[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Screenshot_20260523_210155_Messenger.jpg”]<\/p>\n
Pentru elevii care se preg\u0103tesc de Evaluarea Na\u021bional\u0103 sau Bacalaureat, presiunea poate deveni uria\u0219\u0103, chiar dac\u0103 adul\u021bii din jur o numesc simplu \u201eemo\u021bii normale\u201d. \u00cen realitate, mul\u021bi copii nu mai trec doar prin stres firesc de examen, ci printr-o form\u0103 de epuizare emo\u021bional\u0103 \u0219i mental\u0103 care poate afecta serios s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103, motiva\u021bia \u0219i rela\u021bia cu \u00eenv\u0103\u021barea. Fenomenul poart\u0103 numele de burnout \u0219i apare din ce \u00een ce mai des inclusiv la adolescen\u021bi \u0219i preadolescen\u021bi. Am discutat despre aceast\u0103 problem\u0103 cu psihologul \u0219i consilierul voca\u021bional M\u0103d\u0103lina-Florentina B\u0103dulescu, care explic\u0103 semnalele de epuizare, diferen\u021ba dintre stres (care poate motiva) \u0219i burnout, precum \u0219i ce pot face concret p\u0103rin\u021bii pentru a nu transforma examenele \u00eentr-o experien\u021b\u0103 traumatic\u0103.<\/p>\n
Potrivit calendarului oficial publicat de Ministerul Educa\u021biei, examenele na\u021bionale din 2026 vor mobiliza din nou sute de mii de elevi din Rom\u00e2nia. La Evaluarea Na\u021bional\u0103 2026 particip\u0103 aproximativ 173.000 de elevi de clasa a VIII-a, \u00een timp ce pentru sesiunea de var\u0103 a examenului de Bacalaureat se estimeaz\u0103 \u00eenscrierea a peste 143.000 de candida\u021bi din clasele a XII-a \u0219i a XIII-a. Dincolo de aceste cifre, se afl\u0103 o presiune uria\u0219\u0103, resim\u021bit\u0103 de copii, p\u0103rin\u021bi \u0219i profesori deopotriv\u0103.<\/p>\n
C\u00e2nd stresul \u00eenainte examen nu mai este \u201enormal\u201d<\/p>\n
Pu\u021bini copii ajung s\u0103 spun\u0103 direct c\u0103 sunt epuiza\u021bi. De cele mai multe ori, burnout-ul se vede prin izbucniri aparent f\u0103r\u0103 motiv, lips\u0103 total\u0103 de chef, iritabilitate, pl\u00e2ns, retragere sau chiar simptome fizice.<\/p>\n
\u201eBurnout-ul la copii nu apare brusc, ci este rezultatul acumul\u0103rii unor presiuni constante. Spre deosebire de stresul normal \u00eenainte de examene (care este temporar \u0219i poate motiva), burnout-ul se manifest\u0103 prin epuizare profund\u0103, lipsa motiva\u021biei, iritabilitate crescut\u0103, retragere emo\u021bional\u0103 \u0219i chiar simptome fizice precum dureri de cap sau somnolen\u021b\u0103 excesiv\u0103. Un semn clar este faptul c\u0103 odihna nu mai ajut\u0103, iar copilul nu mai reu\u0219e\u0219te s\u0103 se conecteze la activit\u0103\u021bi care \u00eenainte \u00eei f\u0103ceau pl\u0103cere. C\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021batul devine o surs\u0103 constant\u0103 de anxietate \u0219i neputin\u021b\u0103, vorbim deja despre burnout, nu doar despre stres obi\u0219nuit\u201d, explic\u0103 psihologul M\u0103d\u0103lina-Florentina B\u0103dulescu.<\/p>\n
Mul\u021bi p\u0103rin\u021bi confund\u0103 \u00eens\u0103 epuizarea cu lipsa de disciplin\u0103 sau cu \u201elenea\u201d. Un copil care st\u0103 \u00een pat, evit\u0103 s\u0103 mai \u00eenve\u021be sau spune c\u0103 nu mai poate este adesea \u00eempins \u0219i mai tare, exact \u00een momentul \u00een care organismul \u0219i psihicul lui dau semnale clare c\u0103 au ajuns la limit\u0103. Burnout-ul nu \u00eenseamn\u0103 doar oboseal\u0103, ci faptul c\u0103 elevul se afl\u0103 permanent \u00eentr-o stare de tensiune, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai aib\u0103 timp real de recuperare. Creierul r\u0103m\u00e2ne \u00een alert\u0103 continu\u0103, iar capacitatea de concentrare \u0219i memorare \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 tocmai c\u00e2nd copilul are cea mai mare nevoie de ea.<\/p>\n
Programul \u00eenc\u0103rcat \u0219i frica de e\u0219ec \u00eei \u00eemping pe mul\u021bi copii spre epuizare<\/p>\n
