Ast\u0103zi despre: Garabet Ibr\u0103ileanu – una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 a primelor decenii din secolul XX. Cu o conduit\u0103 aleas\u0103 \u015fi o valoare intelectual\u0103 de necontestat, omul Ibr\u0103ileanu \u015fi-a tr\u0103it via\u0163a terorizat de frici<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n23 mai 2026<\/span>2987 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-garabet-ibraileanu---una-dintre-cele-mai-influente-personalitati-din-literatura-romana-a-primelor-decenii-din-secolul-xx\/article\/mediaPool\/ut01FY3.jpg\")
<\/a><\/div>\nGarabet Ibr\u0103ileanu (n. 23 mai 1871, T\u00e2rgu Frumos \u2013 d. 12 martie 1936, Bucure\u0219ti), a fost un critic \u0219i istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar \u0219i romancier rom\u00e2n. Este una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare \u0219tiin\u021bifice (direc\u021bia poporanist\u0103), creator literar, profesor de istoria literaturii rom\u00e2ne la Universitatea din Ia\u0219i \u0219i principal redactor al revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre anii 1906 \u0219i 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea s\u0103-l foloseasc\u0103, cu intermiten\u021be, toat\u0103 via\u021ba, Garabet Ibr\u0103ileanu debuteaz\u0103 \u00een paginile revistei \u0218coala nou\u0103 cu articole, dup\u0103 care public\u0103 versuri, poeme \u00een proz\u0103, cuget\u0103ri, traduceri etc<\/p>\n
\u00cen via\u021ba personal\u0103, Garabet Ibr\u0103ileanu era cunoscut pentru o serie de excentricit\u0103\u021bi aproape comice. Avea o fobie de microbi dus\u0103 la extrem: refuza s\u0103 dea m\u00e2na cu cineva, \u00ee\u0219i dezinfecta constant palmele, iar clan\u021bele u\u0219ilor din propria cas\u0103 erau acoperite cu materiale \u00eembibate \u00een acid fenic. C\u00e2nd mergea \u00een vizite, cerea s\u0103 i se lase u\u0219a deschis\u0103, ca s\u0103 nu fie nevoit s-o ating\u0103. Era \u0219i fum\u0103tor, dar nu aprindea un trabuc f\u0103r\u0103 s\u0103-i ard\u0103 v\u00e2rful \u0219i s\u0103-l spele cu alcool. Avea mereu \u00een buzunar o sticlu\u021b\u0103 cu \u201et\u0103rie\u201d pentru dezinfectare<\/p>\n
Scriitorul era un intelectual de mare anvergur\u0103, care i-a sprijinit la \u00eenceput de drum pe Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati sau Tudor Arghezi. Tot el a fost primul critic rom\u00e2n care a scris cu fine\u021be despre Proust sau despre nuan\u021bele lirice din proza lui Sadoveanu \u0219i Top\u00e2rceanu. Cu o viziune sociologic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 asupra literaturii, a r\u0103mas \u00een istorie prin lucr\u0103ri ca Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 sau Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La 23 mai 1871 s-a n\u0103scut, la T\u00e2rgu Frumos Garabet Ibr\u0103ileanu. Tat\u0103l, armean de origine, se numea Teodor Ibr\u0103ileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie \u0219i a Varteniei Marcovici din Roman, descenden\u021bi, la r\u00e2ndul lor, ai unor vechi familii armene\u0219ti din Moldova. P\u0103rin\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu copilul, se mut\u0103 la Roman, \u00een 1872, \u00een casa Varteniei Marcovici. \u00cen anul 1876, Teodor Ibr\u0103ileanu, \u00een asocia\u021bie, arendeaz\u0103 mo\u0219ia de la Poiana lui Iura\u0219cu, din apropierea Romanului, unde se mut\u0103, la pu\u021bin\u0103 vreme, toat\u0103 familia. \u201eAici, la Poiana lui Iura\u0219cu, am cunoscut natura\u201d, va scrie peste ani Garabet Ibr\u0103ileanu. La 17 septembrie, \u00een acela\u0219i an, Maria Ibr\u0103ileanu moare dup\u0103 ce d\u0103duse na\u0219tere unei feti\u021be, Maria. Teodor Ibr\u0103ileanu se rec\u0103s\u0103tore\u0219te, \u00een 1877, dup\u0103 cum \u00eei caracterizeaz\u0103 fiul s\u0103u gestul, \u00een Amintiri, din \u201ecombina\u021bii gospod\u0103re\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1878, Garabet este \u00eenscris la o \u0219coal\u0103 din Bac\u0103u, dar e mutat cur\u00e2nd la Roman, deoarece tat\u0103l s\u0103u \u00ee\u0219i g\u0103sise o slujb\u0103 de administrator la o mo\u0219ie din apropierea ora\u0219ului. Copilul se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i este retras de la \u0219coal\u0103. \u00centre 1879 – 1883, studiaz\u0103 la \u0219coala primar\u0103 din Roman, iar \u00eentre 1883 – 1887, urmeaz\u0103 cursurile Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, lu\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd cu clasa a II-a, a primit premiul \u00eent\u00e2i \u00een fiecare an.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1887, se \u00eenscrie \u00een clasa a V-a, la Liceului \u201eCodreanu\u201d din B\u00e2rlad. La 21 septembrie, a aceluia\u0219i an, moare Teodor Ibr\u0103ileanu.<\/p>\n
Ibr\u0103ileanu, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi, printre care Raicu Ionescu-Rion, \u00eenfiin\u021beaz\u0103, \u00een 1888, societatea literar\u0103 Orientul. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1889, societatea se destram\u0103 prin plecarea din B\u00e2rlad a elevilor care terminaser\u0103 liceul. La 1 iulie 1889, \u00eempreun\u0103 cu Panait Mu\u0219oiu \u0219i Eugen V\u0103ian, editeaz\u0103 la Roman, revista \u0218coala Nou\u0103 de orientare socialist\u0103, care apare p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1890. Secretar de redac\u021bie, Garabet Ibr\u0103ileanu semneaz\u0103 la \u00eenceput cu ini\u021biala I, din num\u0103rul 3 \u2013 cu pseudonimul Cezar Vraj\u0103. Garabet Ibr\u0103ileanu fusese atras de ideile socialiste r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mijlocul tineretului \u0219colar din Roman de c\u0103tre V. G. Mor\u021bun. \u00cen Amintirile din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, scrise de Ibr\u0103ileanu \u00een 1911, acesta m\u0103rturisea: “Revista era socialist\u0103, ateist\u0103, materialist\u0103, realist\u0103 – \u00een sf\u00e2r\u0219it, revolu\u021bionar\u0103 \u00een toate direc\u021biile!” Revista \u0218coala nou\u0103 a fost considerat\u0103 “o revist\u0103 de tip oarecum nou fa\u021b\u0103 de revistele socialiste anterioare”, fiind orientat\u0103 aproape exclusiv spre literatur\u0103.<\/p>\n
\u00cen iunie 1890, Garabet Ibr\u0103ileanu termin\u0103 liceul \u0219i \u00een toamn\u0103, \u00ee\u0219i ia examenul de bacalaureat la Universitatea din Ia\u0219i. Se \u00eenscrie la Facultatea de litere \u0219i filozofie a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i; \u00een anul \u00eent\u00e2i frecventeaz\u0103 toate facult\u0103\u021bile, neg\u0103sindu-\u0219i locul. \u00cen 1891, d\u0103 examene la \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103. O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facult\u0103\u021bii. Atras de febra publicistic\u0103 \u0219i de ideile socialiste, Garabet Ibr\u0103ileanu las\u0103 studiile superioare pe un plan secund, trec\u00e2ndu-\u0219i examenele cu \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1894 \u00eel \u00eent\u00e2lnim colabor\u00e2nd la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul bucure\u0219tean Munca (1890) cu articole politice, la Adev\u0103rul \u0219i Critic\u0103 social\u0103 (1892) cu articole de critic\u0103, la Evenimentul literar (1893 – 1894) – nr. 1 apare la 20 decembrie 1893, din iulie 1894, redac\u021bia se mut\u0103 la Bucure\u0219ti; \u00eencep\u00e2nd cu nr. 45, 24 octombrie 1894, se contope\u0219te cu Lumea nou\u0103, din octombrie 1894 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1895 colaboreaz\u0103 la Lumea nou\u0103, organ al social-democra\u021biei rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, fiind \u0219i redactor.<\/p>\n
Termin\u0103 \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103 \u00een anul 1894, iar \u00een aprilie 1895 sus\u021bine examenul \u0219i ob\u021bine licen\u021ba \u00een \u0219tiin\u021be istorico-filozofice. O cunoa\u0219te pe Elena Carp (n. 25 mai 1873), viitoarea sa so\u021bie.<\/p>\n
Traduce \u00een 1896, Bel-Ami de Guy de Maupassant, semn\u00e2nd Cezar Vraj\u0103. Numit suplinitor la Gimnaziul de b\u0103ie\u021bi din Bac\u0103u, la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. R\u0103m\u00e2ne \u00een Ia\u0219i, unde d\u0103 lec\u021bii particulare; lucreaz\u0103, sub conducerea lui Alexandru Philippide, la Dic\u021bionarul Academiei \u0219i \u00ee\u0219i petrece timpul \u00een preajma Elenei Carp.<\/p>\n
