[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Screenshot_20260526_100101_Messenger.jpg”]<\/p>\n
Fosta fabric\u0103 de o\u021bet din Margina a ajuns ast\u0103zi o ruin\u0103 n\u0103p\u0103dit\u0103 de vegeta\u021bie, dar turnul ei spectaculos \u0219i cl\u0103direa sa impozant\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie continu\u0103 s\u0103 atrag\u0103 privirile \u0219oferilor care traverseaz\u0103 localitatea pe drumul na\u021bional dintre Deva \u0219i Lugoj.<\/p>\n
Fosta fabric\u0103 de o\u021bet din Margina, construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie \u00een primii ani ai secolului XX, a fost \u00eenchis\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990 \u0219i a ajuns \u00een ruin\u0103, \u00eens\u0103 cl\u0103direa sa, cu un turn spectaculos, r\u0103m\u00e2ne un loc de popas pentru mul\u021bi c\u0103l\u0103tori, care se opresc pentru a-i face fotografii.<\/p>\n
Reperul de la marginea Autostr\u0103zii cu tuneluri<\/p>\n
Mai pu\u021bin de 1.000 de oameni locuiesc \u00een satul Margina din jude\u021bul Timi\u0219, a\u0219ezare atestat\u0103 documentar din Evul Mediu, pe valea r\u00e2ului Bega, traversat\u0103 ast\u0103zi de Drumul Na\u021bional 68A Deva \u2013 Lugoj. Localitatea a devenit mai frecvent amintit\u0103 \u00een ultimii ani datorit\u0103 lucr\u0103rilor la Autostrada Lugoj \u2013 Deva (A1), din care a mai r\u0103mas de finalizat segmentul de 13,5 kilometri dintre Margina \u0219i Holdea.<\/p>\n
Numit\u0103 \u0219i \u201eautostrada cu tuneluri\u201d, pentru c\u0103 va cuprinde dou\u0103 tuneluri care \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 2,3 kilometri pe fiecare sens, autostrada din vestul Rom\u00e2niei a reintrat \u00een \u0219antier din 2024, iar finalizarea ei este a\u0219teptat\u0103 la \u00eenceputul anului 2027.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 atunci, \u0219oferii care circul\u0103 dinspre centrul Rom\u00e2niei spre Timi\u0219oara, Arad \u0219i frontiera N\u0103dlac coboar\u0103 de pe autostrada A1 \u00een nodul rutier Holdea, parcurg 14 kilometri pe drumul na\u021bional DN 68A, travers\u00e2nd localit\u0103\u021bile Co\u0219ava, Co\u0219evi\u021ba \u0219i Margina, \u0219i pot reintra pe autostrad\u0103 prin nodul Margina (video), finalizat \u00een 2017. Traseul lor urc\u0103 sinuos peste dealurile Co\u0219avei, aflate la limita jude\u021belor Hunedoara \u0219i Timi\u0219, \u0219i coboar\u0103 \u00een podi\u0219ul F\u0103getului, urm\u00e2nd apoi cursul Beg\u0103i spre Lugoj \u0219i Timi\u0219oara.<\/p>\n
\u00cen Margina, privirea c\u0103l\u0103torilor este adesea \u201efurat\u0103\u201d de silueta fostei fabrici de o\u021bet, o cl\u0103dire ridicat\u0103 \u00een primii ani ai secolului XX, din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie, cu un turn circular \u00eenalt de peste 30 de metri. \u00cen spatele ei, vegeta\u021bia luxuriant\u0103 acoper\u0103 alte ruine industriale, construite \u00een deceniile urm\u0103toare.<\/p>\n
\u201eCe vede\u021bi verde era asfalt, cl\u0103diri, recipiente, linii de tren, depozite \u0219.a. \u00cen spate, aproape de r\u00e2ul Bega, a fost construit\u0103 de la zero o sec\u021bie automat\u0103. A func\u021bionat \u00een probe c\u00e2teva zile! Ruine, furt, dezmembr\u0103ri!\u201d, se pl\u00e2nge un localnic.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
O istorie de peste un secol<\/p>\n
Vechea fabric\u0103 a fost \u00eenchis\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990, odat\u0103 cu platforma industrial\u0103 Solventul din Timi\u0219oara, un fost combinat de spirt \u0219i solven\u021bi, a c\u0103rui prim\u0103 uzin\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1869. \u00cen anii \u201960, fabrica de o\u021bet din Margina a devenit sec\u021bie a combinatului \u201eSolventul\u201d din Timi\u0219oara, care avea peste 3.000 de angaja\u021bi. Aproape 700 de muncitori lucrau la fabrica de o\u021bet din Margina, extins\u0103 \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n
