{"id":1954802,"date":"2026-05-25T20:30:58","date_gmt":"2026-05-25T17:30:58","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1954802"},"modified":"2026-05-25T20:30:58","modified_gmt":"2026-05-25T17:30:58","slug":"calendarul-zilei-26-mai-42-de-ani-de-la-inaugurarea-canalului-dunare-marea-neagra-obiectivul-realizat-cu-sacrificiile-a-mii-de-vieti-de-detinuti-politici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1954802","title":{"rendered":"Calendarul zilei 26 mai: 42 de ani de la inaugurarea canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, obiectivul realizat cu sacrificiile a mii de vie\u021bi de de\u021binu\u021bi politici"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/canal-dunarea-marea-neagra-e1653508842764.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/canal-dunarea-marea-neagra-e1653508842764.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 26 mai: 42 de ani de la inaugurarea canalului Dun\u0103re…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a>VIDEO<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 26 mai: 42 de ani de la inaugurarea canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, obiectivul realizat cu sacrificiile a mii de vie\u021bi de de\u021binu\u021bi politici<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Agerpres<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

La 26 mai 1984 a fost inaugurat Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, care scurteaz\u0103 traseul dintre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103 cu 400 km. <\/strong><\/p>\n

Cu o lungime de 64,4 km, canalul cuprinde dou\u0103 ecluze (la Agigea \u015fi Cernavod\u0103), trei porturi fluviale \u2013 Cernavod\u0103, Medgidia, Basarabi \u015fi portul maritim Constan\u0163a-Sud, scrie Agerpres<\/a>.<\/p>\n

\u0162\u0103rile Europei Centrale \u015fi de Sud-Est \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 sistemul de transport fluvial pe principala arter\u0103 de naviga\u0163ie, Dun\u0103rea.<\/p>\n

Din cei 2.413 km, c\u00e2t m\u0103soar\u0103 calea navigabil\u0103 de la Kelheim (Germania) la Sulina, o lungime de peste 45% (1.075 km) m\u0103rgine\u015fte sau traverseaz\u0103 teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Ideea unui canal navigabil care s\u0103 lege Dun\u0103rea de Marea Neagr\u0103, pentru a elimina \u201dmarele cot al Dun\u0103rii\u201d, cum este denumit cursul fluviului \u00een aval de C\u0103l\u0103ra\u015fi, se reg\u0103se\u015fte \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

\u201eProblema conect\u0103rii sistemului de transport fluvial al Dun\u0103rii cu portul Constan\u0163a s-a pus, tot mai insistent, dup\u0103 anexarea Basarabiei de c\u0103tre Imperiul Rus (1812) \u015fi cu deosebire, dup\u0103 r\u0103zboiul ruso-turc din 1828-1829, c\u00e2nd, \u00een urma p\u0103cii de la Adrianopol, Rusia a ocupat \u00een \u00eentregime Delta Dun\u0103rii, prelu\u00e2nd astfel controlul total al gurilor fluviului\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 un document al Institutului de Proiect\u0103ri pentru Transporturi Auto, Navale \u015fi Aeriene (IPTANA).<\/p>\n

Construirea unui astfel de canal devenise unul dintre principalele proiecte ale administra\u0163iei otomane, dar a fost abandonat dup\u0103 ce studiile au indicat rezultate nefavorabile construc\u0163iei, a\u015fa cum ar\u0103ta \u015fi raportul publicat de Karl von Vincke \u00een Buletinul Societ\u0103\u0163ii de Geografie din Berlin, \u00een 1840.<\/p>\n

<\/div>\n

G\u00e2ndit din secolul 19<\/h2>\n

\u00cen 1850, agronomul \u015fi economistul Ion Ionescu de la Brad men\u0163iona \u00een lucrarea sa \u201eExcursiune agricol\u0103 \u00een Dobrogea\u201d beneficiile majore pentru agricultur\u0103 \u015fi economie pe care le-ar avea \u201edirijarea Dun\u0103rii pe un nou bra\u0163 navigabil \u00eentre Cernavod\u0103 \u015fi Constan\u0163a\u201d.<\/p>\n

