{"id":1958609,"date":"2026-05-27T18:30:30","date_gmt":"2026-05-27T15:30:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1958609"},"modified":"2026-05-27T18:30:30","modified_gmt":"2026-05-27T15:30:30","slug":"calendarul-zilei-28-mai-162-de-ani-de-la-moartea-lui-simion-barnutiu-unul-dintre-marii-luptatori-pentru-libertatea-romanilor-din-ardeal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1958609","title":{"rendered":"Calendarul zilei 28 mai: 162 de ani de la moartea lui Simion B\u0103rnu\u021biu, unul dintre marii lupt\u0103tori pentru libertatea rom\u00e2nilor din Ardeal"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/simion-barnutiu-agerpres-e1653680820594.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/simion-barnutiu-agerpres-e1653680820594.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 28 mai: 162 de ani de la moartea lui Simion…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 28 mai: 162 de ani de la moartea lui Simion B\u0103rnu\u021biu, unul dintre marii lupt\u0103tori pentru libertatea rom\u00e2nilor din Ardeal<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Agerpres<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Istoricul, esteticianul \u015fi omul politic, Simion B\u0103rnu\u0163iu, unul dintre liderii transilv\u0103neni ai Revolu\u0163iei din 1848, s-a n\u0103scut la 21 iulie\/2 august 1808, la Boc\u015fa, jude\u0163ul S\u0103laj. <\/strong><\/p>\n

A fost fiul Anei \u015fi al lui Ioan B\u0103rnu\u0163iu, cantor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor s\u0103tesc, noteaz\u0103 \u201eDic\u0163ionarul literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 la 1900\u201d (Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1979), scrie Agerpres.<\/a><\/strong><\/p>\n

A \u00eenv\u0103\u0163at, mai \u00eent\u00e2i, la \u015fcoala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) f\u0103c\u00e2ndu-i la \u015eimleu.<\/p>\n

Timp de cinci ani, a urmat cursurile liceului piarist din Carei, iar la Blaj, \u00eentre 1826-1829, teologia.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 absolvire, a r\u0103mas ca profesor la liceul din Blaj, unde a \u00eendeplinit apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1834, func\u0163ii de arhivar la Consistoriu \u015fi prefect de studii la Seminar. \u00centre 1834-1839 a fost notar consistorial \u00een acela\u015fi ora\u015f, reintr\u00e2nd din 1839 \u00een corpul profesoral.<\/p>\n

Conflict cu autorit\u0103\u021bile maghiare<\/h2>\n

Aflat din 1842, \u00een fruntea mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor ardeleni, el a intrat \u00een conflict cu autorit\u0103\u0163ile maghiare, deoarece protestase cu violen\u0163\u0103 \u00eempotriva tendin\u0163elor de \u00eenlocuire a limbii rom\u00e2ne din biseric\u0103.<\/p>\n

Lucrarea sa \u201eO tocmeal\u0103 de ru\u015fine \u015fi o lege nedreapt\u0103\u201d a constituit un adev\u0103rat manifest revolu\u0163ionar. Victim\u0103 a unui lung proces, B\u0103rnu\u0163iu a fost suspendat din profesorat \u00een 1845, an \u00een care s-a \u00eenscris ca student al Academiei de Drept din Sibiu.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la declan\u015farea Revolu\u0163iei maghiare, Simion B\u0103rnu\u0163iu a luat atitudine fa\u0163\u0103 de preten\u0163iile revolu\u0163ionarilor maghiari de a anexa Transilvania la Ungaria.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, trebuia s\u0103 se elaboreze, \u00een mod obligatoriu, o formul\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, alternativ\u0103 la programul maghiar din 3\/15 martie. \u00cen proclama\u0163ia sa de la 13\/25 martie el a revendicat recunoa\u015fterea egalit\u0103\u0163ii na\u0163iunii rom\u00e2ne \u015fi a autonomiei Transilvaniei.<\/p>\n

A elaborat textul importantului manifest \u201eProvoca\u0163iune\u201d, care a fost f\u0103cut cunoscut cu prilejul primei adun\u0103ri a rom\u00e2nilor la Blaj, \u00een ziua de 18\/30 aprilie (Duminica Tomei), \u015fi care a fost r\u0103sp\u00e2ndit \u00een principalele centre ale Transilvaniei, respectiv Blaj, Cluj, T\u00e2rgu Mure\u015f, Bra\u015fov.<\/p>\n

\u201eA venit timpul ca iob\u0103gia s\u0103 se \u015ftearg\u0103 \u015fi rom\u00e2nii \u00eenc\u0103 s\u0103 se pun\u0103 \u00een drepturile lor ce li se cuvin ca unei na\u0163iuni\u201d, a afirmat cu acest prilej B\u0103rnu\u0163iu, potrivit lucr\u0103rii \u201dRevolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1848\u201d (Editura Politic\u0103, 1969).<\/p>\n

