[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/reactia-mae-fost-ministru-andrei-marga-ucraina-teritorii-romania-rusia-ungaria-polonia-790170.jpg”]<\/p>\n
Conceptul \u201eEuropa de la Atlantic la Urali\u201d este demult stabilit. Nietzsche l-a\u00a0 conturat, iar de Gaulle \u0219i genera\u021bia sa de lideri vest-europeni l-au reafirmat. Nimeni nu l-a pus la \u00eendoial\u0103, dar mai nou este uitat. Mai ales sub von der Leyen, c\u00e2nd Comisia European\u0103 a trecut la conflictualizarea continentului.<\/p>\n
Observa\u021bia pe care o pun \u00een discu\u021bie ini\u021biative din Centrul \u0219i din R\u0103s\u0103ritul Europei este demn\u0103 de a fi luat\u0103 \u00een seam\u0103: \u0219i aceste p\u0103r\u021bi ale continentului pot oferi substan\u021b\u0103 \u00een conceperea Europei. Ori de c\u00e2te ori a fost cazul, am evocat\u00a0 contribu\u021bii din Vestul \u0219i Centrul Europei, (vezi monografiile\u00a0Filosofia unific\u0103rii europene<\/i>, 2006;\u00a0The Destiny of Europe;<\/i>\u00a02011;\u00a0Noua criz\u0103 a Europei<\/i>, 2026). De aceea, de aceast\u0103 dat\u0103, st\u0103rui asupra Estului.<\/p>\n
\u00cen fapt, studiile de istorie a religiei atest\u0103 c\u0103 teologia care a culminat cu organizarea catolicismului la Roma \u0219i ramificarea lui \u00een Occident a folosit resurse din diferite p\u0103r\u021bi ale continentului. Destul s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00eensu\u0219i cre\u0219tinismul \u0219i Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi veneau, \u00eentr-un fel, din R\u0103s\u0103rit. Nu mai discut\u0103m alte exemple, din domenii diverse<\/p>\n
Dezvoltarea mai intens\u0103 a Vestului, av\u00e2nd Roma ca centru de iradiere cultural\u0103, a creat \u00eens\u0103 realitatea istoric\u0103 a diferen\u021belor de dezvoltare. Emergen\u021ba Reformei protestante, cu Luther, Calvin, Wycliffe,\u00a0 a accentuat \u0219i mai mult dinamica Vestului, iar ceea ce bisericile neoprotestante au pus \u00een mi\u0219care \u00een America a consacrat prevalen\u021ba istoric\u0103 a Vestului. \u00cen orice caz, de c\u00e2teva secole, propunerile pentru Europa au plecat de la aceast\u0103 prevalen\u021b\u0103 \u0219i concretiz\u0103rile ei \u2013 ideatice, \u0219tiin\u021bifico-tehnice, institu\u021bionale, economice.<\/p>\n
Cum se st\u0103, \u00eens\u0103, \u00een zilele noastre? Vestul ofer\u0103 acumul\u0103ri istorice mai ample, centre ideatice consacrate, poten\u021bialul \u0219tiin\u021bifico-tehnic mai ridicat, cadrul institu\u021bional care modeleaz\u0103 cele mai multe \u021b\u0103ri, \u0219anse de realizare a persoanelor sporite fa\u021b\u0103 de alte regiuni europene. Dar un fapt este de recunoscut: at\u00e2ta timp c\u00e2t Vestul cultiva libert\u0103\u021bi inspirate de cre\u0219tinism, \u00een Europa erau, desigur, critici motivate de diferen\u021ba de vederi, dar nu vreo ofert\u0103 alternativ\u0103.<\/p>\n
\u00centre timp, \u00eens\u0103, solidaritatea oamenilor s-a restr\u00e2ns, iubirea aproapelui s-a refugiat \u00een predici \u0219i manuale, iar deviza \u201efiecare pe contul lui\u201d s-a impus. Societatea modern\u0103 a l\u0103sat mai pu\u021bin loc moralei cre\u0219tine \u0219i a devenit, cum spuneau recent cei mai mari g\u00e2nditori \u0219i teologi, \u201ecinic\u0103\u201d. Libertatea individual\u0103, valoarea definitorie a Vestului, exist\u0103 \u00een constitu\u021bii \u0219i legi, dar depinde \u00een multe privin\u021be de resurse financiare. Lu\u00e2nd-o \u00een de\u0219ert, destui \u00ee\u0219i \u00eemping societ\u0103\u021bile \u00een crize. Drepturile sunt prev\u0103zute \u00een reglement\u0103ri, dar c\u00e2\u021bi le pot exercita? Democra\u021bia este principiul, dar s-a rupt de suveranitatea \u0219i de meritocra\u021bia cu care era legat\u0103 la origini, iar unele \u021b\u0103ri cocheteaz\u0103 azi absurd cu segreg\u0103ri politice.<\/p>\n
La un moment dat, cum \u0219tim din istoria cultural\u0103 a Europei, Estul a venit cu un apel ce pleac\u0103 de la o diagnoz\u0103. Istorice\u0219te, \u00eel g\u0103sim \u00een continuare cel mai clar exprimat de c\u0103tre Dostoievski. Scriitorul capteaz\u0103 dileme durabile ale umanit\u0103\u021bii epocii moderne. M\u0103 refer doar la una, din romanul\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0(1868), pe care a\u0219 numi-o \u201edilema liberaliz\u0103rii\u201d: f\u0103r\u0103 generalizarea libert\u0103\u021bilor nu este umanitate, dar, cu libert\u0103\u021bi, unii ajung s\u0103-i aserveasc\u0103 pe al\u021bii. O putem numi \u0219i \u201edilema acord\u0103rii drepturilor\u201d: f\u0103r\u0103 reguli de drept, oamenii fac abuzuri, dar cu reguli de drept, unii profit\u0103 dispropor\u021bionat, \u00een vreme ce al\u021bii pl\u0103tesc. Alexandr Solj\u00e9nitsyne nici nu a trebuit s\u0103 adauge prea mult \u00een\u00a0Declinul curajului<\/i>\u00a0(1978), discursul s\u0103u \u0219ocant, rostit la Harvard.<\/p>\n