Istoria aduce noi schimb\u0103ri teritoriale, dar studierea acestui proiect continu\u0103. Dovad\u0103 stau mai multe proiecte, precum cel al inginerului rom\u00e2n Grigore Lahovary, realizat \u00een colaborare cu belgianul J. Van Drunen (Bruxelles, 1883) sau cel al inginerului rom\u00e2n Basil G. Assan (Bucure\u015fti, 1897), care concluzioneaz\u0103 c\u0103 \u201eacest canal va fi f\u0103cut c\u0103ci el este indispensabil viitorului economic al Rom\u00e2nie\u201d.<\/p>\n

La 2 August 1922, inginerul Jean Stoenescu-Dun\u0103re public\u0103 \u00een revista \u201dAnalele Dobrogei\u201d studii ample cu privire la realizarea unui astfel de proiect.<\/p>\n

\u00cen 1939-1940, un studiu al inginerului Ovidiu Cotovu, subdirector \u00een cadrul Regiei Autonome a Porturilor \u015fi Comunica\u0163iilor pe Ap\u0103 (PCA) prezint\u0103 o extindere a portului Constan\u0163a spre Sud, care avea \u00een vedere \u201edebu\u015farea \u00een port\u201da unui Canal navigabil \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi venirea la putere a Partidului Comunist, ideea construirii unui canal \u00eentre Cernavod\u0103 \u015fi Constan\u0163a este luat\u0103 din nou \u00een considerare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia prime\u015fte avizul Comisiei Dun\u0103rii, compus\u0103 din reprezentan\u0163i ai \u0163\u0103rilor dun\u0103rene, de a realiza un canal navigabil pe por\u0163iunea rom\u00e2neasc\u0103 a fluviului, iar \u00een 1949 \u00eencep lucr\u0103rile bazate pe consultan\u0163\u0103 sovietic\u0103.<\/p>\n

PMR decide \u00eenceperea lucr\u0103rilor<\/h2>\n

La \u015fedin\u0163a din 25 mai 1949, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n \u201eascult\u00e2nd raportul tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra proectului de construire a canalului Dun\u0103rea- Marea Neagr\u0103 \u015fi de dezvoltare economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a regiunii \u00eenconjur\u0103toare, consider\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 mare lucrare face parte din opera de construire a socialismului \u00een \u0163ara noastr\u0103, hot\u0103r\u0103\u015fte ca s\u0103 fie pus \u00een fa\u0163a Consiliului de Mini\u015ftri proectul pentru \u00eenceperea imediat\u0103 a lucr\u0103rilor preg\u0103titoare ale construirii acestui canal\u201d- anun\u0163a pe prima pagin\u0103 edi\u0163ia din 26 mai 1949 a ziarului Rom\u00e2nia Liber\u0103.<\/p>\n

\u015ei \u201eSc\u00e2nteia\u201d a publicat Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri, \u201eluat\u0103 pe baza expunerii f\u0103cute de c\u0103tre Gh. Gheorghiu-Dej, primul Vice-Pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri\u201d.<\/p>\n

Potrivit Hot\u0103r\u00e2rii, construirea canalului asigura: \u201etransportul cel mai eftin \u015fi mai scurt spre Marea Neagr\u0103; Industrializarea regiunii de Sud-Est a \u0163\u0103rii; Dezvolt\u0103rii economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a regiunii; Crearea condi\u0163iilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea agriculturii \u015fi ridicarea nivelului de trai al \u0163\u0103r\u0103nimii muncitoare; Posibilit\u0103\u0163i noui de combatere a secetei, care amenin\u0163\u0103 continuu regiunea de Sud-Est a \u0163\u0103rii; Asanarea v\u0103ii plin\u0103 de b\u0103l\u0163i a Carasului, ceeace va duce \u015fi la \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea popula\u0163iei acestei regiuni b\u00e2ntuit\u0103 de malarie\u201d.<\/p>\n

