103 \u00eel fac pe Macedon s\u0103 deosebeasc\u0103 perfect categoriile. Dac\u0103 \u00eel omora pe Diogene, mul\u021bimea i-ar fi dat dreptate celebr\u00e2nd supus\u0103 triumful puterii asupra spiritului. Un triumf fals, evident. Macedon avea un spirit superior, care nu putea fi consolat de r\u0103zbun\u0103ri meschine. A juca pe cadavrul unuia mai \u00een\u021belept ca tine reprezint\u0103 o \u00eenfr\u00e2ngere. Din p\u0103cate, Alexandru a avut pu\u021bini urma\u0219i pe drumul puterii, iar Diogene dac\u0103 a avut, au r\u0103mas \u00een anonimat. Cu toate c\u0103-\u0219i plimba lampa aprins\u0103 \u00een miezul zilei ca s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 un om, Diogene e \u0219i un \u00een\u021belept al noroaielor, un vagabond care iese din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd din butoiul locativ pentru a\u00a0 arunca acid peste m\u0103\u0219tile convenabile din jur. Nefiind o figur\u0103 respectabil\u0103 duce o via\u021b\u0103 la extreme, c\u00e2nd se ridic\u0103 deasupra tuturor strig\u00e2nd adev\u0103ruri crude, c\u00e2nd coboar\u0103 sub to\u021bi r\u0103scolit de cea mai ad\u00e2nc\u0103 foame. Cel mai mare du\u0219man al libert\u0103\u021bii este \u201dFoamea\u201d. Lihnit ca ultimul c\u00e2ine jerpelit, Diogene nu mai poate produce vorbe de mare duh, spiritul lui nu se poate l\u0103\u021bi mai mult dec\u00e2t cercurile care cuprind butoiul s\u0103u care uneori explodeaz\u0103 cu pulberea min\u021bii sale. Despre grecii noi se spune c\u0103 nu prea au mare leg\u0103tur\u0103 cu grecii vechi, ba chiar c\u0103 ar fi ni\u0219te urma\u0219i nedemni de gloria Greciei Antice. Poate doar Diogene contrazice uneori acest fapt c\u00e2nd arunc\u0103 o vorb\u0103 de-o vulgaritate h\u00e2tr\u0103 care s-ar fi putut auzi \u0219i din gura jup\u00e2nului Zorba. Cu lampa stins\u0103, filozoful grec regreta c\u0103 \u201dFoamea\u201d nu poate fi \u00eembl\u00e2nzit\u0103 prin m\u00e2ng\u00e2ierea p\u00e2ntecului precum alte organe.<\/p>\n

Personaje ca Diogene \u0219i Villon au tr\u0103it \u00een epoci \u00een care libertatea natural\u0103 comporta riscuri mari, dar era la \u00eendem\u00e2n\u0103. Modernitatea a impus ritmul birocratic de via\u021b\u0103, crima a devenit birocratic\u0103, dar \u0219i revolta a pornit uneori tot din birouri.<\/p>\n

\u00cen 1986 moare la Napoli un t\u00e2n\u0103r cu ochelari, ucis de un glonte sec. Giancarlo Siani e un jurnalist care \u00ee\u0219i reduce existen\u021ba la o lunet\u0103 cu care caut\u0103 dreptatea. Statura sa neimpozant\u0103, scund \u0219i cu ochelari, l-ar fi recomandat pentru postura de tocilar doctorand \u00eentr-ale jurnalismului \u0219i eventual cu pu\u021bin\u0103 dib\u0103cie, maestru milionar de pres\u0103. T\u00e2n\u0103rul napoletan \u00ee\u0219i tr\u0103deaz\u0103 aparen\u021bele \u0219i porne\u0219te prin labirinturile sulfuroase ale Mafiei. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu toate demersurile donquijote\u0219ti, la \u00eenceput este tratat cu ironie \u0219i permisivitate discret\u0103. Uneori adul\u021bii las\u0103 copiii s\u0103 zburde mai mult dec\u00e2t e cazul \u0219tiind c\u0103 pot interveni oric\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2u. La fel este tratat \u0219i t\u00e2n\u0103rul jurnalist de cei din jur. Doar c\u0103 dintr-o neaten\u021bie preaomenesc\u0103, puiul de lup iese prin sp\u0103rtura gardului \u0219i fuge \u00een p\u0103dure. Nu va fugi la hait\u0103, va r\u0103m\u00e2ne lup singuratic p\u00e2n\u0103 la final. \u00cencepe s\u0103 cotrob\u0103ie prin cotloanele puterii oculte, e at\u00e2t de obsedat s\u0103 vad\u0103 adev\u0103rul c\u0103 uit\u0103 faptul c\u0103 mai poate fi v\u0103zut. A\u0219a\u00a0 scap\u0103 de frica de ridicol, Don Quijote. Pe el \u00eens\u0103 nu-l p\u00e2nde\u0219te ridicolul, el scap\u0103 de orice form\u0103 a fricii. Caut\u0103 dovezi cu meticulozitate, p\u00e2nde\u0219te orice indiciu cu l\u0103comie \u0219i p\u0103trunde \u00een cele mai \u00eentunecate unghere ale crimei organizate, str\u0103b\u0103t\u00e2nd \u00eenc\u0103pere dup\u0103 \u00eenc\u0103pere. Se furi\u0219eaz\u0103 discret prin \u00eentunericul crimei pentru a nu fi v\u0103zut. Entuziasmul spiritului de dreptate nu-l tulbur\u0103, ac\u021bioneaz\u0103 cu un s\u00e2nge rece demn de marii spioni ai lumii. Nu e un simplu umanist de cartier. La un moment dat calc\u0103 peste linia nev\u0103zut\u0103 a teritoriului interzis \u0219i atunci un ochi de ciclop se deschide lumin\u00e2nd fulgurant \u00een noapte. Din acel moment acel ochi se va deschide de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd va fi nevoie \u0219i \u00een cur\u00e2nd mai multe perechi de ochi \u00eel vor \u00eenso\u021bi \u00een noapte, m\u0103rind mereu fasciculul de lumin\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de-a da lovitura decisiv\u0103, un glon\u021b \u00eei str\u0103punge creierul neobosit. O lovitur\u0103 primitiv\u0103 menit\u0103 a-l umili, a ar\u0103ta cumva c\u0103 nu are dreptate. Nu moare ca inocent, ci ca un om fidel propriului destin.<\/p>\n