Azi, suntem \u00een fa\u021ba acestei dileme: f\u0103r\u0103 regulile moralei, \u0219tiin\u021bei \u0219i filosofiei moderne nu putem face fa\u021b\u0103 complexit\u0103\u021bii \u00een cre\u0219tere a vie\u021bii, dar, numai cu ele, complexitatea\u00a0 spore\u0219te p\u00e2n\u0103 la limita practic\u0103 \u2013 ie\u0219irea de sub controlul oamenilor. S\u0103 observ\u0103m \u00eens\u0103 mai \u00eendeaproape reflec\u021bia lui Dostoievski, c\u0103ci nu este deloc o reac\u021bie simplist\u0103, cum unii mai cred \u0219i ast\u0103zi. Romanul\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0 descrie, cum bine \u0219tim, traseul prin\u021bului M\u00e2\u0219kin, \u00eencep\u00e2nd cu revenirea sa \u00een Rusia, din Elve\u021bia, unde, epileptic fiind, fusese internat \u00eentr-un sanatoriu, dup\u0103 ce-\u0219i formase vederea asupra lumii a unui om delicat \u0219i distant de egoisme. Beneficiar al unei mo\u0219teniri, la Saint Petersburg prin\u021bul trece prin medii aristocratice, militare, func\u021bion\u0103re\u0219ti \u0219i jurnalistice \u0219i \u00eent\u00e2lne\u0219te oameni diferi\u021bi. Pe fondul unui conflict, disputat fiind de Aglaia, mezina Epancinilor, \u0219i de Nastasia Filippovna, dar p\u0103r\u0103sit de aceasta din urm\u0103 pentru Rogojin, prin\u021bul se \u00eemboln\u0103ve\u0219te din nou \u0219i este replasat \u00een sanatoriu, \u00een Elve\u021bia. Concluzia era c\u0103 liberalismul se infirm\u0103 pe sine din momentul \u00een care \u201eliberalii no\u0219tri, dup\u0103 cum am avut prilejul s\u0103 m\u0103 conving de nenum\u0103rate ori, nu \u00eeng\u0103duie niciodat\u0103 altuia s\u0103 aib\u0103 p\u0103reri proprii \u0219i r\u0103spund imediat preopinentului lor cu injurii, dac\u0103 nu chiar cu argumente mai tari\u201d (p. 311). Adep\u021bi zgomoto\u0219i ai libert\u0103\u021bii, devin repede intoleran\u021bi cu libertatea altuia! Sensul superior al vie\u021bii ce p\u0103rea atins prin modernizare se destram\u0103. Lipsindu-le un ideal, comportamentele \u201eliberale\u201d se umplu de vulgaritate \u0219i devin impostur\u0103.<\/p>\n
\u00centrebarea care se pune \u00een urma romanului\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0nu este oarecare.\u00a0<\/i>Cum se poate ajunge ca \u00eentr-o comunitate, av\u00e2nd libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi fundamentale \u0219i generalizate, s\u0103 nu se reediteze aservirea altora, conflictele \u0219i degradarea?<\/p>\n
A fost salutar\u0103 intui\u021bia din \u201elegea fundamental\u0103 (Das Grundgesetz<\/i>)\u201d din 1949 a Germaniei Federale, care, pe urmele altor constitu\u021bii moderne, a plecat de la \u201edemnitatea uman\u0103\u201d ca principiu, spre a stabili libert\u0103\u021bile, drepturile \u0219i valorile. Era clar c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile, la origine \u0219i \u00een continuare, stau pe temelia \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d \u2013 altfel, ajung s\u0103 fie sub\u021biate \u0219i tr\u0103date. Nu putem spune, \u00eens\u0103, acela\u0219i lucru despre alte constitu\u021bii, cum, din nefericire, este\u00a0Constitu\u021bia,<\/i>\u00a0dar adesea \u0219i\u00a0 practica judiciar\u0103 \u0219i politica de acum din Rom\u00e2nia, care reduc \u201edemnitatea uman\u0103\u201d la cel mult o valoare printre altele \u0219i ajung la \u00eenc\u0103lcarea ei organizat\u0103. \u201eProtocoalele de cooperare\u201d \u00eentre justi\u021bie \u0219i serviciile secrete \u0219i, mai nou, \u201e\u00een\u021belegerile\u201d pline de ilegalit\u0103\u021bi ale unor nimeri\u021bi la guvernare, prin care cet\u0103\u021beni ai statului sunt \u00eempiedica\u021bi s\u0103 accead\u0103 democratic la decizii, sunt doar partea evident\u0103 a desconsider\u0103rii \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d.<\/p>\n
\u00cen fapt, este de recunoscut c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile fundamentale stau pe un nivel mai ad\u00e2nc, care este cel al vie\u021bii omului \u00een raport cu lumea. Pentru cine vrea onest o societate luminat\u0103 este clar c\u0103 pentru a garanta libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile fundamentale, at\u00e2t de cruciale pentru via\u021ba uman\u0103, mai este nevoie de ceva. \u00censu\u0219i Vestul a generat curente care abordeaz\u0103 via\u021ba uman\u0103 lu\u00e2nd proclamarea libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor \u00eempreun\u0103 cu grija pentru generalizarea lor. Linia care urc\u0103 din cre\u0219tinism, nu numai prin cei mai mari teologi, ci \u0219i prin Montaigne \u0219i John Dewey, spre John Rawls \u0219i Habermas \u0219i zilele noastre,\u00a0 este elocvent\u0103.<\/p>\n
Cultura modern\u0103 a obi\u0219nuit oamenii cu idei precum libertatea personal\u0103, egalitatea \u0219i generalitatea aplic\u0103rii lor, \u00eenc\u00e2t \u00eentoarcerea la stadii vechi ale con\u0219tiin\u021bei culturale nu mai este posibil\u0103. \u00cenapoi nu este \u00eembietor. Dar este de mers \u00eenainte cu curajul ducerii p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t a proiectului european, lu\u00e2nd Vestul \u0219i Estul \u00eempreun\u0103, ca o Europ\u0103 a respectului cet\u0103\u021beniei. \u00cen Europa, nu retragerea mai nou\u0103 \u00een alian\u021be ale segreg\u0103rii, ci acest respect este solu\u021bia.<\/p>\n