\u201ePentru executarea acestor lucr\u0103ri se vor construi noui c\u0103i ferate, \u015fosele, \u00eentreprinderi noui industriale \u015fi comericale, locuin\u0163e, institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pentru crearea cadrelor tehnice necesare, institu\u0163ii culturale etc, lucr\u0103ri care cer mobilizarea tuturor for\u0163elor economice ale \u0163\u0103rii\u201d- mai men\u0163iona Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri.<\/p>\n

<\/div>\n

50.000 de muncitori<\/h2>\n

Primul proiect de construc\u0163ie din perioada comunist\u0103 urm\u0103rea talvegul v\u0103ii Carasu p\u00e2n\u0103 \u00een zona Poarta Alb\u0103, iar \u00een continuare Valea Nazarcea.<\/p>\n

La acest canal au lucrat \u00een permanen\u0163\u0103 50.000 de oameni, de\u0163inu\u0163i obi\u015fnui\u0163i \u015fi de\u0163inu\u0163i politici, adversarii regimului fiind obliga\u0163i s\u0103 sape cu m\u00e2inile goale, \u00een condi\u0163ii aspre specifice climei din Dobrogea.<\/p>\n

Totodat\u0103, aceast\u0103 ac\u0163iune de reprimare a r\u0103pit c\u00e2teva mii de vie\u0163i, \u201dCanalul\u201d ajung\u00e2nd locul unor tragedii umane.<\/p>\n

\u00cen 1953, dup\u0103 patru ani \u00een care se realizaser\u0103 doar c\u00e2\u0163iva kilometri la Canalul Dun\u0103re-Midia, activitatea este oprit\u0103, la c\u00e2teva luni dup\u0103 moartea lui Stalin, sus\u0163in\u0103tor al proiectului.<\/p>\n

Lucr\u0103rile sunt valorificate \u00eencep\u00e2nd cu 1959 \u00een cadrul unui sistem de iriga\u0163ii.<\/p>\n

Noul lider comunist, Nicolae Ceau\u015fescu, decide reluarea lucr\u0103rilor la canalul navigabil, care s-au suprapus pe o treime din lungimea canalului de iriga\u0163ii.<\/p>\n

Potrivit istoriei prezentate de Administra\u0163ia Canalelor Navigabile, \u00een 1975, c\u00e2nd condi\u0163iile tehnice \u015fi materiale au fost create, s-au demarat lucr\u0103rile de construc\u0163ie la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103. Totu\u015fi, \u00een mod oficial, reluarea construc\u0163iei are la baz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea din iunie 1973, care stabilea realizarea unui nou port maritim Constan\u0163a Sud \u2013 Agigea, a unei hidrocentrale pe Dun\u0103re la Cernavod\u0103 \u015fi a canalului navigabil care, \u201eplec\u00e2nd din lacul de acumulare format \u00een spatele barajului de pe Dun\u0103re, s\u0103 debu\u015feze \u00een noul port maritim\u201d, potrivit documentelor IPTANA.<\/p>\n

Decizia s-a concretizat prin realizarea a numeroase analize \u015fi studii \u00een perioada 1968-1972.<\/p>\n

Astfel, printr-o hot\u0103r\u00e2re de la 1 martie 1972, Ministerul Transporturilor, respectiv IPTANA, primesc sarcina de \u00eentocmire a unu studiu tehnico-economic: \u201eSistemul de naviga\u0163ie Dun\u0103re- Marea Neagr\u0103\u201d, dezvoltat mai t\u00e2rziu \u00een \u201eComplexul hidroenergetic \u015fi de transport Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen iulie 1973, Institutul de Proiect\u0103ri pentru Transporturi Auto, Navale \u015fi Aeriene a fost desemnat proiectant general al canalului navigabil \u015fi al portului Constan\u0163a Sud, iar Institutul de Studii \u015fi Proiect\u0103ri Hidroenergetice \u2013 ISPH, proiectant al lucr\u0103rilor de pe Dun\u0103re \u00een zona Cernavod\u0103.<\/p>\n

