{"id":1954995,"date":"2026-05-24T10:23:46","date_gmt":"2026-05-24T07:23:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1954995"},"modified":"2026-05-24T10:23:46","modified_gmt":"2026-05-24T07:23:46","slug":"ultimul-razboi-dintre-imperiile-otoman-si-habsburgic-avea-sa-aprinda-flacara-revoltei-banatenilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1954995","title":{"rendered":"Ultimul r\u0103zboi dintre Imperiile Otoman \u0219i Habsburgic avea s\u0103 aprind\u0103 flac\u0103ra revoltei b\u0103n\u0103\u021benilor"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1-ffdfd1.jpg”]<\/p>\n

\n
\n

De\u0219i prin ocuparea Banatului (\u0219i a altor provincii din sud-estul european) de c\u0103tre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Habsburgic\u0103 se \u00eentrevedea o oarecare pacificare a \u00eentregii zone \u0219i \u00eendep\u0103rtarea amenin\u021b\u0103rii otomane dincolo de hotarul natural al Dun\u0103rii, pericolul osman nu era total evitat. Nemul\u021bumi\u021bi de condi\u021biile tratatului de pace \u0219i de beneficiile aduse de provinciile pierdute, bande \u00eenarmate de otomani treceau adeseori fluviul pentru scurte atacuri \u00een scop de jaf. \u00cen acela\u0219i timp se testa \u00eens\u0103 vigilen\u021ba \u0219i preg\u0103tirea militar\u0103 a trupelor ce aveau s\u0103 devin\u0103 frontiera gr\u0103nicereasc\u0103 valaho-ilir\u0103 (b\u0103n\u0103\u021bean\u0103).<\/strong><\/p>\n

\u00cen timp ce \u00een vestul continentului aveau loc schimb\u0103ri profunde, care au culminat cu \u00eendep\u0103rtarea monarhiei franceze \u0219i instaurarea republicii \u0219i, implicit, se schimbau ultimele vestigii ale unei or\u00e2nduiri medievale apuse odat\u0103 cu epoca industrializ\u0103rii \u0219i a ridic\u0103rii burgheziei, aici, \u00een p\u0103r\u021bile noastre de lume, \u00eenc\u0103 nu se \u00eencheiase perioada conflictelor militare dintre turci \u0219i austrieci, ace\u0219tia din urm\u0103 \u00een cooperare cu noii lor alia\u021bi, ru\u0219ii.<\/p>\n

R\u0103zboiul Ruso-Austro-Turc (1787\u20131792) s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentre Imperiul Otoman, pe de o parte, \u0219i Imperiile Rus \u0219i Habsburgic, pe de alta. Imperiul Otoman dorea ca, prin acest conflict, s\u0103-\u0219i recapete teritoriile ce-i fuseser\u0103 anexate, inclusiv Crimeea, de Imperiul Rus, ca urmare a R\u0103zboiului Ruso-Turc din 1768\u20131774. R\u0103zboiul s-a \u00eencheiat cu victoria ru\u0219ilor \u0219i Pacea de la Ia\u0219i.<\/p>\n

De\u0219i \u021binta principal\u0103 a conflictului era Crimeea, implica\u021biile r\u0103zboiului aveau s\u0103 se simt\u0103 din plin \u0219i aici, \u00een Banat, dup\u0103 vorba popular\u0103 \u201eunde dai \u0219i unde crap\u0103\u201d. \u00a0
\nAcest al treilea (\u0219i ultimul) r\u0103zboi dintre imperii s-a desf\u0103\u015furat cu implicarea Imperiului \u021aarist, \u00eentre 1788 \u0219i 1792. De men\u021bionat este c\u0103 muscalii nu erau la prima lor participare la conflicte \u0219i, cum se va dovedi, nici la ultima. S\u0103 amintim doar de trupele ruse\u0219ti ce-au f\u0103cut legea \u00een timpul Revolu\u021biei de la 1848\u201349.<\/p>\n