Tot mai mul\u021bi exponen\u021bi ai Vestului sunt de p\u0103rere c\u0103 nu se va asana via\u021ba din actuala Europ\u0103 f\u0103r\u0103 a \u00eentregi \u201ecatalogul libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor\u201d din constitu\u021biile existente cu un \u201ecatalog al obliga\u021biilor\u201d. A spus-o cu cea mai acut\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 nimeni altul dec\u00e2t teologul de cea mai mare anvergur\u0103 care a fost Joseph Ratzinger. \u00cen fapt, o lume f\u0103r\u0103 persoane responsabile nu este locuibil\u0103. \u00censu\u0219i liberalismul clasic, din care se revendic\u0103 acum destui oportuni\u0219ti, este azi de trecut printr-o reflec\u021bie \u0219i este de complementat. Dar chiar extinz\u00e2nd \u201ecatalogul\u201d, r\u0103m\u00e2ne valabil imperativul prelu\u0103rii juridice a \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d, ca principiu al ordinii constitu\u021bionale.<\/p>\n
Desigur, f\u0103r\u0103 a fi liber s\u0103 spui \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d \u00een situa\u021bii concrete de participare la un protest, la adoptarea unei legi, la orice se decide, nu exist\u0103 libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi. Numai c\u0103 doar din faptul c\u0103 po\u021bi spune \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d nu rezult\u0103 c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile se exercit\u0103. Spre a exista efectiv, libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile se cer alimentate mereu din ceea ce tr\u0103iesc oamenii, iar aceasta presupune r\u0103spundere. Fapte concrete f\u0103r\u0103 reflec\u021bie devin oarbe, dup\u0103 cum reflec\u021bii f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri r\u0103m\u00e2n goale.<\/p>\n
Abund\u0103 \u0219i azi rezolv\u0103ri false ale libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor. \u00cen unele state, \u00een loc s\u0103 se democratizeze, via\u021ba se reduce la exaltarea aranjamentelor cu orice mijloc \u0219i avem, ca efect, un neoliberalism gata de corupere. \u00cen loc s\u0103 se apeleze la con\u0219tiin\u021be \u0219i voin\u021be, se vrea scientizarea \u0219i avem un tehnocratism rudimentar. \u00cen loc s\u0103 se lucreze la cooper\u0103ri, se \u00eenainteaz\u0103 spre scindarea lumii \u0219i avem noul sectarism ideologic. \u00cen loc de respectul suveranit\u0103\u021bii, avem \u00eenaintarea cleptocra\u021biei. Nu mai discut corsetele puse libert\u0103\u021bii politice, \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103, de impostori care transform\u0103 \u201eapartenen\u021ba la Vest\u201d, pe care nu o \u00een\u021beleg \u0219i la care nu au contribuit, \u00eentr-o demagogie de sezon.<\/p>\n
Dostoievski are dreptate c\u00e2nd spune c\u0103 cel mai ad\u00e2nc nivel \u00een care are de ancorat g\u00e2ndirea asupra societ\u0103\u021bii este mai mult dec\u00e2t al individului, de\u0219i f\u0103r\u0103 individ \u0219i comunitate nu au cum s\u0103 existe valori, mai mult dec\u00e2t al cet\u0103\u021beanului, de\u0219i cu cet\u0103\u021beanul \u00eencepe construc\u021bia institu\u021bional\u0103. Cel mai ad\u00e2nc nivel pentru g\u00e2ndire este cel al fiin\u021bei umane, al individului \u0219i cet\u0103\u021beanului\u00a0 care se exprim\u0103 liber \u00een comunitate. Nevoile, sensibilitatea la suferin\u021b\u0103, rela\u021biile, cugetarea, folosirea limbii sunt unitatea care, \u00eentr-un fel, distinge omul de alte fiin\u021be. Cea \u00een care aceast\u0103 unitate se exprim\u0103 este opinia proprie \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n
S\u0103 ne amintim c\u0103 James Madison, cunoscutul p\u0103rinte fondator al Statelor Unite ale Americii, spunea c\u0103 dac\u0103 oamenii ar fi \u00eengeri, nu ar fi nevoie de stat, legi, demnitari. Potrivit lui Dostoievski, dac\u0103 oamenii ar fi cre\u0219tini, regimurile \u0219i discu\u021bia despre ele ar deveni superflue. Nu este nicidecum vreo provocare la mers \u00eenapoi \u00een istorie \u00een aceste remarci. La celebrul romancier, se pun de fapt probleme rezultate din dou\u0103 fenomene: degradarea \u00een\u021belegerii libert\u0103\u021bii cu care a \u00eenceput societatea modern\u0103 \u0219i mercantilizarea rela\u021biilor oamenilor p\u00e2n\u0103 la limita dezumaniz\u0103rii. Nicio minte normal \u00eenzestrat\u0103 de ast\u0103zi nu contest\u0103 c\u0103 aceste probleme sunt.<\/p>\n
Alegerile libere nu creeaz\u0103 handicapuri societ\u0103\u021bii, cum credeau conservatorii de alt\u0103dat\u0103. Alegerile libere nu pericliteaz\u0103 democra\u021bia, cum cred \u201eliberalii\u201d care ast\u0103zi vor s\u0103 limiteze libert\u0103\u021bile concuren\u021bilor ce-i dep\u0103\u0219esc profesional, civic, moral. Dup\u0103 cum o democra\u021bie nu rezist\u0103 doar cu \u201ealegeri libere\u201d, pe care liberali de carton le \u0219i malformeaz\u0103 u\u0219or, cum a observat deja John Dewey \u2013 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ea devine un soi de autoritarism.<\/p>\n