\u00cen aprilie 1899 se prezint\u0103 la postul de la Bac\u0103u iar \u00een septembrie 1900 este numit profesor la Liceul Internat \u201eCostache Negruzzi” din Ia\u0219i.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1901 la Noua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a lui Constantin R\u0103dulescu-Motru. La 5 iulie 1901 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Elena Carp. Supline\u0219te un an, \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie, catedra de Filozofie de la Liceul Na\u021bional din Ia\u0219i (fosta Academie Mih\u0103ilean\u0103).<\/p>\n
\u00centre lunile ianuarie \u0219i aprilie 1902 \u00ee\u0219i sus\u021bine examenul de capacitate pentru a deveni profesor titular. Se na\u0219te Maria, unicul lor copil. La 1 septembrie este numit profesor provizoriu de limba rom\u00e2n\u0103 la Liceul Militar Ia\u0219i.<\/p>\n
\u00cen martie, aprilie \u0219i mai 1904 face, cu Elena, o c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Austria, Germania, Italia, Elve\u021bia.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1905, \u00een numerele 1-3 ale revistei Curentul nou, editat\u0103 de Henric Sanielevici. \u00cen martie 1906 apare la Ia\u0219i Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, directori Constantin Stere \u0219i Paul Bujor, secretar de redac\u021bie Ibr\u0103ileanu. P\u00e2n\u0103 la 1 iulie 1908, redac\u021bia revistei a fost \u00een casa lui Ibr\u0103ileanu; dup\u0103 mutarea redac\u021biei, cenaclul literar continu\u0103 \u00een acela\u0219i loc. La 18 decembrie 1907, Ministerul \u00eei acord\u0103 titlul de profesor definitiv iar pe 1 septembrie 1908 este numit profesor suplinitor la catedra Istoria literaturii rom\u00e2ne moderne a Facult\u0103\u021bii de litere din Ia\u0219i. \u00cei apare volumul Scriitori \u0219i curente (1909); \u00een perioada februarie-martie se interneaz\u0103 la sanatoriul Sf\u00e2nta Elisabeta, Bucure\u0219ti. \u00cen 1911, Ibr\u0103ileanu redacteaz\u0103 o detaliat\u0103 biografie ce va ap\u0103rea postum sub titlul Amintiri din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103. La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, \u00een locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor \u00een litere la Paris \u0219i docent universitar. Ibr\u0103ileanu se \u00eenscrie la doctorat \u00een decembrie 1911 iar \u00een 1912 public\u0103 teza de doctorat `Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103~, \u00een urma c\u0103reia prime\u0219te titlul de doctor. \u00cen iunie Consiliul facult\u0103\u021bii propune numirea lui Ibr\u0103ileanu ca la aceea\u0219i catedr\u0103; de acum \u00eenainte via\u021ba lui Ibr\u0103ileanu se va \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre revist\u0103 \u0219i Universitate. Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 apari\u021bia \u00een august 1916 \u0219i reapare \u00een martie 1920. Va publica volumul Note \u0219i impresii.<\/p>\n
\u00centre aprilie \u0219i septembrie 1918 G. Ibr\u0103ileanu public\u0103 cotidianul \u201cMomentul\u201d. Iar \u00een octombrie Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eei respinge candidatura.<\/p>\n
Din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1919 apare revista s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u00censemn\u0103ri literare. \u021aine, la \u00eendemnul medicului Francisc Iosif Rainer, un \u201ecurs popular\u201d despre literatura rom\u00e2n\u0103 la Institutul de Anatomie Ia\u0219i.<\/p>\n
Apar volumele Dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1921). \u00centre 1924-1925 redacteaz\u0103 romanul Adela \u00eentr-o prim\u0103 versiune, pe care o cite\u0219te so\u021biei \u0219i prietenilor. \u00cen 1927 lucreaz\u0103 la o edi\u021bie a poeziilor lui Eminescu ce va fi editat\u0103 \u00een 1930 de Cultura na\u021bional\u0103. \u00cen acela\u0219i an apar volumele Studii literare \u0219i Privind via\u021ba. Tot \u00een 1930, redactia revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, editat\u0103 fiind de Adev\u0103rul. \u00cen ianuarie 1933, se retrage de la conducerea revistei ce va reveni lui Mihai Ralea, director pentru partea ideologic\u0103 \u0219i politic\u0103 \u0219i lui G. C\u0103linescu, directorul p\u0103r\u021bii literare \u0219i artistice. \u00cen mai, apare romanul Adela, pentru care \u00een iunie i se confer\u0103 premiul na\u021bional de proz\u0103.<\/p>\n
1934, boala se agraveaz\u0103, \u00een aprilie suport\u0103 la Bucure\u0219ti o interven\u021bie chirurgical\u0103, spre toamn\u0103, este internat la sanatoriul Casa Diaconeselor din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A p\u0103r\u0103sit lumea celor vii \u00een noaptea de 10 spre 11 martie 1936. La 12 martie, corpul profesorului a fost incinerat \u0219i timp de un sfert de or\u0103 i s-a c\u00e2ntat andantele din Simfonia Nr.6 (Pastorala) de Ludwig van Beethoven.<\/p>\n
Cariera \u0219i opera<\/h3>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1895, Garabet Ibr\u0103ileanu frecventeaz\u0103 la Universitatea din Ia\u0219i cursurile Facult\u0103\u021bii de Filosofie, istorie \u0219i literatur\u0103, concomitent urmeaz\u0103 \u0219coala normal\u0103 superioar\u0103.<\/p>\n
\u00cen timpul studiilor universitare, Garabet Ibr\u0103ileanu colaboreaz\u0103 la diverse ziare \u0219i reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nou\u0103 etc.), cu articole av\u00e2nd con\u021binut politic-social \u0219i de orientare literar\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1908 a ocupat catedra de literatur\u0103 modern\u0103 de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia\u0219i, pe care a servit-o p\u00e2n\u0103 \u00een 1934. Profesorul Ibr\u0103ileanu a reluat str\u0103lucita tradi\u021bie a societ\u0103\u021bii Junimea \u0219i a revistei Convorbiri literare prin reunirea \u00een jurul revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 a celor mai \u00eensemna\u021bi scriitori ai epocii \u0219i prin orientarea mi\u0219c\u0103rii literare a vremii \u00een direc\u021bia crea\u021biei de caracter specific, legat\u0103 de realit\u0103\u021bile na\u021bionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibr\u0103ileanu a ferit poporanismul, \u00een cei 10 ani de existen\u021b\u0103, din prima serie a revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, de excese ca \u0219i de exclusivism, permi\u021b\u00e2nd scriitorilor importan\u021bi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. s\u0103-\u0219i dezvolte liber activitatea.<\/p>\n
Criticul literar<\/p>\n
Opera critic\u0103 a lui Garabet Ibr\u0103ileanu, al treilea moment important \u00een critica rom\u00e2neasc\u0103, poate fi privit\u0103 ca o sintez\u0103 a direc\u021biilor anterioare ilustrate de Titu Maiorescu \u0219i C. Dobrogeanu-Gherea. \u00cent\u00e2ia lucrare importanta a lui Ibr\u0103ileanu, Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz\u0103 geneza formelor culturii \u00een Rom\u00e2nia, lu\u00e2nd ca documente operele scriitorilor mai \u00eensemna\u021bi din perioada 1840-1880, adic\u0103 din momentul apari\u021biei revistei lui Mihail Kog\u0103lniceanu, Dacia literar\u0103 – unde se afirm\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 spiritul critic, condamn\u00e2ndu-se literatura de imita\u021bie \u0219i se atrage aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii reprezent\u0103rii caracterului na\u021bional – p\u00e2n\u0103 la constituirea statului rom\u00e2n modern, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a luat fizionomia unui stat european. Aceast\u0103 oper\u0103 a lui Ibr\u0103ileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic\u0103, con\u021bine observa\u021bii p\u0103trunz\u0103toare asupra atitudinii principalilor scriitori rom\u00e2ni fa\u021b\u0103 de formele de civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103 dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trec\u00e2nd prin revolu\u021bia burghezo-democrat\u0103 de la 1848, Unirea Principatelor \u0219i dob\u00e2ndirea independen\u021bei na\u021bionale. O opinie nuan\u021bat\u0103, cu unele accente critice, asupra Spiritului critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 are George C\u0103linescu: “…cartea r\u0103m\u00e2ne o admirabil\u0103 demonstra\u021bie de volubilitate sofisticat\u0103 \u0219i de be\u021bie de idei. Ea \u00eenc\u00e2nt\u0103 intelectul \u0219i-l invit\u0103 la g\u00e2ndire \u0219i e …o capodoper\u0103 \u00een felul ei, care a avut o \u00eenr\u00e2urire cov\u00e2r\u0219itoare mai ales \u00een sociologie.”[5]<\/p>\n