\u00cen secolul al XVIII-lea, \u00een estul continentului, mai pu\u021bin stabil, guvernat de rela\u021bii politice mai ambigue, s-a n\u0103scut o amenin\u0163are serioas\u0103 pentru echilibrul european, a\u015fa cum fusese el trasat \u00een cabinetele diplomatice ale epocii: apari\u0163ia, ca for\u0163e expansive \u00een zon\u0103, a Austriei \u015fi a Rusiei. Era, desigur, un factor perturbator care, pus \u00een raport cu principiul enun\u0163at, a n\u0103scut o nou\u0103 problem\u0103, a\u015fa-numita \u201eproblem\u0103 oriental\u0103\u201d, ea \u00eens\u0103\u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca o chestiune de echilibru. \u00cen orice caz, puterile europene occidentale, Anglia \u015fi Fran\u0163a, \u00een principal, \u0219i, mai t\u00e2rziu, Prusia, vor deveni principalele sus\u0163in\u0103toare ale Imperiului Otoman, socotind c\u0103 \u00een felul acesta ap\u0103r\u0103 faimosul echilibru continental.
\nOtomanii nu mai speriau pe nimeni \u015fi spa\u021biul pe care-l ocupau devenise de fapt disputat de noile for\u0163e. Acestea, la r\u00e2ndul lor, \u00ee\u015fi \u00eentocmeau proiecte pe seama teritoriului otoman, declan\u015fau r\u0103zboaie \u00een care se aliau militar \u015fi sf\u00e2r\u015feau \u00eentr-o suspiciune general\u0103, accentuat\u0103 de tratatele de pace unde puterile se st\u00e2njeneau reciproc.<\/p>\n

\u00cen cronica sa, Nicolae Stoica de Ha\u0163eg, unul dintre c\u0103rturarii care au reu\u0219it s\u0103 scrie o Cronic\u0103 a Banatului cu tot ce v\u0103zuse \u0219i auzise din prim\u0103 surs\u0103, men\u0163iona c\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni din Banat au fugit \u00een Ardeal: \u201ealerg\u00e2ndu-i turcii, oamenii vitele le-au l\u0103sat. Numai copiii \u00een leag\u0103ne \u00eencro\u015fnea\u0163i, cu al\u0163ii tr\u0103g\u00e2ndu-i, gura astup\u00e2ndu-le a nu pl\u00e2nge, de chin \u015fi foame au murit. Multe maice leag\u0103ne cu copii vii, \u015fi de doi ani, pre supt lemne mari, c\u0103zute, \u00eei v\u00e2ra, cu frunz\u0103 astruca\u0163i \u015fi ca mor\u0163i \u00eei l\u0103sa\u2026 Unile dup\u0103 patru \u015fi cinci zile viind, pe unde \u00ee\u015fi l\u0103sase pruncii, de i-au aflat vii, i-au luat, iar mor\u0163i, cu lemne putr\u0103de astruca\u0163i i-au l\u0103sat\u201d.<\/p>\n

La 1788 s-a produs ultima invazie otoman\u0103 \u00een Banat, declan\u015f\u00e2nd al treilea conflict austro-turc, care, \u00een veacul al XVIII-lea, i-a devastat teritoriul.
\nOdat\u0103 cu atacurile turce\u015fti a reizbucnit furia unora dintre \u0163\u0103ranii b\u0103n\u0103\u0163eni \u00eempotriva situa\u021biei grele impuse lor de Imperiul Habsburgic. Ace\u0219tia s-au al\u0103turat trupelor turce\u0219ti \u00een speran\u021ba amelior\u0103rii condi\u021biilor de trai. M\u0103surile impuse de autorit\u0103\u021bile habsburgice erau foarte dure \u0219i \u00eempov\u0103r\u0103toare.<\/p>\n

Militarii Semilunei, condu\u015fi de Chiosa Mustafa, ag\u0103 din Clisura de Sus, au venit \u00een num\u0103r de vreo 200 la Biserica Alb\u0103, jefuind magazia de curele. Unii au plecat din Voivodin\u021b \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre V\u00e2r\u015fe\u0163. Rom\u00e2nii din c\u00e2teva sate din \u00eemprejurimi s-au dat de partea turcilor, de la care au primit titluri de obercnezi. Locuitori rom\u00e2ni au ob\u0163inut, de asemenea, de la turci scutire de obliga\u0163ii fiscale \u015fi militare. Satele c\u0103tre V\u0103r\u0103dia \u0219i Oravi\u0163a, p\u00e2n\u0103 la Biserica Alb\u0103, au fost predate de c\u0103tre rom\u00e2ni turcilor, c\u0103rora le mai duceau \u00een Clisur\u0103 daruri \u015fi plocoane.<\/p>\n