Nici Dostoievski nu a cedat naivit\u0103\u021bii de a desconsidera alegerile libere ca mecanism de stabilire a deciden\u021bilor.\u00a0 La drept vorbind, el cheam\u0103 la mers \u00eenainte sub cel pu\u021bin trei aspecte. Primul este ancorarea libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor \u00een opera lui Dumnezeu \u00een lume pentru a le scoate din dependen\u021ba de subiec\u021bi ai istoriei, inevitabil de circumstan\u021b\u0103. Al doilea este recunoa\u0219terea plenitudinii valorilor, consider\u00e2ndu-le valori ale fiin\u021bei umane, pentru a evita formaliz\u0103rile \u00een favoarea cuiva. Al treilea este asumarea cultural\u0103 a sanc\u021bion\u0103rii divine a gestiunii libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor. Departe de utopism, romancierul a pledat, la r\u00e2ndul s\u0103u, pentru a se face din libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi realit\u0103\u021bi curente ale vie\u021bii. Nu alternativa la Vest, ci complementarea Vestului era concep\u021bia sa.<\/p>\n
Vestul are mereu resurse l\u0103untrice de relansare.\u00a0<\/i>Cei mai mari teologi au ar\u0103tat c\u0103 \u201elibertatea ca atare nu este perfec\u021bionabil\u0103\u201d, dar \u201el\u0103rgirea des\u0103v\u00e2r\u0219itoare a imaginii omului \u00een cre\u0219tinism este corelativ\u0103 cu l\u0103rgirea des\u0103v\u00e2r\u0219itoare a imaginii sale despre Dumnezeu\u2026\u201d (Hans Urs von Balthasar,\u00a0A fi cre\u0219tin ast\u0103zi<\/i>, Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgul L\u0103pu\u0219, 2003, p. 70, 72). Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, \u00een unele \u021b\u0103ri, chiar cre\u0219tinismul a fost luat sub control de c\u0103tre politic\u0103, \u00een loc s\u0103-i insufle acesteia o schimbare \u00een bine. De aceea, \u201eun om c\u0103ruia i se iau toate greut\u0103\u021bile \u0219i care este r\u0103pit \u00eentr-un \u021binut al laptelui \u0219i mierii visurilor sale, \u00ee\u0219i pierde autenticitatea, se pierde pe sine.\u201d Doar asum\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura patimilor, omul poate ajunge la sine. \u201eNumai a\u0219a, \u00een aceast\u0103 acceptare, omul devine liber.\u00a0 Toate ofertele care promit o m\u00e2ntuire mai ieftin\u0103 vor e\u0219ua \u0219i se vor dovedi a fi \u00een\u0219el\u0103toare. Speran\u021ba cre\u0219tinismului, \u0219ansa credin\u021bei, se bazeaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 pe faptul c\u0103 spune adev\u0103rul\u201d (Joseph Ratzinger,\u00a0De ce sunt \u00eenc\u0103 \u00een Biseric\u0103<\/i>, acela\u0219i volum, p, 116-117). A\u0219 ad\u0103uga c\u0103, dac\u0103 acest adev\u0103r r\u0103m\u00e2ne doar al credin\u021bei, nu va fi destul. Ora este a ini\u021biativelor juridice \u0219i politice.<\/p>\n
Una dintre analizele recente ale situa\u021biei Europei, operat\u0103 chiar \u00een coordonatele mentalit\u0103\u021bii dominante (Europa \u2013 wo bist du? Unterwegs in einem aufgew\u00fchlten Kontinent<\/i>, DTV, M\u00fcnchen, 2022), a t\u00e2n\u0103rului Alex R\u00fchle, eviden\u021biaz\u0103 un bilan\u021b ce pune pe g\u00e2nduri. Analiza pleac\u0103 de la o\u00a0modalitate \u00een sine valoroas\u0103 de a reda ceea ce se petrece: s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u0219ti \u00een \u021binuturile europene, s\u0103 vezi, s\u0103 discu\u021bi cu cei care tr\u0103iesc la fa\u021ba locului. \u00cen fa\u021ba \u201ecomunit\u0103\u021bii de valori (Wertegemeinschaft<\/i>)\u201d, care se proclam\u0103 Uniunea European\u0103, \u00eentrebarea pe care autorul o pune este: Se simt europenii pe picior de egalitate? Teza sa este aceea c\u0103 \u201e\u00een Europa suntem acum <o comunitate a angoasei (wir sind eine Angstgemeischaft<\/i>)>\u201d (p. 12) \u2013 o comunitate \u00eenfrico\u0219at\u0103 c\u0103 cineva vrea s\u0103 ne ocupe. T\u00e2n\u0103rul, altfel adept formal al actualei Comisii Europene, face observa\u021bii demne de men\u021bionat. \u00centre ele, c\u0103 \u201e\u021b\u0103rile Europei de Est nu au devenit niciodat\u0103 parteneri la fel de legitimi; dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea economiilor lor \u0219ubrede \u0219i v\u00e2nzarea total\u0103 a ultimelor structuri c\u0103tre firmele occidentale, ele sunt mai degrab\u0103 regiuni furnizoare de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u2013 ceea ce le epuizeaz\u0103 complet at\u00e2t din punct de vedere demografic, c\u00e2t \u0219i intelectual\u201d (p. 40). Astfel, pe continent este prea pu\u021bin\u0103 \u201ecomunitate a valorilor\u201d.<\/p>\n