Urm\u0103toarele volume de critic\u0103, Scriitori \u0219i curente (1909), Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 (1912), Note \u0219i impresii (1920), Dup\u0103 r\u0103zboi (1921), Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1926), Studii literare (1930) con\u021bin observa\u021bii mereu valoroase despre clasici (C\u00e2rlova, Alecsandri, Eminescu, Creang\u0103, Caragiale) sau despre contemporani la impunerea c\u0103rora Ibr\u0103ileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Gala Galaction, G. Top\u00e2rceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observa\u021bia despre caracterul filosofic al roman\u021belor lui Eminescu, despre caracterul de nuvel\u0103 al basmelor lui Creang\u0103, despre semnifica\u021bia numelor comice din teatrul \u0219i proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectiv\u0103 a lui Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, autoironiei lui Top\u00e2rceanu, sincerit\u0103\u021bii lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a crea\u021biei de tipuri din proza de evocare a copil\u0103riei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circul\u00e2nd deta\u0219ate de autor, ca ni\u0219te adev\u0103ruri necesare.<\/p>\n
Dou\u0103 eseuri originale, de r\u0103sunet ale lui Ibr\u0103ileanu sunt Literatura \u0219i societatea, ap\u0103rut ca introducere la teza de doctorat Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 \u0219i, respectiv, Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103 din volumul Studii literare.<\/p>\n
\u00cen cel dint\u00e2i, criticul arunc\u0103 o lumin\u0103 nou\u0103 asupra raportului dintre artist \u0219i societate prin teoria selec\u021biei, insist\u00e2nd asupra coresponden\u021bei dintre idealul artistic \u0219i aspira\u021biile publicului la un moment dat, rela\u021bie care explic\u0103 soarta plin\u0103 de peripe\u021bii a artistului de geniu, totdeauna receptat printr-o latur\u0103 a crea\u021biei sale \u0219i succesul sau insuccesul artistului conformist.<\/p>\n
\u00cen cel de-al doilea, Ibr\u0103ileanu stabile\u0219te, referindu-se la romanul contemporan, dou\u0103 tipuri mai r\u0103sp\u00e2ndite, unul const\u00e2nd din prezentarea comport\u0103rii eroilor, a faptelor lor, \u0219i altul const\u00e2nd din comentarea st\u0103rilor suflete\u0219ti, altfel spus romanul narativ \u0219i romanul analitic, romanul epic \u0219i romanul liric sau romanul obiectiv \u0219i romanul subiectiv. Disocia\u021biile lui Ibr\u0103ileanu \u00eentre crea\u021bie \u0219i analiz\u0103, bogat exemplificate, arat\u0103 avantajele \u0219i dezavantajele celor dou\u0103 procedee, l\u0103murind c\u00e2teva din misterele capodoperei.<\/p>\n
Un volum de aforisme privitoare la conduita \u00een\u021beleptului Privind via\u021ba (1930) \u0219i un roman de analiz\u0103 a sentimentului iubirii Adela (1933), clasic \u00een literatura noastr\u0103, \u00eencheie activitatea lui Garabet Ibr\u0103ileanu. Pentru multilaterala sa activitate, Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru postmortem \u00een anul 1948. Garabet Ibr\u0103ileanu a r\u0103mas \u00een amintirea tuturor celor care l-au cunoscut drept un profesor impecabil, impun\u0103tor \u0219ef de cenaclu, om de o rar\u0103 distinc\u021bie sufleteasc\u0103, prieten de neuitat, intelectual de o elevat\u0103 \u021binut\u0103, a c\u0103rui oper\u0103 se constituie \u00eentr-un moment remarcabil \u00een istoria criticii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Revista Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n
Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103 este o revist\u0103 periodic\u0103 literar-artistic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, editat\u0103 de c\u0103tre Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibr\u0103ileanu, \u00eencep\u00e2nd cu martie 1906.\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVanzari diverse<\/strong>Vand scrumbii autentice , superioare , capturi…<\/span>23.05.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>\u201eAst\u0103zi, tata a ales s\u0103 fac\u0103 ultimul lui…<\/span>17.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00c2ND CAS\u0102 \u00ceN G\u0102GE\u0218TI, COMUNA…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/astazi-despre-ion-caraion---scriitorul-buzoian-despre-care-in-timpul-regimului-comunist-se-auzea-doar-la-europa-libera.-comunismul-cu-fata-fascista-i-a-marcat-viata\/mediaPool\/uWMEGzQ.png\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Ion Caraion – scriitorul buzoian condamnat la moarte, despre care \u00een timpul regimului comunist se auzea doar la Europa Liber\u0103. \u201eComunismul cu fa\u021b\u0103 fascist\u0103\u201d i-a marcat via\u021ba. \u201eInsectele tovar\u0103\u0219ului Hitler\u201d – conduc\u0103torii unui regim detestat<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 24 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/ziua-eroilor-marcata-cu-emotie-la-garoafa-si-ciuslea-elevii-au-omagiat-memoria-celor-cazuti-pentru-romania\/mediaPool\/ug3GXPe.jpg\")
<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nAnca Vasiliu<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/mediaPool\/uTHGFgz.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u201eBoteitul oilor\u201d la Negrile\u0219ti: tradi\u021bia p\u0103storeasc\u0103 a Vrancei, \u00eentre transhuman\u021b\u0103, Miori\u021ba \u0219i memoria satului<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/astazi-despre-george-bacovia\/mediaPool\/uze2F0C.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia, poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-este-inaltarea-domnului\/mediaPool\/u8bXRYI.jpg\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi este In\u0103l\u021barea Domnului – deplina \u00eendumnezeire a firii umane asumate. Tot ast\u0103zi este \u0219i Ziua Eroilor<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 21 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/politica\/astazi-despre-omul-care-a-sfidat-ororile-comunismului-iarta-ma-ca-n-am-murit-le-spunea-corneliu-coposu-celor-care-traiau-linistiti-sub-lozincile-umanismului-socialist.-dupa-17-ani-de-temnita-grea-el-a-ramas-om-spre-deosebire-de-ei\/mediaPool\/unbb5Hr.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre: Corneliu Coposu | Torturat 17 ani \u00een temni\u021bele comuniste, urm\u0103rit de securitate, huiduit de postcomuni\u0219ti | Omul pe care sute de mii de rom\u00e2ni veni\u021bi din toat\u0103 \u021bara l-au condus pe ultimul drum. F\u0103r\u0103 funeralii na\u021bionale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 20 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCump\u0103r\u0103ri garsoniere<\/strong>CUMP\u0102R GARSONIER\u0102 \u00ceN FOC\u0218ANI, PARTER SAU…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nComemor\u0103ri<\/strong>Pe data de 21 Mai 2026 se \u00eempline\u0219te un an…<\/span>12.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nRom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>V\u00e2nd autoturism Logan 2016, motor 1,2 l,…<\/span>13.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n23 mai 2026<\/span>2987 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nGarabet Ibr\u0103ileanu (n. 23 mai 1871, T\u00e2rgu Frumos \u2013 d. 12 martie 1936, Bucure\u0219ti), a fost un critic \u0219i istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar \u0219i romancier rom\u00e2n. Este una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare \u0219tiin\u021bifice (direc\u021bia poporanist\u0103), creator literar, profesor de istoria literaturii rom\u00e2ne la Universitatea din Ia\u0219i \u0219i principal redactor al revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre anii 1906 \u0219i 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea s\u0103-l foloseasc\u0103, cu intermiten\u021be, toat\u0103 via\u021ba, Garabet Ibr\u0103ileanu debuteaz\u0103 \u00een paginile revistei \u0218coala nou\u0103 cu articole, dup\u0103 care public\u0103 versuri, poeme \u00een proz\u0103, cuget\u0103ri, traduceri etc<\/p>\n
\u00cen via\u021ba personal\u0103, Garabet Ibr\u0103ileanu era cunoscut pentru o serie de excentricit\u0103\u021bi aproape comice. Avea o fobie de microbi dus\u0103 la extrem: refuza s\u0103 dea m\u00e2na cu cineva, \u00ee\u0219i dezinfecta constant palmele, iar clan\u021bele u\u0219ilor din propria cas\u0103 erau acoperite cu materiale \u00eembibate \u00een acid fenic. C\u00e2nd mergea \u00een vizite, cerea s\u0103 i se lase u\u0219a deschis\u0103, ca s\u0103 nu fie nevoit s-o ating\u0103. Era \u0219i fum\u0103tor, dar nu aprindea un trabuc f\u0103r\u0103 s\u0103-i ard\u0103 v\u00e2rful \u0219i s\u0103-l spele cu alcool. Avea mereu \u00een buzunar o sticlu\u021b\u0103 cu \u201et\u0103rie\u201d pentru dezinfectare<\/p>\n