Pentru mul\u021bi elevi de clasa a VIII-a sau a XII-a, rutina dinaintea examenelor arat\u0103 de parc\u0103 \u201es-a dat jos milit\u0103ria din pod\u201d: \u0219coal\u0103, medita\u021bii, teme, teste, recapitul\u0103ri, simul\u0103ri \u0219i foarte pu\u021bin timp liber. Uneori, adolescen\u021bii ajung s\u0103 aib\u0103 program de lucru mai lung dec\u00e2t al unui adult.<\/p>\n
Psihologul M\u0103d\u0103lina-Florentina B\u0103dulescu atrage aten\u021bia c\u0103 burnout-ul apare rareori dintr-o singur\u0103 cauz\u0103: \u201eBurnout-ul este declan\u0219at de un cumul de factori. Programul excesiv de preg\u0103tire, \u00een care \u0219coala, temele \u0219i medita\u021biile ocup\u0103 aproape tot timpul copilului, nu \u00eei mai las\u0103 spa\u021biu pentru odihn\u0103 sau procesarea informa\u021biei. \u00cen paralel, apare frica de e\u0219ec, pe care mul\u021bi copii o internalizeaz\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u0219i asocieze valoarea personal\u0103 cu notele. La aceasta se adaug\u0103 compara\u021biile constante cu al\u021bi colegi \u0219i standardele nerealiste, care afecteaz\u0103 stima de sine. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, presiunea venit\u0103 din familie \u2013 uneori sub forma unor a\u0219tept\u0103ri foarte mari \u2013 transform\u0103 examenul \u00eentr-o miz\u0103 dispropor\u021bionat\u0103, ceea ce amplific\u0103 stresul p\u00e2n\u0103 la epuizare.\u201d<\/p>\n
Una dintre cele mai mari probleme este c\u0103 mul\u021bi copii ajung s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nota ob\u021binut\u0103 la examen spune totul despre ei: c\u00e2t de inteligen\u021bi sunt, c\u00e2t valoreaz\u0103 \u0219i dac\u0103 vor \u201ereu\u0219i\u201d \u00een via\u021b\u0103. \u00cen plus, compara\u021biile permanente precum \u201euite colegul t\u0103u c\u00e2t \u00eenva\u021b\u0103\u201d, \u201eX face trei simul\u0103ri pe zi\u201d, \u201eY ia numai 10\u201d pot distruge \u00eencrederea \u00een sine chiar \u0219i la copiii foarte silitori. La toate acestea se adaug\u0103 \u0219i presiunea social media. \u00cen perioada examenelor, re\u021belele sociale se umplu de post\u0103ri despre productivitate, performan\u021b\u0103 \u0219i ore nesf\u00e2r\u0219ite de studiu. Pentru un adolescent deja anxios, sentimentul c\u0103 \u201eto\u021bi ceilal\u021bi se descurc\u0103 mai bine\u201d poate deveni cople\u0219itor.<\/p>\n
Diferen\u021ba dintre sus\u021binere \u0219i presiune<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii nu-\u0219i propun s\u0103 \u00ee\u0219i r\u0103neasc\u0103 emo\u021bional copilul, dar presiunea apare din team\u0103, grij\u0103 sau dorin\u021ba sincer\u0103 ca adolescentul s\u0103 aib\u0103 un viitor bun. Problema este c\u0103, atunci c\u00e2nd examenul devine centrul \u00eentregii vie\u021bi de familie, copilul \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 c\u0103 iubirea \u0219i acceptarea depind de performan\u021b\u0103, de nota pe care o va ob\u021bine.<\/p>\n
\u201eDiferen\u021ba dintre sus\u021binere \u0219i presiune este esen\u021bial\u0103. Sus\u021binerea \u00eenseamn\u0103 validarea efortului copilului \u0219i oferirea unui sentiment de siguran\u021b\u0103 \u2013 copilul \u0219tie c\u0103 este apreciat indiferent de rezultat. \u00cen schimb, presiunea apare atunci c\u00e2nd iubirea \u0219i validarea sunt condi\u021bionate de performan\u021b\u0103. Limita este dep\u0103\u0219it\u0103 \u00een momentul \u00een care s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 sau emo\u021bional\u0103 a copilului este sacrificat\u0103 pentru o not\u0103. O performan\u021b\u0103 ob\u021binut\u0103 cu pre\u021bul anxiet\u0103\u021bii sau al epuiz\u0103rii nu este o reu\u0219it\u0103 real\u0103, ci o victorie pe termen scurt, cu costuri emo\u021bionale pe termen lung\u201d, spune psihologul.<\/p>\n
Copiii simt foarte repede c\u00e2nd adul\u021bii sunt mai preocupa\u021bi de rezultat dec\u00e2t de starea lor emo\u021bional\u0103. Uneori, nici nu e nevoie de amenin\u021b\u0103ri directe. Sunt suficiente privirile dezam\u0103gite, compara\u021biile sau fraze precum \u201edup\u0103 tot ce am investit \u00een tine\u201d. \u00cen multe familii, examenul ajunge s\u0103 fie tr\u0103it ca un test pentru \u00eentreaga familie, nu doar pentru elev. Iar asta transform\u0103 emo\u021biile fire\u0219ti \u00eentr-o presiune greu de dus pentru un adolescent care \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i formeaz\u0103 identitatea \u0219i \u00eencrederea \u00een sine.<\/p>\n