Este limpede c\u0103 problema recunoa\u0219terii Estului nu doar ca parte, ci \u0219i ca surs\u0103 de interoga\u021bii, de constat\u0103ri, de solu\u021bii \u0219i de vederi este politic\u0103, \u00eenainte de toate. C\u00e2nd vorbim de Est, nu avem deloc \u00een vedere acel Est care, \u00een unele \u021b\u0103ri, respinge azi alternan\u021ba la putere, precum o f\u0103cea \u00een anii cincizeci. Nici de acela care practic\u0103 segregarea politic\u0103 a celor de alt\u0103 p\u0103rere, dup\u0103 ce \u0219tampileaz\u0103 ca \u201eextremi\u0219ti\u201d concet\u0103\u021beni mai preg\u0103ti\u021bi \u0219i mai devota\u021bi, sau care anuleaz\u0103 alegeri ori crede c\u0103 dup\u0103 o \u201evictorie \u00een alegeri\u201d se poate comite orice. Nu este vorba nici de acel Est \u00een care se cultiv\u0103 cli\u0219ee ale \u201epro-europenismului\u201d \u0219i, mai nou, ale \u201epro-occidentalismului\u201d tocmai de c\u0103tre incapabili care falsific\u0103 diplome \u0219i \u00eentre\u021bin s\u0103r\u0103cia \u0219i corup\u021bia.<\/p>\n
Numai o deschidere politic\u0103 face din Est nu doar parte, ci \u0219i surs\u0103 a Europei. Aceast\u0103 deschidere, \u00een prelungirea n\u0103zuitei deschideri religioase, este necesar\u0103 \u00een Est, dar acum \u0219i \u00een Vest. Cooperarea, dialogul continuu \u00een\u0103untrul fiec\u0103rei \u021b\u0103ri \u0219i \u00eentre Vest \u0219i Est compun solu\u021bia.<\/p>\n
\u00a0Dou\u0103 adev\u0103ruri se impun pe nesim\u021bite. Ceea ce este ast\u0103zi gre\u0219it \u00een Europa \u00een care tr\u0103im se datoreaz\u0103 tot mai mult \u00eenchiderii orizonturilor, corup\u021biei \u0219i cleptocra\u021biei din institu\u021bii. Nu exist\u0103 o surs\u0103 solitar\u0103 a atuurilor \u0219i dificult\u0103\u021bilor Europei, dar pierdem to\u021bi dac\u0103 nu instaur\u0103m, \u00een locul nefericitelor tenta\u021bii de scindare, o nou\u0103 rela\u021bie Est-Vest.<\/p>\n
Nu mai putem schimba istoria, dar putem s\u0103 o scriem echitabil \u0219i mai ales s\u0103 construim altceva. \u0218i \u00een Europa, intrat\u0103 \u00een noua ei criz\u0103, schimbarea politic\u0103, ca prefa\u021b\u0103 a unei vaste schimb\u0103ri culturale \u0219i institu\u021bionale, a devenit deviza realist\u0103. (Din volumul Andrei Marga,\u00a0\u00cenaintarea ra\u021biunii,<\/i>\u00a0\u00een curs de publicare)<\/p>\n
<ahref=\u201dhttp:\/\/www.andreimarga.eu<\/a>\u201e>AndreiMarga<\/a<\/p>\n surs\u0103: cotidianulhd.ro<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Conceptul \u201eEuropa de la Atlantic la Urali\u201d este demult stabilit. Nietzsche l-a\u00a0 conturat, iar de Gaulle \u0219i genera\u021bia sa de lideri vest-europeni l-au reafirmat. Nimeni nu l-a pus la \u00eendoial\u0103, dar mai nou este uitat. Mai ales sub von der Leyen, c\u00e2nd Comisia European\u0103 a trecut la conflictualizarea continentului.<\/p>\n Observa\u021bia pe care o pun \u00een discu\u021bie ini\u021biative din Centrul \u0219i din R\u0103s\u0103ritul Europei este demn\u0103 de a fi luat\u0103 \u00een seam\u0103: \u0219i aceste p\u0103r\u021bi ale continentului pot oferi substan\u021b\u0103 \u00een conceperea Europei. Ori de c\u00e2te ori a fost cazul, am evocat\u00a0 contribu\u021bii din Vestul \u0219i Centrul Europei, (vezi monografiile\u00a0Filosofia unific\u0103rii europene<\/i>, 2006;\u00a0The Destiny of Europe;<\/i>\u00a02011;\u00a0Noua criz\u0103 a Europei<\/i>, 2026). De aceea, de aceast\u0103 dat\u0103, st\u0103rui asupra Estului.<\/p>\n \u00cen fapt, studiile de istorie a religiei atest\u0103 c\u0103 teologia care a culminat cu organizarea catolicismului la Roma \u0219i ramificarea lui \u00een Occident a folosit resurse din diferite p\u0103r\u021bi ale continentului. Destul s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00eensu\u0219i cre\u0219tinismul \u0219i Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi veneau, \u00eentr-un fel, din R\u0103s\u0103rit. Nu mai discut\u0103m alte exemple, din domenii diverse<\/p>\n Dezvoltarea mai intens\u0103 a Vestului, av\u00e2nd Roma ca centru de iradiere cultural\u0103, a creat \u00eens\u0103 realitatea istoric\u0103 a diferen\u021belor de dezvoltare. Emergen\u021ba Reformei protestante, cu Luther, Calvin, Wycliffe,\u00a0 a accentuat \u0219i mai mult dinamica Vestului, iar ceea ce bisericile neoprotestante au pus \u00een mi\u0219care \u00een America a consacrat prevalen\u021ba istoric\u0103 a Vestului. \u00cen orice caz, de c\u00e2teva secole, propunerile pentru Europa au plecat de la aceast\u0103 prevalen\u021b\u0103 \u0219i concretiz\u0103rile ei \u2013 ideatice, \u0219tiin\u021bifico-tehnice, institu\u021bionale, economice.<\/p>\n Cum se st\u0103, \u00eens\u0103, \u00een zilele noastre? Vestul ofer\u0103 acumul\u0103ri istorice mai ample, centre ideatice consacrate, poten\u021bialul \u0219tiin\u021bifico-tehnic mai ridicat, cadrul institu\u021bional care modeleaz\u0103 cele mai multe \u021b\u0103ri, \u0219anse de realizare a persoanelor sporite fa\u021b\u0103 de alte regiuni europene. Dar un fapt este de recunoscut: at\u00e2ta timp c\u00e2t Vestul cultiva libert\u0103\u021bi inspirate de cre\u0219tinism, \u00een Europa erau, desigur, critici motivate de diferen\u021ba de vederi, dar nu vreo ofert\u0103 alternativ\u0103.