Prin circulara din 8 august 1788, dat\u0103 din Caransebe\u015f, episcopul Iosif Ioanovici \u015eakabent a condamnat pe cei care, folosindu-se de evenimentele R\u0103zboiului Austro-Turc, au st\u00e2rnit r\u0103scoale \u015fi tulbur\u0103ri \u00een Banat: \u201e\u00cencuviin\u0163\u0103rile vremii r\u0103zboiului de acum cu prilej socotindu-le \u015fi cu mare \u00eentristare a inimii mele auzind c\u0103 unii din cre\u015ftini pa\u015fii lor tiranului \u015fi nemilostivului turc a urma \u015fi unul altul fra\u0163ilor s\u0103i \u015fi dimpreun\u0103 cre\u015ftinilor s\u0103i asupra a le face \u015fi binele lor \u015fi casele a v\u0103 robi am socotit, dup\u0103 arhip\u0103storeasca mea dorin\u0163\u0103 ca aceasta spre dorin\u0163ele cele omene\u015fti \u015fi cre\u015ftine\u015fti, pre iubirea de Christos a voastr\u0103 a v\u0103 sf\u0103tui am judecat\u2026 \u00cenaintea lumii nume bun s\u0103 v\u0103 c\u00e2\u015ftiga\u0163i\u201d.<\/p>\n

Flac\u0103ra r\u0103scoalei i-a cuprins din nou pe \u0163\u0103ranii din centrul Banatului, care au atacat satul german Deta. Revolta \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een \u00eentregul Banat, administra\u0163ia a fost nevoit\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri de pacificare a rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni.<\/p>\n

La 1 septembrie 1788, episcopul a adus la cuno\u015ftin\u0163a lotrilor gra\u0163ierea, cu condi\u0163ia s\u0103 se prezinte cu protopopul districtual la vicecomite:<\/p>\n

\u201eAceast\u0103 gra\u0163ie \u00een tot Banatul, luminata varmeghie cu sf\u0103tuirea preo\u0163ilor a s\u0103 pobli\u0163irui s\u0103 aib\u0103. Pentru aceasta, ca fie\u015ftecare lotru din ziua publica\u0163iei p\u00e2n\u0103 \u00een 12 zile la gra\u0163ie s\u0103 va primi \u015fi \u00eentr-aceast\u0103 vreme, adic\u0103 \u00een acelea 12 zile nimeni nici o v\u0103t\u0103m\u0103tur\u0103 mai pu\u0163in \u00eempotriv\u0103 s\u0103 nu fac\u0103, iar fire\u015fte cine care ar vrea s\u0103 vin\u0103 la gra\u0163ie s\u0103 se arate \u00eent\u00e2i la preotul s\u0103u, apoi preotul s\u0103 mearg\u0103 cu lotru la domnu vi\u0163\u0103i\u015fpan. A\u015fa va primi gra\u0163ia\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00centre 17 \u0219i 21 septembrie 1788, imperialii i-au alungat pe turci spre Alibunar, i-au \u00eenfruntat pe r\u0103scula\u0163ii rom\u00e2ni la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi au arestat 39 de rom\u00e2ni. Prin\u015fii de l\u00e2ng\u0103V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi al\u0163i 16 rom\u00e2ni din \u00eemprejurimi au fost adu\u015fi la judec\u0103toria din Denta. La 11 octombrie 1788, Curtea Mar\u0163ial\u0103 din Denta i-a judecat pe cei 55 de rom\u00e2ni, din care doi preo\u0163i, condamn\u00e2ndu-i la moarte prin sp\u00e2nzur\u0103toare, \u00een baza articolului nr. 90 din Codul Teresian, \u201epentru t\u00e2lh\u0103rie \u015fi omor\u201d.<\/p>\n

Timp de dou\u0103 zile, \u00een 11 \u015fi 12 octombrie 1788, c\u0103l\u0103ii i-au \u00een\u0103l\u0163at pe furcile construite \u00een prip\u0103 pe c\u00e2mpul de l\u00e2ng\u0103 Denta pe to\u0163i cei 55 de r\u0103scula\u0163i. Printre cei executa\u0163i se afla \u015fi popa Brenca din Comor\u00e2\u015fte, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 90 de ani. Nici aceste crime n-au reu\u015fit s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 lupta rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni, care va fi dus\u0103, \u00een principal, prin memorii de c\u0103tre intelectualii b\u0103n\u0103\u0163eni.<\/p>\n