Scriitorul era un intelectual de mare anvergur\u0103, care i-a sprijinit la \u00eenceput de drum pe Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati sau Tudor Arghezi. Tot el a fost primul critic rom\u00e2n care a scris cu fine\u021be despre Proust sau despre nuan\u021bele lirice din proza lui Sadoveanu \u0219i Top\u00e2rceanu. Cu o viziune sociologic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 asupra literaturii, a r\u0103mas \u00een istorie prin lucr\u0103ri ca Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 sau Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La 23 mai 1871 s-a n\u0103scut, la T\u00e2rgu Frumos Garabet Ibr\u0103ileanu. Tat\u0103l, armean de origine, se numea Teodor Ibr\u0103ileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie \u0219i a Varteniei Marcovici din Roman, descenden\u021bi, la r\u00e2ndul lor, ai unor vechi familii armene\u0219ti din Moldova. P\u0103rin\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu copilul, se mut\u0103 la Roman, \u00een 1872, \u00een casa Varteniei Marcovici. \u00cen anul 1876, Teodor Ibr\u0103ileanu, \u00een asocia\u021bie, arendeaz\u0103 mo\u0219ia de la Poiana lui Iura\u0219cu, din apropierea Romanului, unde se mut\u0103, la pu\u021bin\u0103 vreme, toat\u0103 familia. \u201eAici, la Poiana lui Iura\u0219cu, am cunoscut natura\u201d, va scrie peste ani Garabet Ibr\u0103ileanu. La 17 septembrie, \u00een acela\u0219i an, Maria Ibr\u0103ileanu moare dup\u0103 ce d\u0103duse na\u0219tere unei feti\u021be, Maria. Teodor Ibr\u0103ileanu se rec\u0103s\u0103tore\u0219te, \u00een 1877, dup\u0103 cum \u00eei caracterizeaz\u0103 fiul s\u0103u gestul, \u00een Amintiri, din \u201ecombina\u021bii gospod\u0103re\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1878, Garabet este \u00eenscris la o \u0219coal\u0103 din Bac\u0103u, dar e mutat cur\u00e2nd la Roman, deoarece tat\u0103l s\u0103u \u00ee\u0219i g\u0103sise o slujb\u0103 de administrator la o mo\u0219ie din apropierea ora\u0219ului. Copilul se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i este retras de la \u0219coal\u0103. \u00centre 1879 – 1883, studiaz\u0103 la \u0219coala primar\u0103 din Roman, iar \u00eentre 1883 – 1887, urmeaz\u0103 cursurile Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, lu\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd cu clasa a II-a, a primit premiul \u00eent\u00e2i \u00een fiecare an.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1887, se \u00eenscrie \u00een clasa a V-a, la Liceului \u201eCodreanu\u201d din B\u00e2rlad. La 21 septembrie, a aceluia\u0219i an, moare Teodor Ibr\u0103ileanu.<\/p>\n
Ibr\u0103ileanu, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi, printre care Raicu Ionescu-Rion, \u00eenfiin\u021beaz\u0103, \u00een 1888, societatea literar\u0103 Orientul. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1889, societatea se destram\u0103 prin plecarea din B\u00e2rlad a elevilor care terminaser\u0103 liceul. La 1 iulie 1889, \u00eempreun\u0103 cu Panait Mu\u0219oiu \u0219i Eugen V\u0103ian, editeaz\u0103 la Roman, revista \u0218coala Nou\u0103 de orientare socialist\u0103, care apare p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1890. Secretar de redac\u021bie, Garabet Ibr\u0103ileanu semneaz\u0103 la \u00eenceput cu ini\u021biala I, din num\u0103rul 3 \u2013 cu pseudonimul Cezar Vraj\u0103. Garabet Ibr\u0103ileanu fusese atras de ideile socialiste r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mijlocul tineretului \u0219colar din Roman de c\u0103tre V. G. Mor\u021bun. \u00cen Amintirile din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, scrise de Ibr\u0103ileanu \u00een 1911, acesta m\u0103rturisea: “Revista era socialist\u0103, ateist\u0103, materialist\u0103, realist\u0103 – \u00een sf\u00e2r\u0219it, revolu\u021bionar\u0103 \u00een toate direc\u021biile!” Revista \u0218coala nou\u0103 a fost considerat\u0103 “o revist\u0103 de tip oarecum nou fa\u021b\u0103 de revistele socialiste anterioare”, fiind orientat\u0103 aproape exclusiv spre literatur\u0103.<\/p>\n
\u00cen iunie 1890, Garabet Ibr\u0103ileanu termin\u0103 liceul \u0219i \u00een toamn\u0103, \u00ee\u0219i ia examenul de bacalaureat la Universitatea din Ia\u0219i. Se \u00eenscrie la Facultatea de litere \u0219i filozofie a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i; \u00een anul \u00eent\u00e2i frecventeaz\u0103 toate facult\u0103\u021bile, neg\u0103sindu-\u0219i locul. \u00cen 1891, d\u0103 examene la \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103. O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facult\u0103\u021bii. Atras de febra publicistic\u0103 \u0219i de ideile socialiste, Garabet Ibr\u0103ileanu las\u0103 studiile superioare pe un plan secund, trec\u00e2ndu-\u0219i examenele cu \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1894 \u00eel \u00eent\u00e2lnim colabor\u00e2nd la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul bucure\u0219tean Munca (1890) cu articole politice, la Adev\u0103rul \u0219i Critic\u0103 social\u0103 (1892) cu articole de critic\u0103, la Evenimentul literar (1893 – 1894) – nr. 1 apare la 20 decembrie 1893, din iulie 1894, redac\u021bia se mut\u0103 la Bucure\u0219ti; \u00eencep\u00e2nd cu nr. 45, 24 octombrie 1894, se contope\u0219te cu Lumea nou\u0103, din octombrie 1894 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1895 colaboreaz\u0103 la Lumea nou\u0103, organ al social-democra\u021biei rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, fiind \u0219i redactor.<\/p>\n
Termin\u0103 \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103 \u00een anul 1894, iar \u00een aprilie 1895 sus\u021bine examenul \u0219i ob\u021bine licen\u021ba \u00een \u0219tiin\u021be istorico-filozofice. O cunoa\u0219te pe Elena Carp (n. 25 mai 1873), viitoarea sa so\u021bie.<\/p>\n
Traduce \u00een 1896, Bel-Ami de Guy de Maupassant, semn\u00e2nd Cezar Vraj\u0103. Numit suplinitor la Gimnaziul de b\u0103ie\u021bi din Bac\u0103u, la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. R\u0103m\u00e2ne \u00een Ia\u0219i, unde d\u0103 lec\u021bii particulare; lucreaz\u0103, sub conducerea lui Alexandru Philippide, la Dic\u021bionarul Academiei \u0219i \u00ee\u0219i petrece timpul \u00een preajma Elenei Carp.<\/p>\n
\u00cen aprilie 1899 se prezint\u0103 la postul de la Bac\u0103u iar \u00een septembrie 1900 este numit profesor la Liceul Internat \u201eCostache Negruzzi” din Ia\u0219i.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1901 la Noua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a lui Constantin R\u0103dulescu-Motru. La 5 iulie 1901 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Elena Carp. Supline\u0219te un an, \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie, catedra de Filozofie de la Liceul Na\u021bional din Ia\u0219i (fosta Academie Mih\u0103ilean\u0103).<\/p>\n
\u00centre lunile ianuarie \u0219i aprilie 1902 \u00ee\u0219i sus\u021bine examenul de capacitate pentru a deveni profesor titular. Se na\u0219te Maria, unicul lor copil. La 1 septembrie este numit profesor provizoriu de limba rom\u00e2n\u0103 la Liceul Militar Ia\u0219i.<\/p>\n
\u00cen martie, aprilie \u0219i mai 1904 face, cu Elena, o c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Austria, Germania, Italia, Elve\u021bia.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1905, \u00een numerele 1-3 ale revistei Curentul nou, editat\u0103 de Henric Sanielevici. \u00cen martie 1906 apare la Ia\u0219i Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, directori Constantin Stere \u0219i Paul Bujor, secretar de redac\u021bie Ibr\u0103ileanu. P\u00e2n\u0103 la 1 iulie 1908, redac\u021bia revistei a fost \u00een casa lui Ibr\u0103ileanu; dup\u0103 mutarea redac\u021biei, cenaclul literar continu\u0103 \u00een acela\u0219i loc. La 18 decembrie 1907, Ministerul \u00eei acord\u0103 titlul de profesor definitiv iar pe 1 septembrie 1908 este numit profesor suplinitor la catedra Istoria literaturii rom\u00e2ne moderne a Facult\u0103\u021bii de litere din Ia\u0219i. \u00cei apare volumul Scriitori \u0219i curente (1909); \u00een perioada februarie-martie se interneaz\u0103 la sanatoriul Sf\u00e2nta Elisabeta, Bucure\u0219ti. \u00cen 1911, Ibr\u0103ileanu redacteaz\u0103 o detaliat\u0103 biografie ce va ap\u0103rea postum sub titlul Amintiri din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103. La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, \u00een locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor \u00een litere la Paris \u0219i docent universitar. Ibr\u0103ileanu se \u00eenscrie la doctorat \u00een decembrie 1911 iar \u00een 1912 public\u0103 teza de doctorat `Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103~, \u00een urma c\u0103reia prime\u0219te titlul de doctor. \u00cen iunie Consiliul facult\u0103\u021bii propune numirea lui Ibr\u0103ileanu ca la aceea\u0219i catedr\u0103; de acum \u00eenainte via\u021ba lui Ibr\u0103ileanu se va \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre revist\u0103 \u0219i Universitate. Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 apari\u021bia \u00een august 1916 \u0219i reapare \u00een martie 1920. Va publica volumul Note \u0219i impresii.<\/p>\n