Carieri\u0219tii \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 autoritatea peticindu-\u0219i cariera prin orice compromis posibil. Spiritele libere nu-\u0219i extrag autoritatea de pe urma carierei, a\u0219a c\u0103 sunt nevoite s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 cu s\u00e2ngele fiin\u021bei lor, \u00een unele cazuri cu propria via\u021b\u0103. Ei nu pot face compromisurile necesare unui parcurs de carier\u0103 \u0219i atunci r\u0103m\u00e2n orfani de autoritate public\u0103. \u0218i atunci pentru a nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 autoritate \u00een propriii ochi sunt obliga\u021bi s\u0103-\u0219i pun\u0103 pielea ideilor la b\u0103taie.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i un alt tip de ciocniri criminale \u00eentre Individ \u0219i Stat. Ele se petrec \u00een fazele totalitare ale Statului. \u00cen acel stadiu, puterea statal\u0103 se identific\u0103 cu \u021bara pentru a nimici orice urm\u0103 de opozi\u021bie. Cine contrazice institu\u021biile statului nu mai e tratat ca un simplu opozant, ci precum un du\u0219man al \u021b\u0103rii \u0219i al poporului. Acest subterfugiu de putere declan\u0219eaz\u0103 v\u00e2n\u0103toarea de \u021bapi isp\u0103\u0219itori. Unul dintre ei este celebrul personaj din \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d, Petrini, care pentru gluma strecurat\u0103 \u00eentr-o scrisoare prieteneasc\u0103, nu va mai \u201da\u0219tepta ordonan\u021bele\u201d ci va a\u0219tepta mult \u0219i bine eliberarea din \u00eenchisoarea bol\u0219evic\u0103.<\/p>\n

Toate acestea reprezint\u0103 exemple de rela\u021bii extreme \u00eentre Individ \u0219i Sistem. Rela\u021bia ideal\u0103 dintre cei doi poli este prefigurat\u0103 de c\u0103tre un mare g\u00e2nditor rom\u00e2n, cunoscut mai mult \u00een ipostaza de romancier.<\/p>\n

\u201eStatul \u00een pericol are nevoie s\u0103 fie salvat, dar nu \u0219tie totdeauna cine l-a salvat\u2026O idee\u2026Un articol plin de miez \u0219i de sugestii. Statul e \u00een situa\u021bia celui care ia medicamente la \u00eent\u00e2mplare \u0219i, dac\u0103 se face bine, nu \u0219tie ce l-a f\u0103cut bine, \u00eenclin\u0103 \u00eens\u0103 spre medicamentul cu reclam\u0103 frumos ambalat\u0103, cu re\u021bet\u0103 complicat\u0103, dar, din tot ce cuprinde re\u021beta, de multe ori, un element oarecare e cauza vindec\u0103rii, \u0219i el putea fi luat \u0219i f\u0103r\u0103 ambalaj, f\u0103r\u0103 asocia\u021bii\u2026 a\u0219a c\u0103 po\u021bi salva statul, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 l-ai salvat. Ac\u021biunea de valorificare politic\u0103 e un proces separat.\u201d \u2013 Camil Petrescu<\/p>\n

Pentru Camil Petrescu, c\u00e2nd Statul nu mai poate produce solu\u021bii vindec\u0103toare, salvarea miraculoas\u0103 ar putea veni din societate. Am ad\u0103uga noi cu modestie, cu condi\u021bia ca \u00een acea societate s\u0103 nu domine pedagogii inchizitoriali porni\u021bi la v\u00e2n\u0103toare de capete rebele \u00eentru uniformizarea procustian\u0103 a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n