De represaliile habsburgice sc\u0103pase o parte din bejenarii v\u0103r\u0103dineni, care, ascult\u00e2ndu-i pe preo\u0163ii Marcu \u015fi Ioan Iorgovici, tat\u0103l \u015fi fratele savantului Paul Iorgovici (despre care am povestit \u00een episodul anterior), au cerut ajutorul administra\u0163iei habsburgice. Parte din \u0163\u0103ranii din V\u0103r\u0103dia nu au ascultat de preo\u0163i \u015fi s-au al\u0103turat r\u0103scula\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, prin scrisoarea din 9 septembrie 1790, trimis\u0103 din Timi\u015foara, mare\u015falul Schmidtfeld \u00eei raporta \u00cemp\u0103ratului Leopold al II-lea c\u0103 cea mai de seam\u0103 dorin\u0163\u0103 a Congresului Na\u0163ional de la Timi\u015foara era autonomia Banatului.
<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
\nDup\u0103 10 zile, contele K\u00e1roly Zichy \u00eei scrie cancelarului Ungariei, contele K\u00e1roly P\u00e1llfy, despre primejdia pe care o reprezint\u0103 cererea Congresului de la Timi\u015foara ca Banatul s\u0103 fie scos din cadrul regatului Ungariei, acord\u00e2ndu-i-se autonomia, lucru pe care-l cer \u015fi peti\u0163iile isc\u0103lite, la solicitarea preo\u0163ilor, aproape \u00een toate satele.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, K. P\u00e1llfy, cancelarul Ungariei, la 6 octombrie 1790, raporteaz\u0103 \u00cemp\u0103ratului Leopold al II-lea asupra nemul\u0163umirilor exprimate de Consiliul Locoten\u0163ial al Ungariei fa\u0163\u0103 de cererile formulate de Congresul Na\u0163ional de la Timi\u015foara, \u00een primul r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de cererea de a se acorda Banatului autonomie, cu rezolu\u0163ia imperial\u0103 ce trimite la vechea sa hot\u0103r\u00e2re, ca locotenen\u0163a maghiar\u0103 s\u0103 nu se mai amestece \u00een afacerile congresului, comunic\u00e2nd pe viitor punctul s\u0103u de vedere Consiliului de R\u0103zboi:
\u201eSe cere cu rug\u0103min\u0163i de la Maiestatea Voastr\u0103 ca s\u0103 li se dea un voievod, care s\u0103 fie \u00een acela\u015fi timp \u015fi comite al Timi\u015foarei, precum \u015fi restaurarea privilegiilor na\u0163ionale conferite la 1690; apoi dreptul de a ocupa func\u0163ii \u00een comitate \u015fi judec\u0103torii, \u00eencuviin\u0163area ca s\u0103 se bucure numai ei de dijma pe fructe \u015fi vii, ridicarea slobod\u0103 a unei academii na\u0163ionale, 8 gimnazii \u015fi 10 licee \u015fi \u00eenfiin\u0163area \u00een fiecare parohie a unei \u015fcoli primare; ca pe viitor mitropolitul s\u0103 nu mai fie socotit capul na\u0163iunii, ci numai al clerului; clerul lor s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi drepturi ca \u015fi catolicii, \u00een ceea ce prive\u015fte dotarea sa; cererile lor s\u0103 fie \u00eenserate \u00een protocolul Congresului ce se \u0163ine acum\u201d.<\/em><\/p>\n

Rezolu\u0163ia Congresului Na\u0163ional de la Timi\u015foara, din 14 noiembrie 1790, a fost trimis\u0103, sub form\u0103 de peti\u0163ie, \u00cemp\u0103ratului Leopold al II-lea, care a refuzat autonomia Banatului.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 apare \u0219i celebra lucrare \u201eSupplex Libellus Valachorum\u201d, memoriu elaborat de intelectualii ardeleni, \u00een frunte cu reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe \u015eincai, Pentru Maior, Ioan Piuariu Molnar), trimis \u00eemp\u0103ratului (\u00een martie 1791), care a avut ecou \u015fi \u00een r\u00e2ndul intelectualilor rom\u00e2ni b\u0103n\u0103\u0163eni.<\/p>\n

La 7 martie 1792, baronul Imre Bechy \u00eei scrie lui Pavel Avacumovici ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de \u015ftirile ce pretind c\u0103 \u00een Banat s-ar desf\u0103\u015fura o agita\u0163ie subversiv\u0103 \u00een r\u00e2ndul preo\u0163ilor, \u00eendemna\u0163i s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 nobilimii maghiare \u015fi \u00eenaltului cler:
\u201eM-a \u00een\u015ftiin\u0163at c\u0103 s-ar fi ridicat unii, mai cu seam\u0103 \u00een Banat, care n\u0103zuiesc s\u0103 asmut\u0103 norodul rom\u00e2nesc asupra na\u0163iunii maghiare \u015fi a episcopilor de credin\u0163a lor, trimi\u021b\u00e2nd scrisori, din loc \u00een loc scrieri a\u0163\u00e2\u0163\u0103toare preo\u0163ilor (Supplex Libellus Vallachorum)\u201d.<\/em><\/p>\n