\u00centre aprilie \u0219i septembrie 1918 G. Ibr\u0103ileanu public\u0103 cotidianul \u201cMomentul\u201d. Iar \u00een octombrie Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eei respinge candidatura.<\/p>\n
Din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1919 apare revista s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u00censemn\u0103ri literare. \u021aine, la \u00eendemnul medicului Francisc Iosif Rainer, un \u201ecurs popular\u201d despre literatura rom\u00e2n\u0103 la Institutul de Anatomie Ia\u0219i.<\/p>\n
Apar volumele Dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1921). \u00centre 1924-1925 redacteaz\u0103 romanul Adela \u00eentr-o prim\u0103 versiune, pe care o cite\u0219te so\u021biei \u0219i prietenilor. \u00cen 1927 lucreaz\u0103 la o edi\u021bie a poeziilor lui Eminescu ce va fi editat\u0103 \u00een 1930 de Cultura na\u021bional\u0103. \u00cen acela\u0219i an apar volumele Studii literare \u0219i Privind via\u021ba. Tot \u00een 1930, redactia revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, editat\u0103 fiind de Adev\u0103rul. \u00cen ianuarie 1933, se retrage de la conducerea revistei ce va reveni lui Mihai Ralea, director pentru partea ideologic\u0103 \u0219i politic\u0103 \u0219i lui G. C\u0103linescu, directorul p\u0103r\u021bii literare \u0219i artistice. \u00cen mai, apare romanul Adela, pentru care \u00een iunie i se confer\u0103 premiul na\u021bional de proz\u0103.<\/p>\n
1934, boala se agraveaz\u0103, \u00een aprilie suport\u0103 la Bucure\u0219ti o interven\u021bie chirurgical\u0103, spre toamn\u0103, este internat la sanatoriul Casa Diaconeselor din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A p\u0103r\u0103sit lumea celor vii \u00een noaptea de 10 spre 11 martie 1936. La 12 martie, corpul profesorului a fost incinerat \u0219i timp de un sfert de or\u0103 i s-a c\u00e2ntat andantele din Simfonia Nr.6 (Pastorala) de Ludwig van Beethoven.<\/p>\n
Cariera \u0219i opera<\/h3>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1895, Garabet Ibr\u0103ileanu frecventeaz\u0103 la Universitatea din Ia\u0219i cursurile Facult\u0103\u021bii de Filosofie, istorie \u0219i literatur\u0103, concomitent urmeaz\u0103 \u0219coala normal\u0103 superioar\u0103.<\/p>\n
\u00cen timpul studiilor universitare, Garabet Ibr\u0103ileanu colaboreaz\u0103 la diverse ziare \u0219i reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nou\u0103 etc.), cu articole av\u00e2nd con\u021binut politic-social \u0219i de orientare literar\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1908 a ocupat catedra de literatur\u0103 modern\u0103 de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia\u0219i, pe care a servit-o p\u00e2n\u0103 \u00een 1934. Profesorul Ibr\u0103ileanu a reluat str\u0103lucita tradi\u021bie a societ\u0103\u021bii Junimea \u0219i a revistei Convorbiri literare prin reunirea \u00een jurul revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 a celor mai \u00eensemna\u021bi scriitori ai epocii \u0219i prin orientarea mi\u0219c\u0103rii literare a vremii \u00een direc\u021bia crea\u021biei de caracter specific, legat\u0103 de realit\u0103\u021bile na\u021bionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibr\u0103ileanu a ferit poporanismul, \u00een cei 10 ani de existen\u021b\u0103, din prima serie a revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, de excese ca \u0219i de exclusivism, permi\u021b\u00e2nd scriitorilor importan\u021bi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. s\u0103-\u0219i dezvolte liber activitatea.<\/p>\n
Criticul literar<\/p>\n
Opera critic\u0103 a lui Garabet Ibr\u0103ileanu, al treilea moment important \u00een critica rom\u00e2neasc\u0103, poate fi privit\u0103 ca o sintez\u0103 a direc\u021biilor anterioare ilustrate de Titu Maiorescu \u0219i C. Dobrogeanu-Gherea. \u00cent\u00e2ia lucrare importanta a lui Ibr\u0103ileanu, Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz\u0103 geneza formelor culturii \u00een Rom\u00e2nia, lu\u00e2nd ca documente operele scriitorilor mai \u00eensemna\u021bi din perioada 1840-1880, adic\u0103 din momentul apari\u021biei revistei lui Mihail Kog\u0103lniceanu, Dacia literar\u0103 – unde se afirm\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 spiritul critic, condamn\u00e2ndu-se literatura de imita\u021bie \u0219i se atrage aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii reprezent\u0103rii caracterului na\u021bional – p\u00e2n\u0103 la constituirea statului rom\u00e2n modern, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a luat fizionomia unui stat european. Aceast\u0103 oper\u0103 a lui Ibr\u0103ileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic\u0103, con\u021bine observa\u021bii p\u0103trunz\u0103toare asupra atitudinii principalilor scriitori rom\u00e2ni fa\u021b\u0103 de formele de civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103 dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trec\u00e2nd prin revolu\u021bia burghezo-democrat\u0103 de la 1848, Unirea Principatelor \u0219i dob\u00e2ndirea independen\u021bei na\u021bionale. O opinie nuan\u021bat\u0103, cu unele accente critice, asupra Spiritului critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 are George C\u0103linescu: “…cartea r\u0103m\u00e2ne o admirabil\u0103 demonstra\u021bie de volubilitate sofisticat\u0103 \u0219i de be\u021bie de idei. Ea \u00eenc\u00e2nt\u0103 intelectul \u0219i-l invit\u0103 la g\u00e2ndire \u0219i e …o capodoper\u0103 \u00een felul ei, care a avut o \u00eenr\u00e2urire cov\u00e2r\u0219itoare mai ales \u00een sociologie.”[5]<\/p>\n
Urm\u0103toarele volume de critic\u0103, Scriitori \u0219i curente (1909), Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 (1912), Note \u0219i impresii (1920), Dup\u0103 r\u0103zboi (1921), Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1926), Studii literare (1930) con\u021bin observa\u021bii mereu valoroase despre clasici (C\u00e2rlova, Alecsandri, Eminescu, Creang\u0103, Caragiale) sau despre contemporani la impunerea c\u0103rora Ibr\u0103ileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Gala Galaction, G. Top\u00e2rceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observa\u021bia despre caracterul filosofic al roman\u021belor lui Eminescu, despre caracterul de nuvel\u0103 al basmelor lui Creang\u0103, despre semnifica\u021bia numelor comice din teatrul \u0219i proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectiv\u0103 a lui Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, autoironiei lui Top\u00e2rceanu, sincerit\u0103\u021bii lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a crea\u021biei de tipuri din proza de evocare a copil\u0103riei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circul\u00e2nd deta\u0219ate de autor, ca ni\u0219te adev\u0103ruri necesare.<\/p>\n
Dou\u0103 eseuri originale, de r\u0103sunet ale lui Ibr\u0103ileanu sunt Literatura \u0219i societatea, ap\u0103rut ca introducere la teza de doctorat Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 \u0219i, respectiv, Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103 din volumul Studii literare.<\/p>\n
\u00cen cel dint\u00e2i, criticul arunc\u0103 o lumin\u0103 nou\u0103 asupra raportului dintre artist \u0219i societate prin teoria selec\u021biei, insist\u00e2nd asupra coresponden\u021bei dintre idealul artistic \u0219i aspira\u021biile publicului la un moment dat, rela\u021bie care explic\u0103 soarta plin\u0103 de peripe\u021bii a artistului de geniu, totdeauna receptat printr-o latur\u0103 a crea\u021biei sale \u0219i succesul sau insuccesul artistului conformist.<\/p>\n
