{"id":1957042,"date":"2026-05-26T20:54:05","date_gmt":"2026-05-26T17:54:05","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1957042"},"modified":"2026-05-26T20:54:05","modified_gmt":"2026-05-26T17:54:05","slug":"calendarul-zilei-pe-27-mai-1600-mihai-viteazul-devine-domn-al-tarii-romanesti-al-ardealului-si-a-toata-tara-moldovei-video","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1957042","title":{"rendered":"Calendarul zilei: Pe 27 mai 1600, Mihai Viteazul devine \u201edomn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d| VIDEO"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/27-mai-1600-mihai-viteazul.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/27-mai-1600-mihai-viteazul.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei: Pe 27 mai 1600, Mihai Viteazul devine \u201edomn al \u021a\u0103rii…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a>VIDEO<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei: Pe 27 mai 1600, Mihai Viteazul devine \u201edomn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d| VIDEO<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Radu Ursan<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

27 mai 1600 este ziua \u00een care, pentru prima oar\u0103, un conduc\u0103tor rom\u00e2n apare \u00een documente purt\u00e2nd titlul de \u201eDomn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Ardealului \u015fi Moldovei\u201d. La aceast\u0103 dat\u0103, Mihai Viteazul, \u00een urma campaniilor desf\u0103\u015furate \u00een Transilvania \u015fi Moldova, devine oficial conduc\u0103tor al celor trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, scrie Rador.<\/strong><\/p>\n

Mihai, \u00een calitate de Domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, intr\u0103 triumf\u0103tor \u00een Alba Iulia la 1 noiembrie 1599. Pe 10 mai cucere\u0219te Bac\u0103ul, unde \u00eel \u00eenfr\u00e2nge pe domnitorul moldovean Ieremia Movil\u0103, la 10 mai, urmat\u0103 de de predarea f\u0103r\u0103 lupt\u0103 a cet\u0103\u0163ii Suceava de c\u0103tre garnizoana moldovean\u0103.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la venirea sa la domnie, \u00een septembrie 1593, Marele domn vizeaz\u0103 realizarea celor dou\u0103 mari idealuri: Independen\u0163a \u015fi Unirea. Pentru \u00eenf\u0103ptuirea lor \u00ee\u015fi va stabili cu luciditate obiectivele \u015fi priorit\u0103\u0163ile, precizeaz\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n

Mihai, un excelent strateg \u0219i tactician, a urm\u0103rit s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 obiectivele cu tenacitate. Astfel, ader\u0103 la \u201eLiga Sf\u00e2nt\u0103\u201d \u00eempotriva turcilor \u0219i pe 23 august 1595, Mihai ob\u021bine o victorie de etap\u0103 \u00eempotriva Imperiului Otoman. Cu inteligen\u021b\u0103, \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 eforturile militare \u0219i diplomatice pentru a reu\u0219i unirea cu Transilvania.<\/p>\n

Dup\u0103 victoria de la \u015eelimb\u0103r, Marele domn intr\u0103 \u00een Alba Iulia cu mare triumf, la 1 noiembrie 1599. Era primul act al Unirii. \u00cenving\u00e2ndu-l pe Andrei Bathory, Mihai \u015ftia \u00eens\u0103 c\u0103 hotarele Daciei str\u0103bune nu se opreau la Carpa\u0163i.<\/p>\n

La 24 aprilie 1600 domnul pleac\u0103 din Alba Iulia, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Moldova. La 4 mai ajunge l\u00e2ng\u0103 Trotu\u015f \u015fi aici are loc celebra scen\u0103 povestit\u0103 de B\u0103lcescu, dup\u0103 care \u201emoldovenii nu st\u0103tur\u0103 mult \u00een cump\u0103n\u0103, \u00eentr-o clip\u0103 15.000 dintr-\u00een\u015fii pun\u00e2ndu-\u015fi cu\u015fmele \u00een v\u00e2rful l\u0103ncilor, cu mare strigare de bucurie trecur\u0103 \u00een tab\u0103ra lui Mihai\u201d.<\/p>\n

Se \u00eenf\u0103ptuia, astfel, prima Unire politic\u0103 a celor trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, \u00een hotarele ce reuneau, \u00een cea mai mare parte, teritoriul vechii Dacii, deziderat major \u015fi aspira\u0163ie secular\u0103 a poporului nostru. Toate actele pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit la Alba Iulia \u015fi la Ia\u015fi indicau una \u015fi aceea\u0219i preocupare: de a \u00eent\u0103ri unitatea celor trei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de a reda poporului rom\u00e2n m\u0103re\u021bia pe care a avut-o \u00een vremea vechii Dacii. De aici, din Ia\u015fi, emite cel dint\u00e2i act \u015fi bate cea dint\u00e2i medalie, care-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca \u201eDomn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, al Ardealului \u015fi a toat\u0103 \u0162ara Moldovei\u201d.<\/p>\n

Este binecunoscut\u0103 relatarea prof. Ioan-Aurel Pop, care, cit\u00e2nd din documentele vremii, arat\u0103 c\u0103 Mihai Viteazul stabile\u0219te limba rom\u00e2n\u0103 ca egal\u0103 a celorlalte limbi din Transilvania, aduce preo\u021bii ortodoc\u0219i pe aceea\u0219i treapt\u0103 cu cei ai celorlalte confesiuni \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te credin\u021ba majorit\u0103\u021bii c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it, sunt condu\u0219i de \u201eunul de-al lor\u201d.<\/p>\n

La 6 iulie 1600, \u00een punctul cel mai \u00eenalt al destinului s\u0103u, Mihai \u00ee\u015fi confec\u0163iona legendara pecete pe care figureaz\u0103 cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne surori. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 primul unificator al poporului rom\u00e2n \u015fi erou na\u0163ional.<\/p>\n

\u201e\u00cen timpul acesta se poate vedea c\u0103 n-am cru\u0163at nici cheltuieli, nici osteneal\u0103, nici s\u00e2nge, nici \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea, ci am purtat r\u0103zboiul a\u015fa de mult timp singur, cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 am nici fort\u0103re\u0163e, nici castele, nici ora\u015fe, nici cel pu\u0163in o cas\u0103 de piatr\u0103 unde s\u0103 m\u0103 pot retrage\u2026 Nu am pregetat s\u0103 m\u0103 al\u0103tur cu puterile mele \u015fi cu cheltuieli uria\u015fe la cre\u015ftin\u0103tate, nefiind cunoscut de nimeni \u015fi nici nu le-am f\u0103cut silit de cineva, ci ca s\u0103 am \u015fi eu un loc \u015fi un nume \u00een cre\u015ftin\u0103tate am p\u0103r\u0103sit toate celelalte prietenii ce le aveam.\u201d scria N.Iorga \u00een\u00a0 \u201eO istorie a lui Mihai Viteazul de el \u00eensu\u015fi\u201d<\/p>\n

Mihai \u00ee\u015fi \u00eengrijora nu numai du\u015fmanii, ci \u015fi alia\u0163ii. Dac\u0103 spada sa fusese de folos Habsburgilor spre a redob\u00e2ndi Transilvania, era improbabil ca, dup\u0103 victorie, Mihai s\u0103 fi fost dispus s\u0103 le-o cedeze. Asasinarea lui pe C\u00e2mpia Turzii, la 9\/19 august 1601, r\u0103spundea perfect scopurilor imperiale. Nu de un egal c\u0103ruia s\u0103-i sporeasc\u0103 puterea avea \u00eemp\u0103ratul nevoie, ci de o unealt\u0103 de care, dup\u0103 folosin\u0163\u0103, s\u0103 te po\u0163i dispensa.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n