Circularele emise pentru poporul rom\u00e2n din Banat: cea din 5 iunie 1790, privitoare la introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici, circulara din 1791, privitoare la edictul de toleran\u0163\u0103 a Bisericii Ortodoxe din Imperiul Austriac, \u0219i circularele din 5 mai \u015fi 31 decembrie 1791, ale episcopului Iosif Ioanovici \u015eakabent, prin care anun\u0163a decorarea preo\u0163ilor Marcu \u015fi Ioan Iorgovici din V\u0103r\u0103dia \u015fi Vasile Volu\u0163an din Colina, pentru comportamentul lor \u00een timpul R\u0103zboiului Turco-Austriac din 1788\u20131790.<\/p>\n

Din ultimele dou\u0103 o reproducem pe prima:
\u201eBine\u00eencuviin\u0163atului Protopresviter!
\nA lor \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 m\u0103rire a privit spre a tot smerita cerere a celor doi preo\u0163i ai no\u015ftri, adic\u0103 a preotului Marco \u015fi a fiului s\u0103u Ioan Iorgovici, parohului de la V\u0103r\u0103dia, care \u00eentru aceea c\u00e2\u015ftig\u0103rile de bine ale sale le-au ar\u0103tat, precum ei nu de mult, \u00een anul 1788, \u00een vremea c\u00e2nd au fost n\u0103v\u0103lirea turceasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd au urmat dintru aceea fug\u0103ria, atunci pe unele \u015fi pe multe neamuri din V\u0103r\u0103dia, Mircina \u015fi din Vr\u0103niu\u0163 au sf\u0103tuit s\u0103 nu fug\u0103 \u015fi aici dimpreun\u0103 cu ei, ca un credincios p\u0103storiu, preotul Marco r\u0103m\u00e2n\u00e2nd c\u0103tr\u0103 credin\u0163a monarhului \u015fi a mo\u015fiei noastre au fost \u00eendemn\u0103toriu \u015fi por\u0163ia turcilor nu au dat; iar preotul Ioan pe cei \u00een nevoie \u015fi \u00een fric\u0103 s-au aflat \u015fi \u00een fug\u0103 au fost nu i-au l\u0103sat singuri, ci dimpreun\u0103 cu ei \u00een fug\u0103rie fiind, pe aceia \u00eendemn\u00e2ndu-i c\u0103tr\u0103 credin\u0163a \u00eemp\u0103ratului nostru, iar\u0103\u015fi \u00een vreme \u00een satele lor au adus. C\u0103tr\u0103 aceea cel dint\u00e2i cer\u015find c\u0103tane de la V\u00e2r\u015fe\u0163, pentru ap\u0103rarea satelor acelora, singur \u00eenainte merg\u0103tor au fost \u015fi pentru hrana \u015fi \u0163inerea lor la o vreme s-au c\u00e2\u015ftigat. \u00cenc\u0103 \u015fi pentru trei paori de la V\u0103r\u0103dia, carii pre str\u00e2mb\u0103tate spre moarte au fost prin\u015fi, de la execu\u0163ia cea groaznic\u0103 care la Denta s-au f\u0103cut, prin mijlocirea sa i-au m\u00e2ntuit. Acestea toate mai \u00eenainte ispitindu-le a lor m\u0103rire \u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-se vrednic\u0103 de crez\u0103m\u00e2nt, \u00eentru semn de prea \u00eenalt\u0103 bun\u0103 voirea sa, pentru vrednicia c\u00e2\u015ftigare de plat\u0103, am\u00e2ndurora acelor mai sus pomeni\u0163i preo\u0163i, tat\u0103lui \u015fi fiului c\u00e2te o colain\u0103 de aur, care \u00eenchipuiesc fa\u0163a cea prea\u00eenalt\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 cu milostivire a le d\u0103rui bine au voit\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

Dat la Ver\u015fe\u0163, 5 mai 1791 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0
\nIosif Ioanovici \u015eakabent, episcop<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/ultimul-razboi-dintre-imperiile-otoman-si-habsburgic-avea-sa-aprinda-flacara-revoltei-banatenilor411976-2\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1-ffdfd1.jpg”] De\u0219i prin ocuparea Banatului (\u0219i a altor provincii din sud-estul european) de c\u0103tre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Habsburgic\u0103 se \u00eentrevedea o oarecare pacificare a \u00eentregii zone \u0219i \u00eendep\u0103rtarea amenin\u021b\u0103rii otomane dincolo de hotarul natural al Dun\u0103rii, pericolul osman nu era total evitat. Nemul\u021bumi\u021bi de condi\u021biile tratatului de pace \u0219i de beneficiile aduse de provinciile pierdute, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-1954995","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1954995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1954995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1954995\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1954995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1954995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1954995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}