\u00cen cel de-al doilea, Ibr\u0103ileanu stabile\u0219te, referindu-se la romanul contemporan, dou\u0103 tipuri mai r\u0103sp\u00e2ndite, unul const\u00e2nd din prezentarea comport\u0103rii eroilor, a faptelor lor, \u0219i altul const\u00e2nd din comentarea st\u0103rilor suflete\u0219ti, altfel spus romanul narativ \u0219i romanul analitic, romanul epic \u0219i romanul liric sau romanul obiectiv \u0219i romanul subiectiv. Disocia\u021biile lui Ibr\u0103ileanu \u00eentre crea\u021bie \u0219i analiz\u0103, bogat exemplificate, arat\u0103 avantajele \u0219i dezavantajele celor dou\u0103 procedee, l\u0103murind c\u00e2teva din misterele capodoperei.<\/p>\n
Un volum de aforisme privitoare la conduita \u00een\u021beleptului Privind via\u021ba (1930) \u0219i un roman de analiz\u0103 a sentimentului iubirii Adela (1933), clasic \u00een literatura noastr\u0103, \u00eencheie activitatea lui Garabet Ibr\u0103ileanu. Pentru multilaterala sa activitate, Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru postmortem \u00een anul 1948. Garabet Ibr\u0103ileanu a r\u0103mas \u00een amintirea tuturor celor care l-au cunoscut drept un profesor impecabil, impun\u0103tor \u0219ef de cenaclu, om de o rar\u0103 distinc\u021bie sufleteasc\u0103, prieten de neuitat, intelectual de o elevat\u0103 \u021binut\u0103, a c\u0103rui oper\u0103 se constituie \u00eentr-un moment remarcabil \u00een istoria criticii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Revista Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n
Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103 este o revist\u0103 periodic\u0103 literar-artistic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, editat\u0103 de c\u0103tre Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibr\u0103ileanu, \u00eencep\u00e2nd cu martie 1906.\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nVanzari diverse<\/strong>Vand scrumbii autentice , superioare , capturi…<\/span>23.05.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>\u201eAst\u0103zi, tata a ales s\u0103 fac\u0103 ultimul lui…<\/span>17.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00c2ND CAS\u0102 \u00ceN G\u0102GE\u0218TI, COMUNA…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Ion Caraion – scriitorul buzoian condamnat la moarte, despre care \u00een timpul regimului comunist se auzea doar la Europa Liber\u0103. \u201eComunismul cu fa\u021b\u0103 fascist\u0103\u201d i-a marcat via\u021ba. \u201eInsectele tovar\u0103\u0219ului Hitler\u201d – conduc\u0103torii unui regim detestat<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 24 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nAnca Vasiliu<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\n\u201eBoteitul oilor\u201d la Negrile\u0219ti: tradi\u021bia p\u0103storeasc\u0103 a Vrancei, \u00eentre transhuman\u021b\u0103, Miori\u021ba \u0219i memoria satului<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia, poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi este In\u0103l\u021barea Domnului – deplina \u00eendumnezeire a firii umane asumate. Tot ast\u0103zi este \u0219i Ziua Eroilor<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 21 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre: Corneliu Coposu | Torturat 17 ani \u00een temni\u021bele comuniste, urm\u0103rit de securitate, huiduit de postcomuni\u0219ti | Omul pe care sute de mii de rom\u00e2ni veni\u021bi din toat\u0103 \u021bara l-au condus pe ultimul drum. F\u0103r\u0103 funeralii na\u021bionale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 20 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCump\u0103r\u0103ri garsoniere<\/strong>CUMP\u0102R GARSONIER\u0102 \u00ceN FOC\u0218ANI, PARTER SAU…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nComemor\u0103ri<\/strong>Pe data de 21 Mai 2026 se \u00eempline\u0219te un an…<\/span>12.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nRom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>V\u00e2nd autoturism Logan 2016, motor 1,2 l,…<\/span>13.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nGarabet Ibr\u0103ileanu (n. 23 mai 1871, T\u00e2rgu Frumos \u2013 d. 12 martie 1936, Bucure\u0219ti), a fost un critic \u0219i istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar \u0219i romancier rom\u00e2n. Este una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi din literatura rom\u00e2n\u0103 a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare \u0219tiin\u021bifice (direc\u021bia poporanist\u0103), creator literar, profesor de istoria literaturii rom\u00e2ne la Universitatea din Ia\u0219i \u0219i principal redactor al revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre anii 1906 \u0219i 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea s\u0103-l foloseasc\u0103, cu intermiten\u021be, toat\u0103 via\u021ba, Garabet Ibr\u0103ileanu debuteaz\u0103 \u00een paginile revistei \u0218coala nou\u0103 cu articole, dup\u0103 care public\u0103 versuri, poeme \u00een proz\u0103, cuget\u0103ri, traduceri etc<\/p>\n
\u00cen via\u021ba personal\u0103, Garabet Ibr\u0103ileanu era cunoscut pentru o serie de excentricit\u0103\u021bi aproape comice. Avea o fobie de microbi dus\u0103 la extrem: refuza s\u0103 dea m\u00e2na cu cineva, \u00ee\u0219i dezinfecta constant palmele, iar clan\u021bele u\u0219ilor din propria cas\u0103 erau acoperite cu materiale \u00eembibate \u00een acid fenic. C\u00e2nd mergea \u00een vizite, cerea s\u0103 i se lase u\u0219a deschis\u0103, ca s\u0103 nu fie nevoit s-o ating\u0103. Era \u0219i fum\u0103tor, dar nu aprindea un trabuc f\u0103r\u0103 s\u0103-i ard\u0103 v\u00e2rful \u0219i s\u0103-l spele cu alcool. Avea mereu \u00een buzunar o sticlu\u021b\u0103 cu \u201et\u0103rie\u201d pentru dezinfectare<\/p>\n
Scriitorul era un intelectual de mare anvergur\u0103, care i-a sprijinit la \u00eenceput de drum pe Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati sau Tudor Arghezi. Tot el a fost primul critic rom\u00e2n care a scris cu fine\u021be despre Proust sau despre nuan\u021bele lirice din proza lui Sadoveanu \u0219i Top\u00e2rceanu. Cu o viziune sociologic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 asupra literaturii, a r\u0103mas \u00een istorie prin lucr\u0103ri ca Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 sau Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La 23 mai 1871 s-a n\u0103scut, la T\u00e2rgu Frumos Garabet Ibr\u0103ileanu. Tat\u0103l, armean de origine, se numea Teodor Ibr\u0103ileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie \u0219i a Varteniei Marcovici din Roman, descenden\u021bi, la r\u00e2ndul lor, ai unor vechi familii armene\u0219ti din Moldova. P\u0103rin\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu copilul, se mut\u0103 la Roman, \u00een 1872, \u00een casa Varteniei Marcovici. \u00cen anul 1876, Teodor Ibr\u0103ileanu, \u00een asocia\u021bie, arendeaz\u0103 mo\u0219ia de la Poiana lui Iura\u0219cu, din apropierea Romanului, unde se mut\u0103, la pu\u021bin\u0103 vreme, toat\u0103 familia. \u201eAici, la Poiana lui Iura\u0219cu, am cunoscut natura\u201d, va scrie peste ani Garabet Ibr\u0103ileanu. La 17 septembrie, \u00een acela\u0219i an, Maria Ibr\u0103ileanu moare dup\u0103 ce d\u0103duse na\u0219tere unei feti\u021be, Maria. Teodor Ibr\u0103ileanu se rec\u0103s\u0103tore\u0219te, \u00een 1877, dup\u0103 cum \u00eei caracterizeaz\u0103 fiul s\u0103u gestul, \u00een Amintiri, din \u201ecombina\u021bii gospod\u0103re\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1878, Garabet este \u00eenscris la o \u0219coal\u0103 din Bac\u0103u, dar e mutat cur\u00e2nd la Roman, deoarece tat\u0103l s\u0103u \u00ee\u0219i g\u0103sise o slujb\u0103 de administrator la o mo\u0219ie din apropierea ora\u0219ului. Copilul se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i este retras de la \u0219coal\u0103. \u00centre 1879 – 1883, studiaz\u0103 la \u0219coala primar\u0103 din Roman, iar \u00eentre 1883 – 1887, urmeaz\u0103 cursurile Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, lu\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd cu clasa a II-a, a primit premiul \u00eent\u00e2i \u00een fiecare an.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1887, se \u00eenscrie \u00een clasa a V-a, la Liceului \u201eCodreanu\u201d din B\u00e2rlad. La 21 septembrie, a aceluia\u0219i an, moare Teodor Ibr\u0103ileanu.<\/p>\n