Demararea efectiv\u0103 a lucr\u0103rilor<\/h2>\n

\u00cen 1975, \u00een paralel cu \u00eentocmirea proiectului tehnic, a \u00eenceput organizarea \u015fantierelor, iar \u00een prima partea a anului 1976 au demarat lucr\u0103rile de baz\u0103.<\/p>\n

Proiectul tehnic general a fost aprobat prin Decretul 300\/1978 \u015fi expertizat de Comisia Guvernamental\u0103 numit\u0103 de primul ministru Manea M\u0103nescu.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1982, c\u00e2nd execu\u0163ia canalului dintre Cernavod\u0103 \u015fi portul Constan\u0163a Sud era deja \u00een faz\u0103 avansat\u0103, colectivul de proiectare \u00eenfiin\u0163at pentru Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 prime\u015fte sarcina de a trece la \u00eentocmirea documenta\u0163iei pentru canalul navigabil Poart\u0103 Alb\u0103 \u2013 Midia, N\u0103vodari.<\/p>\n

Acest proiect pentru ramura nordic\u0103 a canalului principal a avut ca scop legarea platformei industriale \u015fi a portului de la Midia cu Canalul Dun\u0103re- Marea Neagr\u0103, transportul de calcar de la cariera Lumini\u0163a p\u00e2n\u0103 la Medgidia, \u015fi de la cariera Corbu la Gala\u0163i \u015fi C\u0103l\u0103ra\u015fi.<\/p>\n

Din a doua parte a anului 1983, dup\u0103 finalizarea unor lucr\u0103ri la canalul principal, o parte din echipamente au fost transferate la ramura nordic\u0103.<\/p>\n

Calea navigabil\u0103 Cernavod\u0103 \u2013 Constan\u0163a a fost finalizat\u0103 \u00een 1984, iar ramura de Nord, \u00eentre Poarta Alb\u0103 \u015fi Midia N\u0103vodari (31 km) a fost realizat\u0103 \u00een perioada 1983 -1987.<\/p>\n

Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, inaugurat oficial \u00een urm\u0103 cu 30 de ani, se \u00eenscrie \u00een r\u00e2ndul canalelor interioare ce respect\u0103 cele mai \u00eenalte exigen\u0163e interna\u0163ionale.<\/p>\n

Din punct de vedere tehnic, proiectul este comparabil cu obiective precum canalele Panama \u015fi Suez.<\/p>\n

\u00cen total, s-au realizat peste 33.500 de proiecte de estimare \u015fi construc\u0163ie detaliate, semnate de peste 1.000 de speciali\u015fti.<\/p>\n

Construc\u0163ia a presupus excavarea a aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol \u015fi roc\u0103, ca mai apoi s\u0103 fie folosite peste 4 milioane de metri cubi de beton \u015fi beton armat.<\/p>\n

Pentru o mai bun\u0103 fluen\u0163\u0103 a circula\u0163iei m\u0103rfurilor au fost construite porturile Basarabi \u015fi Medgidia, ce pot asigura un trafic portuar de circa. 700.000 tone \u015fi, respectiv, 11 milioane de tone m\u0103rfuri generale.<\/p>\n

Deschiderea canalului Rin-Main, \u00een 1992, a f\u0103cut posibil\u0103 interconectarea a sute de porturi fluviale situate \u00eentre Marea Nordului \u015fi Marea Negar\u0103.<\/p>\n

Cele dou\u0103 sisteme creeaz\u0103, prin intermediul Dun\u0103rii, o cale de transport de circa 3.500 km care une\u015fte Rotterdam-ul de Constan\u0163a, str\u0103b\u0103t\u00e2nd Europa de la Nord-Vest la Sud-Est.<\/p>\n

Mii de de\u021binu\u021bi politici au fost uci\u0219i la Canal<\/strong><\/h3>\n

Num\u0103rul total al celor care au murit \u00een condi\u0163ii groaznice a r\u0103mas necunoscut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii politici, dup\u0103 datele ap\u0103rute \u00een rapoartele vremii, erau \u00een procent de 60% din totalul muncitorilor ce lucrau la Canal \u015fi este estimat un num\u0103r de 30.000-35.000.<\/p>\n