Semnele de alarm\u0103 pe care p\u0103rin\u021bii nu ar trebui s\u0103 le ignore<\/p>\n
Burnout-ul nu arat\u0103 la fel la to\u021bi copiii, unii devin retra\u0219i \u0219i t\u0103cu\u021bi, al\u021bii irascibili \u0219i conflictuali. Exist\u0103, \u00eens\u0103, c\u00e2teva semnale care ar trebui s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia:<\/p>\n
Un semn important este \u0219i perfec\u021bionismul excesiv. Mul\u021bi copii aparent \u201efoarte con\u0219tiincio\u0219i\u201d sunt, de fapt, \u00eentr-o stare de anxietate permanent\u0103, \u00ee\u0219i verific\u0103 obsesiv gre\u0219elile, refac de mai multe ori acelea\u0219i exerci\u021bii \u0219i nu simt niciodat\u0103 c\u0103 sunt suficient de preg\u0103ti\u021bi.<\/p>\n
Ce pot face p\u0103rin\u021bii ca s\u0103 \u00ee\u0219i ajute copilul \u00eenainte de examene<\/p>\n
\u00cen perioadele de examen, mul\u021bi p\u0103rin\u021bi simt c\u0103 trebuie s\u0103 controleze tot: c\u00e2te ore \u00eenva\u021b\u0103 copilul, c\u00e2te variante rezolv\u0103, c\u00e2t repet\u0103, c\u00e2t st\u0103 pe telefon, dar uneori tocmai controlul excesiv amplific\u0103 anxietatea. \u201eP\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii pot ajuta prin restabilirea echilibrului. Este esen\u021bial ca elevii s\u0103 aib\u0103 suficient somn, timp pentru studiu, dar \u0219i momente de deconectare. Normalizarea e\u0219ecului este la fel de important\u0103, copilul trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 un examen nu \u00eei define\u0219te viitorul. Profesorii pot contribui prin reducerea presiunii inutile \u0219i printr-o abordare bazat\u0103 pe sprijin \u0219i feedback constructiv\u201d, explic\u0103 psihologul M\u0103d\u0103lina-Florentina B\u0103dulescu.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ce \u00eel ajut\u0103 pe copil \u00een perioada de dinaintea examenului:<\/p>\n
s\u0103 aib\u0103 un program de somn decent;<\/p>\n
s\u0103 ia pauze reale;<\/p>\n
s\u0103 m\u0103n\u00e2nce regulat;<\/p>\n
s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103;<\/p>\n
s\u0103 nu transforme fiecare conversa\u021bie \u00eentr-una despre examen;<\/p>\n
s\u0103 simt\u0103 c\u0103 poate vorbi f\u0103r\u0103 s\u0103 fie judecat.<\/p>\n
Conteaz\u0103 enorm \u0219i felul \u00een care p\u0103rintele reac\u021bioneaz\u0103 c\u00e2nd copilul gre\u0219e\u0219te sau ob\u021bine un rezultat mai slab la o simulare. Dac\u0103 fiecare not\u0103 devine o dram\u0103, anxietatea va cre\u0219te inevitabil. La fel de important este s\u0103 nu fie minimizate emo\u021biile copilului prin fraze precum: \u201e\u0218i noi am dat examene \u0219i n-am murit\u201d; \u201eExagerezi\u201d; \u201eAl\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 mai mult\u201d; \u201eNu ai de ce s\u0103 fii stresat\u201d. Pentru un adolescent, examenul poate p\u0103rea literalmente decisiv pentru viitorul lui \u0219i are nevoie ca emo\u021biile lui s\u0103 fie luate \u00een serios.<\/p>\n
Gre\u0219elile care agraveaz\u0103 situa\u021bia<\/p>\n
\u201eExist\u0103 c\u00e2teva gre\u0219eli majore de evitat: folosirea amenin\u021b\u0103rilor ca metod\u0103 de motivare, minimizarea emo\u021biilor copilului sau monitorizarea obsesiv\u0103 a activit\u0103\u021bii lui. De asemenea, semnele de epuizare precum oboseala extrem\u0103 sau pl\u00e2nsul aparent f\u0103r\u0103 motiv nu trebuie ignorate. \u00cen astfel de momente, pauza \u0219i sprijinul emo\u021bional sunt mai importante dec\u00e2t continuarea studiului cu orice pre\u021b\u201d, spune psihologul.<\/p>\n
Mul\u021bi p\u0103rin\u021bi cred c\u0103, dac\u0103 adolescentul ia o pauz\u0103, \u201epierde timp\u201d. \u00cen realitate, un copil epuizat \u00eenva\u021b\u0103 mai greu, re\u021bine mai pu\u021bin \u0219i ajunge s\u0103 asocieze \u00eenv\u0103\u021barea cu suferin\u021ba. Examenul este important, dar nu ar trebui s\u0103 coste s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a copilului.<\/p>\n