Ibr\u0103ileanu, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi, printre care Raicu Ionescu-Rion, \u00eenfiin\u021beaz\u0103, \u00een 1888, societatea literar\u0103 Orientul. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1889, societatea se destram\u0103 prin plecarea din B\u00e2rlad a elevilor care terminaser\u0103 liceul. La 1 iulie 1889, \u00eempreun\u0103 cu Panait Mu\u0219oiu \u0219i Eugen V\u0103ian, editeaz\u0103 la Roman, revista \u0218coala Nou\u0103 de orientare socialist\u0103, care apare p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1890. Secretar de redac\u021bie, Garabet Ibr\u0103ileanu semneaz\u0103 la \u00eenceput cu ini\u021biala I, din num\u0103rul 3 \u2013 cu pseudonimul Cezar Vraj\u0103. Garabet Ibr\u0103ileanu fusese atras de ideile socialiste r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mijlocul tineretului \u0219colar din Roman de c\u0103tre V. G. Mor\u021bun. \u00cen Amintirile din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, scrise de Ibr\u0103ileanu \u00een 1911, acesta m\u0103rturisea: “Revista era socialist\u0103, ateist\u0103, materialist\u0103, realist\u0103 – \u00een sf\u00e2r\u0219it, revolu\u021bionar\u0103 \u00een toate direc\u021biile!” Revista \u0218coala nou\u0103 a fost considerat\u0103 “o revist\u0103 de tip oarecum nou fa\u021b\u0103 de revistele socialiste anterioare”, fiind orientat\u0103 aproape exclusiv spre literatur\u0103.<\/p>\n
\u00cen iunie 1890, Garabet Ibr\u0103ileanu termin\u0103 liceul \u0219i \u00een toamn\u0103, \u00ee\u0219i ia examenul de bacalaureat la Universitatea din Ia\u0219i. Se \u00eenscrie la Facultatea de litere \u0219i filozofie a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i; \u00een anul \u00eent\u00e2i frecventeaz\u0103 toate facult\u0103\u021bile, neg\u0103sindu-\u0219i locul. \u00cen 1891, d\u0103 examene la \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103. O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facult\u0103\u021bii. Atras de febra publicistic\u0103 \u0219i de ideile socialiste, Garabet Ibr\u0103ileanu las\u0103 studiile superioare pe un plan secund, trec\u00e2ndu-\u0219i examenele cu \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1894 \u00eel \u00eent\u00e2lnim colabor\u00e2nd la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul bucure\u0219tean Munca (1890) cu articole politice, la Adev\u0103rul \u0219i Critic\u0103 social\u0103 (1892) cu articole de critic\u0103, la Evenimentul literar (1893 – 1894) – nr. 1 apare la 20 decembrie 1893, din iulie 1894, redac\u021bia se mut\u0103 la Bucure\u0219ti; \u00eencep\u00e2nd cu nr. 45, 24 octombrie 1894, se contope\u0219te cu Lumea nou\u0103, din octombrie 1894 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1895 colaboreaz\u0103 la Lumea nou\u0103, organ al social-democra\u021biei rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, fiind \u0219i redactor.<\/p>\n
Termin\u0103 \u0218coala Normal\u0103 Superioar\u0103 \u00een anul 1894, iar \u00een aprilie 1895 sus\u021bine examenul \u0219i ob\u021bine licen\u021ba \u00een \u0219tiin\u021be istorico-filozofice. O cunoa\u0219te pe Elena Carp (n. 25 mai 1873), viitoarea sa so\u021bie.<\/p>\n
Traduce \u00een 1896, Bel-Ami de Guy de Maupassant, semn\u00e2nd Cezar Vraj\u0103. Numit suplinitor la Gimnaziul de b\u0103ie\u021bi din Bac\u0103u, la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. R\u0103m\u00e2ne \u00een Ia\u0219i, unde d\u0103 lec\u021bii particulare; lucreaz\u0103, sub conducerea lui Alexandru Philippide, la Dic\u021bionarul Academiei \u0219i \u00ee\u0219i petrece timpul \u00een preajma Elenei Carp.<\/p>\n
\u00cen aprilie 1899 se prezint\u0103 la postul de la Bac\u0103u iar \u00een septembrie 1900 este numit profesor la Liceul Internat \u201eCostache Negruzzi” din Ia\u0219i.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1901 la Noua Revist\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a lui Constantin R\u0103dulescu-Motru. La 5 iulie 1901 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Elena Carp. Supline\u0219te un an, \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie, catedra de Filozofie de la Liceul Na\u021bional din Ia\u0219i (fosta Academie Mih\u0103ilean\u0103).<\/p>\n
\u00centre lunile ianuarie \u0219i aprilie 1902 \u00ee\u0219i sus\u021bine examenul de capacitate pentru a deveni profesor titular. Se na\u0219te Maria, unicul lor copil. La 1 septembrie este numit profesor provizoriu de limba rom\u00e2n\u0103 la Liceul Militar Ia\u0219i.<\/p>\n
\u00cen martie, aprilie \u0219i mai 1904 face, cu Elena, o c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Austria, Germania, Italia, Elve\u021bia.<\/p>\n
Colaboreaz\u0103 \u00een 1905, \u00een numerele 1-3 ale revistei Curentul nou, editat\u0103 de Henric Sanielevici. \u00cen martie 1906 apare la Ia\u0219i Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, directori Constantin Stere \u0219i Paul Bujor, secretar de redac\u021bie Ibr\u0103ileanu. P\u00e2n\u0103 la 1 iulie 1908, redac\u021bia revistei a fost \u00een casa lui Ibr\u0103ileanu; dup\u0103 mutarea redac\u021biei, cenaclul literar continu\u0103 \u00een acela\u0219i loc. La 18 decembrie 1907, Ministerul \u00eei acord\u0103 titlul de profesor definitiv iar pe 1 septembrie 1908 este numit profesor suplinitor la catedra Istoria literaturii rom\u00e2ne moderne a Facult\u0103\u021bii de litere din Ia\u0219i. \u00cei apare volumul Scriitori \u0219i curente (1909); \u00een perioada februarie-martie se interneaz\u0103 la sanatoriul Sf\u00e2nta Elisabeta, Bucure\u0219ti. \u00cen 1911, Ibr\u0103ileanu redacteaz\u0103 o detaliat\u0103 biografie ce va ap\u0103rea postum sub titlul Amintiri din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103. La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, \u00een locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor \u00een litere la Paris \u0219i docent universitar. Ibr\u0103ileanu se \u00eenscrie la doctorat \u00een decembrie 1911 iar \u00een 1912 public\u0103 teza de doctorat `Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103~, \u00een urma c\u0103reia prime\u0219te titlul de doctor. \u00cen iunie Consiliul facult\u0103\u021bii propune numirea lui Ibr\u0103ileanu ca la aceea\u0219i catedr\u0103; de acum \u00eenainte via\u021ba lui Ibr\u0103ileanu se va \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre revist\u0103 \u0219i Universitate. Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 apari\u021bia \u00een august 1916 \u0219i reapare \u00een martie 1920. Va publica volumul Note \u0219i impresii.<\/p>\n
\u00centre aprilie \u0219i septembrie 1918 G. Ibr\u0103ileanu public\u0103 cotidianul \u201cMomentul\u201d. Iar \u00een octombrie Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eei respinge candidatura.<\/p>\n
Din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1919 apare revista s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u00censemn\u0103ri literare. \u021aine, la \u00eendemnul medicului Francisc Iosif Rainer, un \u201ecurs popular\u201d despre literatura rom\u00e2n\u0103 la Institutul de Anatomie Ia\u0219i.<\/p>\n
Apar volumele Dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1921). \u00centre 1924-1925 redacteaz\u0103 romanul Adela \u00eentr-o prim\u0103 versiune, pe care o cite\u0219te so\u021biei \u0219i prietenilor. \u00cen 1927 lucreaz\u0103 la o edi\u021bie a poeziilor lui Eminescu ce va fi editat\u0103 \u00een 1930 de Cultura na\u021bional\u0103. \u00cen acela\u0219i an apar volumele Studii literare \u0219i Privind via\u021ba. Tot \u00een 1930, redactia revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, editat\u0103 fiind de Adev\u0103rul. \u00cen ianuarie 1933, se retrage de la conducerea revistei ce va reveni lui Mihai Ralea, director pentru partea ideologic\u0103 \u0219i politic\u0103 \u0219i lui G. C\u0103linescu, directorul p\u0103r\u021bii literare \u0219i artistice. \u00cen mai, apare romanul Adela, pentru care \u00een iunie i se confer\u0103 premiul na\u021bional de proz\u0103.<\/p>\n
1934, boala se agraveaz\u0103, \u00een aprilie suport\u0103 la Bucure\u0219ti o interven\u021bie chirurgical\u0103, spre toamn\u0103, este internat la sanatoriul Casa Diaconeselor din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A p\u0103r\u0103sit lumea celor vii \u00een noaptea de 10 spre 11 martie 1936. La 12 martie, corpul profesorului a fost incinerat \u0219i timp de un sfert de or\u0103 i s-a c\u00e2ntat andantele din Simfonia Nr.6 (Pastorala) de Ludwig van Beethoven.<\/p>\n
Cariera \u0219i opera<\/h3>\n
\u00centre 1890 \u0219i 1895, Garabet Ibr\u0103ileanu frecventeaz\u0103 la Universitatea din Ia\u0219i cursurile Facult\u0103\u021bii de Filosofie, istorie \u0219i literatur\u0103, concomitent urmeaz\u0103 \u0219coala normal\u0103 superioar\u0103.<\/p>\n