Peninsula a fost colonia cu cel mai dur regim de deten\u0163ie, cu cele mai complexe lucr\u0103ri \u015fi cele mai multe puncte de lucru.<\/p>\n

Iernile geroase \u015fi c\u0103ldurile toride ale verii, muncile istovitoare ca durat\u0103 \u015fi norm\u0103, subalimenta\u0163ia, lipsa asisten\u0163ei medicale \u015fi a medicamentelor, b\u0103t\u0103ile, carcerele precum \u015fi presiunile psihice au constituit arsenalul metodelor diabolice de exterminare lent\u0103, \u00een timp.<\/p>\n

Traseul Canalului a fost organizat \u00een 18 \u015fantiere, \u00eentre care: \u201eColumbia\u201d (o suburbie mizer\u0103 a Cernavodei), \u201eSaligny\u201d, \u201eMedgidia\u201d, \u201ePoarta Alb\u0103\u201d, \u201eNoua Culme\u201d, \u201eGale\u015fu\u201d, \u201ePeninsula\u201d, \u201eCapul Midia\u201d, \u201eConstan\u0163a\u201d \u015fi alte 9 puncte de lucru.<\/p>\n

\u00cen luna iulie 1949 s-a organizat la Poarta Alb\u0103 primul \u015fantier al Canalului.<\/p>\n

La scurt timp, localitatea s-a transformat \u00een cel mai mare lag\u0103r din Rom\u00e2nia unde se aflau \u00een deten\u0163ie p\u00e2n\u0103 la 12.000 de oameni, \u201ecentru de triere \u015fi repartizare a de\u0163inu\u0163ilor care erau adu\u015fi din toate temni\u0163ele \u0163\u0103rii\u201d (Victor Corbu\u0163, \u201eCetatea diavolului\u201d).<\/p>\n

Odat\u0103 ajun\u015fi la Canal, de\u0163inu\u0163ii politici erau supu\u015fi procesului de \u201ereeducare prin munc\u0103\u201d \u015fi nu numai.<\/p>\n

Cel pu\u0163in jum\u0103tate dintre ei erau intelectuali: doctori, profesori, fo\u015fti ofi\u0163eri, preo\u0163i, avoca\u0163i.<\/p>\n

Ca urmare a regimului de exterminare, \u00een multe din lag\u0103rele Canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 numero\u015fi de\u0163inu\u0163i \u015fi-au pierdut vie\u0163ile.<\/p>\n

\u00cenhumarea celor deceda\u0163i se petrecea \u00een \u00eemprejur\u0103ri greu de imaginat.<\/p>\n

La Poarta Alb\u0103 ziua era trimis un excavator ca s\u0103 sape un \u015fan\u0163 , iar noaptea erau bascula\u0163i acolo cei care muriser\u0103 \u00een ultimele 24 de ore.<\/p>\n

Nici unul dintre ei nu avea parte de asisten\u0163\u0103 religioas\u0103. La ordinele ministrului de interne Alexandru Dr\u0103ghici, multe decese erau ascunse, de aceea este imposibil de calculat cu precizie c\u00e2\u0163i de\u0163inu\u0163i au murit \u00een lag\u0103re.<\/p>\n

Ra\u0163ia alimentar\u0103 a celor \u00eentemni\u0163a\u0163i era aceea\u015fi pentru toate lag\u0103rele Canalului \u015fi consta dintr-o bucat\u0103 de p\u00e2ine neagr\u0103 de circa 100 de grame completat\u0103 de un turtoi f\u0103cut din m\u0103lai alterat.<\/p>\n

Rareori primeau \u00een ra\u0163ie carne de cal, dar \u015fi aceea alterat\u0103.<\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii erau supu\u015fi la munci istovitoare cu mijloace de munc\u0103 manuale: s\u0103pat, c\u0103rat cu roaba, \u00eenc\u0103rcat-desc\u0103rcat basculante, vagoane-platform\u0103 sau vago\u00adnete.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n