<\/p>\n \u00centre timp, \u00eens\u0103, solidaritatea oamenilor s-a restr\u00e2ns, iubirea aproapelui s-a refugiat \u00een predici \u0219i manuale, iar deviza \u201efiecare pe contul lui\u201d s-a impus. Societatea modern\u0103 a l\u0103sat mai pu\u021bin loc moralei cre\u0219tine \u0219i a devenit, cum spuneau recent cei mai mari g\u00e2nditori \u0219i teologi, \u201ecinic\u0103\u201d. Libertatea individual\u0103, valoarea definitorie a Vestului, exist\u0103 \u00een constitu\u021bii \u0219i legi, dar depinde \u00een multe privin\u021be de resurse financiare. Lu\u00e2nd-o \u00een de\u0219ert, destui \u00ee\u0219i \u00eemping societ\u0103\u021bile \u00een crize. Drepturile sunt prev\u0103zute \u00een reglement\u0103ri, dar c\u00e2\u021bi le pot exercita? Democra\u021bia este principiul, dar s-a rupt de suveranitatea \u0219i de meritocra\u021bia cu care era legat\u0103 la origini, iar unele \u021b\u0103ri cocheteaz\u0103 azi absurd cu segreg\u0103ri politice.<\/p>\n La un moment dat, cum \u0219tim din istoria cultural\u0103 a Europei, Estul a venit cu un apel ce pleac\u0103 de la o diagnoz\u0103. Istorice\u0219te, \u00eel g\u0103sim \u00een continuare cel mai clar exprimat de c\u0103tre Dostoievski. Scriitorul capteaz\u0103 dileme durabile ale umanit\u0103\u021bii epocii moderne. M\u0103 refer doar la una, din romanul\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0(1868), pe care a\u0219 numi-o \u201edilema liberaliz\u0103rii\u201d: f\u0103r\u0103 generalizarea libert\u0103\u021bilor nu este umanitate, dar, cu libert\u0103\u021bi, unii ajung s\u0103-i aserveasc\u0103 pe al\u021bii. O putem numi \u0219i \u201edilema acord\u0103rii drepturilor\u201d: f\u0103r\u0103 reguli de drept, oamenii fac abuzuri, dar cu reguli de drept, unii profit\u0103 dispropor\u021bionat, \u00een vreme ce al\u021bii pl\u0103tesc. Alexandr Solj\u00e9nitsyne nici nu a trebuit s\u0103 adauge prea mult \u00een\u00a0Declinul curajului<\/i>\u00a0(1978), discursul s\u0103u \u0219ocant, rostit la Harvard.<\/p>\n Azi, suntem \u00een fa\u021ba acestei dileme: f\u0103r\u0103 regulile moralei, \u0219tiin\u021bei \u0219i filosofiei moderne nu putem face fa\u021b\u0103 complexit\u0103\u021bii \u00een cre\u0219tere a vie\u021bii, dar, numai cu ele, complexitatea\u00a0 spore\u0219te p\u00e2n\u0103 la limita practic\u0103 \u2013 ie\u0219irea de sub controlul oamenilor. S\u0103 observ\u0103m \u00eens\u0103 mai \u00eendeaproape reflec\u021bia lui Dostoievski, c\u0103ci nu este deloc o reac\u021bie simplist\u0103, cum unii mai cred \u0219i ast\u0103zi. Romanul\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0 descrie, cum bine \u0219tim, traseul prin\u021bului M\u00e2\u0219kin, \u00eencep\u00e2nd cu revenirea sa \u00een Rusia, din Elve\u021bia, unde, epileptic fiind, fusese internat \u00eentr-un sanatoriu, dup\u0103 ce-\u0219i formase vederea asupra lumii a unui om delicat \u0219i distant de egoisme. Beneficiar al unei mo\u0219teniri, la Saint Petersburg prin\u021bul trece prin medii aristocratice, militare, func\u021bion\u0103re\u0219ti \u0219i jurnalistice \u0219i \u00eent\u00e2lne\u0219te oameni diferi\u021bi. Pe fondul unui conflict, disputat fiind de Aglaia, mezina Epancinilor, \u0219i de Nastasia Filippovna, dar p\u0103r\u0103sit de aceasta din urm\u0103 pentru Rogojin, prin\u021bul se \u00eemboln\u0103ve\u0219te din nou \u0219i este replasat \u00een sanatoriu, \u00een Elve\u021bia. Concluzia era c\u0103 liberalismul se infirm\u0103 pe sine din momentul \u00een care \u201eliberalii no\u0219tri, dup\u0103 cum am avut prilejul s\u0103 m\u0103 conving de nenum\u0103rate ori, nu \u00eeng\u0103duie niciodat\u0103 altuia s\u0103 aib\u0103 p\u0103reri proprii \u0219i r\u0103spund imediat preopinentului lor cu injurii, dac\u0103 nu chiar cu argumente mai tari\u201d (p. 311). Adep\u021bi zgomoto\u0219i ai libert\u0103\u021bii, devin repede intoleran\u021bi cu libertatea altuia! Sensul superior al vie\u021bii ce p\u0103rea atins prin modernizare se destram\u0103. Lipsindu-le un ideal, comportamentele \u201eliberale\u201d se umplu de vulgaritate \u0219i devin impostur\u0103.<\/p>\n \u00centrebarea care se pune \u00een urma romanului\u00a0Idiotul<\/i>\u00a0nu este oarecare.\u00a0<\/i>Cum se poate ajunge ca \u00eentr-o comunitate, av\u00e2nd libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi fundamentale \u0219i generalizate, s\u0103 nu se reediteze aservirea altora, conflictele \u0219i degradarea?