\u00cen timpul studiilor universitare, Garabet Ibr\u0103ileanu colaboreaz\u0103 la diverse ziare \u0219i reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nou\u0103 etc.), cu articole av\u00e2nd con\u021binut politic-social \u0219i de orientare literar\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1908 a ocupat catedra de literatur\u0103 modern\u0103 de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia\u0219i, pe care a servit-o p\u00e2n\u0103 \u00een 1934. Profesorul Ibr\u0103ileanu a reluat str\u0103lucita tradi\u021bie a societ\u0103\u021bii Junimea \u0219i a revistei Convorbiri literare prin reunirea \u00een jurul revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 a celor mai \u00eensemna\u021bi scriitori ai epocii \u0219i prin orientarea mi\u0219c\u0103rii literare a vremii \u00een direc\u021bia crea\u021biei de caracter specific, legat\u0103 de realit\u0103\u021bile na\u021bionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibr\u0103ileanu a ferit poporanismul, \u00een cei 10 ani de existen\u021b\u0103, din prima serie a revistei Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, de excese ca \u0219i de exclusivism, permi\u021b\u00e2nd scriitorilor importan\u021bi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. s\u0103-\u0219i dezvolte liber activitatea.<\/p>\n
Criticul literar<\/p>\n
Opera critic\u0103 a lui Garabet Ibr\u0103ileanu, al treilea moment important \u00een critica rom\u00e2neasc\u0103, poate fi privit\u0103 ca o sintez\u0103 a direc\u021biilor anterioare ilustrate de Titu Maiorescu \u0219i C. Dobrogeanu-Gherea. \u00cent\u00e2ia lucrare importanta a lui Ibr\u0103ileanu, Spiritul critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz\u0103 geneza formelor culturii \u00een Rom\u00e2nia, lu\u00e2nd ca documente operele scriitorilor mai \u00eensemna\u021bi din perioada 1840-1880, adic\u0103 din momentul apari\u021biei revistei lui Mihail Kog\u0103lniceanu, Dacia literar\u0103 – unde se afirm\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 spiritul critic, condamn\u00e2ndu-se literatura de imita\u021bie \u0219i se atrage aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii reprezent\u0103rii caracterului na\u021bional – p\u00e2n\u0103 la constituirea statului rom\u00e2n modern, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a luat fizionomia unui stat european. Aceast\u0103 oper\u0103 a lui Ibr\u0103ileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic\u0103, con\u021bine observa\u021bii p\u0103trunz\u0103toare asupra atitudinii principalilor scriitori rom\u00e2ni fa\u021b\u0103 de formele de civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103 dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trec\u00e2nd prin revolu\u021bia burghezo-democrat\u0103 de la 1848, Unirea Principatelor \u0219i dob\u00e2ndirea independen\u021bei na\u021bionale. O opinie nuan\u021bat\u0103, cu unele accente critice, asupra Spiritului critic \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 are George C\u0103linescu: “…cartea r\u0103m\u00e2ne o admirabil\u0103 demonstra\u021bie de volubilitate sofisticat\u0103 \u0219i de be\u021bie de idei. Ea \u00eenc\u00e2nt\u0103 intelectul \u0219i-l invit\u0103 la g\u00e2ndire \u0219i e …o capodoper\u0103 \u00een felul ei, care a avut o \u00eenr\u00e2urire cov\u00e2r\u0219itoare mai ales \u00een sociologie.”[5]<\/p>\n
Urm\u0103toarele volume de critic\u0103, Scriitori \u0219i curente (1909), Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 (1912), Note \u0219i impresii (1920), Dup\u0103 r\u0103zboi (1921), Scriitori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (1926), Studii literare (1930) con\u021bin observa\u021bii mereu valoroase despre clasici (C\u00e2rlova, Alecsandri, Eminescu, Creang\u0103, Caragiale) sau despre contemporani la impunerea c\u0103rora Ibr\u0103ileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Gala Galaction, G. Top\u00e2rceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observa\u021bia despre caracterul filosofic al roman\u021belor lui Eminescu, despre caracterul de nuvel\u0103 al basmelor lui Creang\u0103, despre semnifica\u021bia numelor comice din teatrul \u0219i proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectiv\u0103 a lui Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, autoironiei lui Top\u00e2rceanu, sincerit\u0103\u021bii lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a crea\u021biei de tipuri din proza de evocare a copil\u0103riei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circul\u00e2nd deta\u0219ate de autor, ca ni\u0219te adev\u0103ruri necesare.<\/p>\n
Dou\u0103 eseuri originale, de r\u0103sunet ale lui Ibr\u0103ileanu sunt Literatura \u0219i societatea, ap\u0103rut ca introducere la teza de doctorat Opera literar\u0103 a d-lui Vlahu\u021b\u0103 \u0219i, respectiv, Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103 din volumul Studii literare.<\/p>\n
\u00cen cel dint\u00e2i, criticul arunc\u0103 o lumin\u0103 nou\u0103 asupra raportului dintre artist \u0219i societate prin teoria selec\u021biei, insist\u00e2nd asupra coresponden\u021bei dintre idealul artistic \u0219i aspira\u021biile publicului la un moment dat, rela\u021bie care explic\u0103 soarta plin\u0103 de peripe\u021bii a artistului de geniu, totdeauna receptat printr-o latur\u0103 a crea\u021biei sale \u0219i succesul sau insuccesul artistului conformist.<\/p>\n
\u00cen cel de-al doilea, Ibr\u0103ileanu stabile\u0219te, referindu-se la romanul contemporan, dou\u0103 tipuri mai r\u0103sp\u00e2ndite, unul const\u00e2nd din prezentarea comport\u0103rii eroilor, a faptelor lor, \u0219i altul const\u00e2nd din comentarea st\u0103rilor suflete\u0219ti, altfel spus romanul narativ \u0219i romanul analitic, romanul epic \u0219i romanul liric sau romanul obiectiv \u0219i romanul subiectiv. Disocia\u021biile lui Ibr\u0103ileanu \u00eentre crea\u021bie \u0219i analiz\u0103, bogat exemplificate, arat\u0103 avantajele \u0219i dezavantajele celor dou\u0103 procedee, l\u0103murind c\u00e2teva din misterele capodoperei.<\/p>\n
Un volum de aforisme privitoare la conduita \u00een\u021beleptului Privind via\u021ba (1930) \u0219i un roman de analiz\u0103 a sentimentului iubirii Adela (1933), clasic \u00een literatura noastr\u0103, \u00eencheie activitatea lui Garabet Ibr\u0103ileanu. Pentru multilaterala sa activitate, Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru postmortem \u00een anul 1948. Garabet Ibr\u0103ileanu a r\u0103mas \u00een amintirea tuturor celor care l-au cunoscut drept un profesor impecabil, impun\u0103tor \u0219ef de cenaclu, om de o rar\u0103 distinc\u021bie sufleteasc\u0103, prieten de neuitat, intelectual de o elevat\u0103 \u021binut\u0103, a c\u0103rui oper\u0103 se constituie \u00eentr-un moment remarcabil \u00een istoria criticii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Revista Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n
Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103 este o revist\u0103 periodic\u0103 literar-artistic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, editat\u0103 de c\u0103tre Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibr\u0103ileanu, \u00eencep\u00e2nd cu martie 1906.\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n
\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Ion Caraion – scriitorul buzoian condamnat la moarte, despre care \u00een timpul regimului comunist se auzea doar la Europa Liber\u0103. \u201eComunismul cu fa\u021b\u0103 fascist\u0103\u201d i-a marcat via\u021ba. \u201eInsectele tovar\u0103\u0219ului Hitler\u201d – conduc\u0103torii unui regim detestat<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\n\u201eBoteitul oilor\u201d la Negrile\u0219ti: tradi\u021bia p\u0103storeasc\u0103 a Vrancei, \u00eentre transhuman\u021b\u0103, Miori\u021ba \u0219i memoria satului<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia, poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi este In\u0103l\u021barea Domnului – deplina \u00eendumnezeire a firii umane asumate. Tot ast\u0103zi este \u0219i Ziua Eroilor<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nVIDEO: Ast\u0103zi despre: Corneliu Coposu | Torturat 17 ani \u00een temni\u021bele comuniste, urm\u0103rit de securitate, huiduit de postcomuni\u0219ti | Omul pe care sute de mii de rom\u00e2ni veni\u021bi din toat\u0103 \u021bara l-au condus pe ultimul drum. F\u0103r\u0103 funeralii na\u021bionale<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n