\u201eFabrica de la Margina era cunoscut\u0103 mai ales pentru o\u021betul de calitate produs aici, ob\u021binut din vinurile slabe aduse cu vagoane-cistern\u0103. Aici era valorificat \u0219i lemnul din p\u0103durile vaste ale zonei, din care se produceau metanol, adic\u0103 alcool de lemn, \u0219i mangal, iar \u00een sec\u021bia Solventului erau ob\u021binu\u021bi compu\u0219i chimici precum acetatul de butil, folosit \u00een industria lacurilor \u0219i vopselelor \u0219i \u00een industria farmaceutic\u0103\u201d, \u00ee\u0219i amintea Ernest, un localnic din F\u0103get, fost lucr\u0103tor \u00een fabric\u0103.<\/p>\n
Vinurile slabe aduse la Margina erau transformate \u00een spirt prin distilare, complet\u00e2nd produc\u021bia ob\u021binut\u0103 la distileriile de lemn de la Margina, unde se produceau alcool metilic industrial \u0219i o\u021bet alb din fagii p\u0103durilor.<\/p>\n
\u201e\u00cen anii \u201970, eu am c\u0103rat vin de la Vinalcool T\u00e2mboie\u0219ti la aceast\u0103 fabric\u0103. Se produceau aici \u0219i castrave\u021bi mura\u021bi\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te, nostalgic, un localnic.<\/p>\n
Atunci, o \u0219coal\u0103 de chimie a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Margina, pentru ca elevii din satele comunei s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba tainele meseriei de \u201emuncitor-chimist\u201d, \u00eenainte de a se angaja la fabrica local\u0103.<\/p>\n
\u00cenceputul sf\u00e2r\u0219itului pentru combinatul Solventul<\/p>\n
Ioan Costa, fostul primar al comunei Margina, relata c\u0103, \u00een anii \u201960-\u201970, la Margina se producea esen\u021b\u0103 de o\u021bet din lemn de fag, v\u00e2ndut\u0103 la sticle de 330 ml \u0219i destinat\u0103 \u00een principal exportului. Tot aici se producea c\u0103rbune pentru mici \u0219i gr\u0103tare, ambalat la pungi \u0219i exportat \u00een Occident, dar \u0219i diluan\u021bi \u0219i alte produse chimice. O\u021betul din vin era un produs special al fabricii.<\/p>\n
\u201eProcesul de fermentare se f\u0103cea pe cale natural\u0103. Erau ni\u0219te microorganisme pe care le \u00eentre\u021bineau \u0219i care ajutau la fermentarea o\u021betului. O tran\u0219\u0103 de o\u021bet dura \u0219i 14 zile p\u00e2n\u0103 ajungea la maturitatea complet\u0103. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 nu se mai face nic\u0103ieri \u00een Europa o\u021bet natural pe acest principiu. Calitatea nu se compar\u0103. \u0218i acest o\u021bet din vin mergea mult la export\u201d, relata Costa.<\/p>\n
Declinul uzinei a \u00eenceput \u00een anii \u201990. \u00cen 1991, fo\u0219tii directori ai fabricii se pl\u00e2ngeau c\u0103 nu mai au materie prim\u0103 pentru fabricarea o\u021betului, care reprezenta atunci circa 10% din produc\u021bia total\u0103 a fabricii, bazat\u0103 \u00een principal pe mangal \u0219i acetat de butil. \u00cen afara o\u021betului \u0219i a mangalului, sec\u021bia Solventului de la Margina producea \u0219i compu\u0219i cu utiliz\u0103ri industriale diverse: acetat de sodiu, folosit \u00een industria chimic\u0103, textil\u0103 sau la t\u0103b\u0103c\u0103rii, alcool izoamilic, utilizat ca solvent, \u0219i amestecuri de cimentare, destinate unor procese industriale.<\/p>\n