<\/p>\n A fost salutar\u0103 intui\u021bia din \u201elegea fundamental\u0103 (Das Grundgesetz<\/i>)\u201d din 1949 a Germaniei Federale, care, pe urmele altor constitu\u021bii moderne, a plecat de la \u201edemnitatea uman\u0103\u201d ca principiu, spre a stabili libert\u0103\u021bile, drepturile \u0219i valorile. Era clar c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile, la origine \u0219i \u00een continuare, stau pe temelia \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d \u2013 altfel, ajung s\u0103 fie sub\u021biate \u0219i tr\u0103date. Nu putem spune, \u00eens\u0103, acela\u0219i lucru despre alte constitu\u021bii, cum, din nefericire, este\u00a0Constitu\u021bia,<\/i>\u00a0dar adesea \u0219i\u00a0 practica judiciar\u0103 \u0219i politica de acum din Rom\u00e2nia, care reduc \u201edemnitatea uman\u0103\u201d la cel mult o valoare printre altele \u0219i ajung la \u00eenc\u0103lcarea ei organizat\u0103. \u201eProtocoalele de cooperare\u201d \u00eentre justi\u021bie \u0219i serviciile secrete \u0219i, mai nou, \u201e\u00een\u021belegerile\u201d pline de ilegalit\u0103\u021bi ale unor nimeri\u021bi la guvernare, prin care cet\u0103\u021beni ai statului sunt \u00eempiedica\u021bi s\u0103 accead\u0103 democratic la decizii, sunt doar partea evident\u0103 a desconsider\u0103rii \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d.<\/p>\n \u00cen fapt, este de recunoscut c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile fundamentale stau pe un nivel mai ad\u00e2nc, care este cel al vie\u021bii omului \u00een raport cu lumea. Pentru cine vrea onest o societate luminat\u0103 este clar c\u0103 pentru a garanta libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile fundamentale, at\u00e2t de cruciale pentru via\u021ba uman\u0103, mai este nevoie de ceva. \u00censu\u0219i Vestul a generat curente care abordeaz\u0103 via\u021ba uman\u0103 lu\u00e2nd proclamarea libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor \u00eempreun\u0103 cu grija pentru generalizarea lor. Linia care urc\u0103 din cre\u0219tinism, nu numai prin cei mai mari teologi, ci \u0219i prin Montaigne \u0219i John Dewey, spre John Rawls \u0219i Habermas \u0219i zilele noastre,\u00a0 este elocvent\u0103.<\/p>\n Cultura modern\u0103 a obi\u0219nuit oamenii cu idei precum libertatea personal\u0103, egalitatea \u0219i generalitatea aplic\u0103rii lor, \u00eenc\u00e2t \u00eentoarcerea la stadii vechi ale con\u0219tiin\u021bei culturale nu mai este posibil\u0103. \u00cenapoi nu este \u00eembietor. Dar este de mers \u00eenainte cu curajul ducerii p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t a proiectului european, lu\u00e2nd Vestul \u0219i Estul \u00eempreun\u0103, ca o Europ\u0103 a respectului cet\u0103\u021beniei. \u00cen Europa, nu retragerea mai nou\u0103 \u00een alian\u021be ale segreg\u0103rii, ci acest respect este solu\u021bia.<\/p>\n Tot mai mul\u021bi exponen\u021bi ai Vestului sunt de p\u0103rere c\u0103 nu se va asana via\u021ba din actuala Europ\u0103 f\u0103r\u0103 a \u00eentregi \u201ecatalogul libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor\u201d din constitu\u021biile existente cu un \u201ecatalog al obliga\u021biilor\u201d. A spus-o cu cea mai acut\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 nimeni altul dec\u00e2t teologul de cea mai mare anvergur\u0103 care a fost Joseph Ratzinger. \u00cen fapt, o lume f\u0103r\u0103 persoane responsabile nu este locuibil\u0103. \u00censu\u0219i liberalismul clasic, din care se revendic\u0103 acum destui oportuni\u0219ti, este azi de trecut printr-o reflec\u021bie \u0219i este de complementat. Dar chiar extinz\u00e2nd \u201ecatalogul\u201d, r\u0103m\u00e2ne valabil imperativul prelu\u0103rii juridice a \u201edemnit\u0103\u021bii umane\u201d, ca principiu al ordinii constitu\u021bionale.<\/p>\n Desigur, f\u0103r\u0103 a fi liber s\u0103 spui \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d \u00een situa\u021bii concrete de participare la un protest, la adoptarea unei legi, la orice se decide, nu exist\u0103 libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi. Numai c\u0103 doar din faptul c\u0103 po\u021bi spune \u201enu\u201d sau \u201eda\u201d nu rezult\u0103 c\u0103 libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile se exercit\u0103. Spre a exista efectiv, libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile se cer alimentate mereu din ceea ce tr\u0103iesc oamenii, iar aceasta presupune r\u0103spundere. Fapte concrete f\u0103r\u0103 reflec\u021bie devin oarbe, dup\u0103 cum reflec\u021bii f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri r\u0103m\u00e2n goale.<\/p>\n Abund\u0103 \u0219i azi rezolv\u0103ri false ale libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor. \u00cen unele state, \u00een loc s\u0103 se democratizeze, via\u021ba se reduce la exaltarea aranjamentelor cu orice mijloc \u0219i avem, ca efect, un neoliberalism gata de corupere. \u00cen loc s\u0103 se apeleze la con\u0219tiin\u021be \u0219i voin\u021be, se vrea scientizarea \u0219i avem un tehnocratism rudimentar. \u00cen loc s\u0103 se lucreze la cooper\u0103ri, se \u00eenainteaz\u0103 spre scindarea lumii \u0219i avem noul sectarism ideologic. \u00cen loc de respectul suveranit\u0103\u021bii, avem \u00eenaintarea cleptocra\u021biei. Nu mai discut corsetele puse libert\u0103\u021bii politice, \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103, de impostori care transform\u0103 \u201eapartenen\u021ba la Vest\u201d, pe care nu o \u00een\u021beleg \u0219i la care nu au contribuit, \u00eentr-o demagogie de sezon.