Un manifest<\/h2>\n

Manifestul \u201dProvoca\u0163iune\u201d respingea declara\u0163ia cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, se pronun\u0163a \u00een favoarea recunoa\u015fterii na\u0163iunii rom\u00e2ne ca egal\u0103 \u00een drepturi, a admiterii limbii rom\u00e2ne \u00een administra\u0163ie \u015fi \u00een justi\u0163ie, pentru desfiin\u0163area iob\u0103giei f\u0103r\u0103 r\u0103scump\u0103rare.<\/p>\n

La \u00eentrunirea din 25 aprilie\/8 mai de la Sibiu a frunta\u015filor transilv\u0103neni, Simion B\u0103rnu\u0163iu a supus discu\u0163iei proiectul programului Adun\u0103rii din 3\/15 mai de la Blaj, care cuprindea trei puncte: proclamarea independen\u0163ei na\u0163iunii rom\u00e2ne, depunerea jur\u0103m\u00e2ntului na\u0163ional \u015fi protestul \u00eempotriva lipirii Transilvaniei la Ungaria, noteaz\u0103 lucrarea amintit\u0103. Acelea\u015fi idei au fost reiterate \u015fi \u00een discursul \u0163inut la 2\/14 mai 1848, \u00een Catedrala Blajului.<\/p>\n

Simion B\u0103rnu\u0163iu a rostit un amplu discurs, \u00een care cerea frunta\u015filor rom\u00e2ni, printre altele, \u201ds\u0103 \u0163in\u0103 cu poporul s\u0103 nu se r\u0103t\u0103ceasc\u0103\u201d. Demne de re\u0163inut sunt \u015fi alte pasaje din cadrul acestui discurs, precum cele despre \u00eensemn\u0103tatea limbii \u015fi culturii na\u0163ionale, despre caracterul democratic pe care trebuie s\u0103-l aib\u0103 conducerea unui stat, ca \u015fi cele despre libertate, temelia vie\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii umane. \u201d\u2026 Libertatea fiec\u0103rei na\u0163iuni nu poate fi dec\u00e2t na\u0163ional\u0103. \u00cens\u0103, f\u0103r\u0103 de na\u0163ionalitate nu e lumin\u0103 nic\u0103ieri, ci pretutindeni numai lan\u0163uri, \u00eentuneric \u015fi amor\u0163ire\u201d.<\/p>\n

Subliniind c\u0103 un popor nu-\u015fi poate dezvolta cultura dec\u00e2t folosindu-se de limba sa na\u0163ional\u0103, B\u0103rnu\u0163iu spunea printre altele: \u201dDac\u0103 suntem sili\u0163i a cugeta fie chiar \u00een limba lui Cicerone \u015fi nu \u00een limba na\u0163ional\u0103, mintea se ostene\u015fte sub greutatea cea str\u0103in\u0103\u201d, pentru c\u0103 \u201dlegisla\u0163ia statului poliglot nu cere unitate de limb\u0103\u2026\u201d argumenta acesta \u00een continuare. El a ar\u0103tat, de asemenea, interdependen\u0163a care exist\u0103 \u00eentre libertate \u015fi cultur\u0103 \u015fi rolul important al acesteia din urm\u0103 \u00een lupta pentru unitate:<\/p>\n

\u201dDac\u0103 e nimicit\u0103 libertatea poporului f\u0103r\u0103 de na\u0163ionalitate, e nimicit\u0103 totdeodat\u0103 \u015fi cultura \u015fi fericirea aceluia, fiindc\u0103 f\u0103r\u0103 de libertate nu e cu putin\u0163\u0103 cultura\u2026\u201d. (\u201dRevolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1848\u201d, Editura Politic\u0103, 1969)<\/p>\n

\u201eDatoria na\u0163iunii rom\u00e2ne este aceea: de a-\u015fi proclama libertatea \u015fi independen\u0163a, de a declara c\u0103 pe viitor nu se va mai considera obligat\u0103 dec\u00e2t prin legile la a c\u0103ror elaborare \u015fi adoptare va participa ea \u00eens\u0103\u015fi\u201d, prin reprezentan\u0163ii s\u0103i ale\u015fi \u201ddup\u0103 drepturi \u015fi cuviin\u0163\u0103\u201d, spunea frunta\u015ful transilv\u0103nean, noteaz\u0103 lucrarea \u201dConstituirea Rom\u00e2niei moderne (1821-1878)\u201d (vol. II, tom 1, Editura Enciclopedic\u0103, 2003). \u00cen viziunea istoricului \u015fi criticului literar Nicolae Iorga, Simion B\u0103rnu\u0163iu era \u201eomul unei singure viziuni \u015fi unei singure misiuni\u201d.<\/p>\n