\u201eSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 o adev\u0103rat\u0103 tragedie la Margina. Factorii r\u0103spunz\u0103tori, la toate nivelurile, cunosc aceasta, dar nimeni nu mi\u0219c\u0103 un deget; \u00een cur\u00e2nd, instala\u021bia de producere a o\u021betului va pieri sub ochii no\u0219tri, dup\u0103 ce, 60 de ani, a func\u021bionat irepro\u0219abil \u0219i ar mai putea produce \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme. Nu avem vin din care s\u0103 fabric\u0103m o\u021betul; nu avem zah\u0103r, nici melas\u0103; nu avem o surcea \u00een toat\u0103 fabrica, \u00een timp ce noi suntem mare produc\u0103tor de mangal\u201d, atr\u0103gea aten\u021bia, \u00eenc\u0103 din 1991, Bujor Par, fostul director al fabricii din Margina.<\/p>\n
La \u00eenceputul anilor \u201990, fabrica \u00eenc\u0103 mai producea 70-80 de tone de o\u021bet lunar, fa\u021b\u0103 de 500 de tone \u00een deceniile precedente. \u00cen anii urm\u0103tori, unele sec\u021bii au fost \u00eenchise, iar num\u0103rul angaja\u021bilor s-a redus. \u00cen plus, fabrica era reclamat\u0103 pentru problemele de mediu cauzate de devers\u0103rile apelor reziduale cu con\u021binut ridicat de fenoli pe sol \u0219i \u00een apropierea r\u00e2ului Bega.<\/p>\n
\u00cen 1997, Fondul Propriet\u0103\u021bii de Stat (FPS) a ini\u021biat procedura de privatizare a uzinei \u201eSolventul\u201d Timi\u0219oara, incluz\u00e2nd \u00een tranzac\u021bie \u0219i fabrica din Margina. Atunci, uzina din Timi\u0219oara mai avea peste 1.000 de salaria\u021bi, \u00een timp ce la Margina mai lucrau sub 200 de oameni. \u00cen anul urm\u0103tor, societatea a intrat \u00een lichidare judiciar\u0103, iar angaja\u021bii au fost trimi\u0219i treptat \u00een \u0219omaj.<\/p>\n
Fostele fabrici chimice au avut destine diferite<\/p>\n
Activele fostului combinat Solventul au fost adjudecate abia \u00een 2005 de societatea Valkiria Invest Bucure\u0219ti. Pachetul a inclus platforma Solventul din Timi\u0219oara, \u00eentins\u0103 pe circa 44 de hectare, \u0219i fosta fabric\u0103 din Margina, cu terenul aferent, de circa 20 de hectare. \u00cen scurt timp, a \u00eenceput dezmembrarea fostului combinat \u0219i demolarea construc\u021biilor sale, inclusiv a unor cl\u0103diri-monument din secolul al XIX-lea. Acela\u0219i lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i la fabrica din Margina, chiar dac\u0103 aici cl\u0103direa principal\u0103 nu a mai fost demolat\u0103 complet.<\/p>\n
La Timi\u0219oara, \u00een toamna anului 2025, grupul de investi\u021bii Reuben Brothers a anun\u021bat transformarea fostei platforme industriale Solventul \u00eentr-un cartier urban cu func\u021biuni mixte: locuin\u021be, birouri, retail, servicii \u0219i facilit\u0103\u021bi publice.<\/p>\n
\u201ePlatforma Solventul are poten\u021bialul de a deveni un reper de regenerare urban\u0103 nu doar pentru Timi\u0219oara, ci pentru \u00eentreaga regiune. Expertiza dovedit\u0103 a Nhood Rom\u00e2nia ne ofer\u0103 siguran\u021ba c\u0103 acest parteneriat va duce la crearea unui ecosistem urban complex \u0219i sustenabil. \u00cempreun\u0103 vom construi un spa\u021biu vibrant, unde comunitatea local\u0103 s\u0103 se poat\u0103 bucura de o calitate a vie\u021bii mai bun\u0103, av\u00e2nd la dispozi\u021bie zone reziden\u021biale, spa\u021bii de lucru \u0219i locuri de \u00eent\u00e2lnire, dar care p\u0103streaz\u0103 totodat\u0103 tradi\u021bia local\u0103\u201d, informau oficialii Reuben Brothers, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 din octombrie 2025.<\/p>\n
La Margina, fosta fabric\u0103 s-a transformat treptat \u00eentr-o jungl\u0103, dominat\u0103 de silueta cl\u0103dirii sale emblematice. \u00cen anii urm\u0103tori, cred localnicii, odat\u0103 cu finalizarea \u201eautostr\u0103zii cu tuneluri\u201d, tot mai pu\u021bini c\u0103l\u0103tori \u00ee\u0219i vor aminti de ea.<\/p>\n