Activitate asidu\u0103<\/h2>\n

Discursul din 2\/14 mai rostit de B\u0103rnu\u0163iu \u00een Catedrala din Blaj reprezint\u0103 momentul care a fracturat discursul politic rom\u00e2nesc tradi\u0163ional conferindu-i modernitate \u015fi, implicit, oferind continuitate ideilor mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti de p\u00e2n\u0103 la 1918.<\/p>\n

Autorul s\u0103u a sesizat procesul moderniz\u0103rii ce cuprinsese continentul \u015fi monarhia austriac\u0103 \u015fi \u015fi-a construit, \u00een consecin\u0163\u0103 discursul, primul \u015fi de propor\u0163ii unice p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor transilv\u0103neni.<\/p>\n

Simion B\u0103rnu\u0163iu a fost ales vicepre\u015fedinte al Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale de la Blaj (3\/15-5\/17 mai) \u015fi a citit jur\u0103m\u00e2ntul solemn, ce con\u0163inea, \u00eentr-o form\u0103 succint\u0103, aproape toate punctele programului Revolu\u0163iei rom\u00e2ne \u015fi care a devenit actul fundamental al Adun\u0103rii.<\/p>\n

Timp de aproape un an, s-a aflat \u00een centrul tuturor ac\u0163iunilor: a fost pre\u015fedinte al Comitetului conduc\u0103tor al revolu\u0163iei, s-a ocupat de recrutarea \u015fi organizarea lupt\u0103torilor, a scris proclama\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen martie 1849, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea mi\u015fc\u0103rii s-a refugiat \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, de unde, dup\u0103 arest\u0103ri \u015fi eliber\u0103ri succesive, a ajuns la Viena.<\/p>\n

Aici a urmat, timp de un an \u015fi jum\u0103tate, cursurile Facult\u0103\u0163ii de Drept, dup\u0103 care, din octombrie 1852, s-a \u00eenscris la aceea\u015fi facultate a Universit\u0103\u0163ii din Pavia, ob\u0163in\u00e2nd doctoratul \u00een 1854.<\/p>\n

Simion B\u0103rnu\u0163iu a fost chemat, \u00een ianuarie 1855, profesor la Ia\u015fi, unde a predat filosofia la Academie (fost Academie Mih\u0103ilean\u0103).<\/p>\n

\u00cen 1856 a fost numit profesor la Facultatea de Drept, \u0163in\u00e2nd cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat, public, de logic\u0103 \u015fi psihologie.<\/p>\n

A continuat s\u0103 sus\u0163in\u0103 acelea\u015fi idei liberale, unele chiar revolu\u0163ionare, ca \u00een 1848, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd numero\u015fi adep\u0163i.<\/p>\n

Entuziasma\u0163i de ideologia sa, ace\u015ftia au \u00eenfiin\u0163at gruparea politic\u0103 Frac\u0163iunea liber\u0103 \u015fi independent\u0103, care num\u0103ra printre membrii ei pe G. Panu, \u015et. Micle, A. F\u0103tu, A.D. Holban \u015fi I. Creang\u0103, potrivit \u201dDic\u0163ionarului literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 la 1900\u201d (Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1979).<\/p>\n

\u00cen plin\u0103 ascensiune, pa\u015foptistul transilv\u0103nean, grav bolnav, s-a retras c\u0103tre locul de ba\u015ftin\u0103.<\/p>\n

A murit la 28 mai 1864, \u00een drum spre cas\u0103, \u00een p\u0103durea Alma\u015fului, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een satul natal.<\/p>\n

Simion B\u0103rnu\u0163iu, f\u0103r\u0103 a urma o concep\u0163ie filosofic\u0103 proprie, a contribuit \u00een mod substan\u0163ial la r\u0103sp\u00e2ndirea, \u00een cultura noastr\u0103, a unor idei de larg\u0103 circula\u0163ie \u00een filosofia european\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Credea \u00een libertatea \u015fi egalitatea tuturor oamenilor, pe care le sus\u0163inea cu argumente din Declara\u0163ia Drepturilor omului din 1789. A r\u0103mas \u00een istoria culturii noastre, pe l\u00e2ng\u0103 expunerea unor idei estetice care au preg\u0103tit \u00een\u0163elegerea principiilor junimiste, \u015fi prin \u00eensu\u015firile sale oratorice, datorit\u0103 c\u0103rora poate fi considerat unul dintre cei mai mari oratori rom\u00e2ni din secolul al XIX-lea<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n