<\/p>\n Dostoievski are dreptate c\u00e2nd spune c\u0103 cel mai ad\u00e2nc nivel \u00een care are de ancorat g\u00e2ndirea asupra societ\u0103\u021bii este mai mult dec\u00e2t al individului, de\u0219i f\u0103r\u0103 individ \u0219i comunitate nu au cum s\u0103 existe valori, mai mult dec\u00e2t al cet\u0103\u021beanului, de\u0219i cu cet\u0103\u021beanul \u00eencepe construc\u021bia institu\u021bional\u0103. Cel mai ad\u00e2nc nivel pentru g\u00e2ndire este cel al fiin\u021bei umane, al individului \u0219i cet\u0103\u021beanului\u00a0 care se exprim\u0103 liber \u00een comunitate. Nevoile, sensibilitatea la suferin\u021b\u0103, rela\u021biile, cugetarea, folosirea limbii sunt unitatea care, \u00eentr-un fel, distinge omul de alte fiin\u021be. Cea \u00een care aceast\u0103 unitate se exprim\u0103 este opinia proprie \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n S\u0103 ne amintim c\u0103 James Madison, cunoscutul p\u0103rinte fondator al Statelor Unite ale Americii, spunea c\u0103 dac\u0103 oamenii ar fi \u00eengeri, nu ar fi nevoie de stat, legi, demnitari. Potrivit lui Dostoievski, dac\u0103 oamenii ar fi cre\u0219tini, regimurile \u0219i discu\u021bia despre ele ar deveni superflue. Nu este nicidecum vreo provocare la mers \u00eenapoi \u00een istorie \u00een aceste remarci. La celebrul romancier, se pun de fapt probleme rezultate din dou\u0103 fenomene: degradarea \u00een\u021belegerii libert\u0103\u021bii cu care a \u00eenceput societatea modern\u0103 \u0219i mercantilizarea rela\u021biilor oamenilor p\u00e2n\u0103 la limita dezumaniz\u0103rii. Nicio minte normal \u00eenzestrat\u0103 de ast\u0103zi nu contest\u0103 c\u0103 aceste probleme sunt.<\/p>\n Alegerile libere nu creeaz\u0103 handicapuri societ\u0103\u021bii, cum credeau conservatorii de alt\u0103dat\u0103. Alegerile libere nu pericliteaz\u0103 democra\u021bia, cum cred \u201eliberalii\u201d care ast\u0103zi vor s\u0103 limiteze libert\u0103\u021bile concuren\u021bilor ce-i dep\u0103\u0219esc profesional, civic, moral. Dup\u0103 cum o democra\u021bie nu rezist\u0103 doar cu \u201ealegeri libere\u201d, pe care liberali de carton le \u0219i malformeaz\u0103 u\u0219or, cum a observat deja John Dewey \u2013 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ea devine un soi de autoritarism.<\/p>\n Nici Dostoievski nu a cedat naivit\u0103\u021bii de a desconsidera alegerile libere ca mecanism de stabilire a deciden\u021bilor.\u00a0 La drept vorbind, el cheam\u0103 la mers \u00eenainte sub cel pu\u021bin trei aspecte. Primul este ancorarea libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor \u00een opera lui Dumnezeu \u00een lume pentru a le scoate din dependen\u021ba de subiec\u021bi ai istoriei, inevitabil de circumstan\u021b\u0103. Al doilea este recunoa\u0219terea plenitudinii valorilor, consider\u00e2ndu-le valori ale fiin\u021bei umane, pentru a evita formaliz\u0103rile \u00een favoarea cuiva. Al treilea este asumarea cultural\u0103 a sanc\u021bion\u0103rii divine a gestiunii libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor. Departe de utopism, romancierul a pledat, la r\u00e2ndul s\u0103u, pentru a se face din libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi realit\u0103\u021bi curente ale vie\u021bii. Nu alternativa la Vest, ci complementarea Vestului era concep\u021bia sa.<\/p>\n Vestul are mereu resurse l\u0103untrice de relansare.\u00a0<\/i>Cei mai mari teologi au ar\u0103tat c\u0103 \u201elibertatea ca atare nu este perfec\u021bionabil\u0103\u201d, dar \u201el\u0103rgirea des\u0103v\u00e2r\u0219itoare a imaginii omului \u00een cre\u0219tinism este corelativ\u0103 cu l\u0103rgirea des\u0103v\u00e2r\u0219itoare a imaginii sale despre Dumnezeu\u2026\u201d (Hans Urs von Balthasar,\u00a0A fi cre\u0219tin ast\u0103zi<\/i>, Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgul L\u0103pu\u0219, 2003, p. 70, 72). Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, \u00een unele \u021b\u0103ri, chiar cre\u0219tinismul a fost luat sub control de c\u0103tre politic\u0103, \u00een loc s\u0103-i insufle acesteia o schimbare \u00een bine. De aceea, \u201eun om c\u0103ruia i se iau toate greut\u0103\u021bile \u0219i care este r\u0103pit \u00eentr-un \u021binut al laptelui \u0219i mierii visurilor sale, \u00ee\u0219i pierde autenticitatea, se pierde pe sine.\u201d Doar asum\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura patimilor, omul poate ajunge la sine. \u201eNumai a\u0219a, \u00een aceast\u0103 acceptare, omul devine liber.\u00a0 Toate ofertele care promit o m\u00e2ntuire mai ieftin\u0103 vor e\u0219ua \u0219i se vor dovedi a fi \u00een\u0219el\u0103toare. Speran\u021ba cre\u0219tinismului, \u0219ansa credin\u021bei, se bazeaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 pe faptul c\u0103 spune adev\u0103rul\u201d (Joseph Ratzinger,\u00a0De ce sunt \u00eenc\u0103 \u00een Biseric\u0103<\/i>, acela\u0219i volum, p, 116-117). A\u0219 ad\u0103uga c\u0103, dac\u0103 acest adev\u0103r r\u0103m\u00e2ne doar al credin\u021bei, nu va fi destul. Ora este a ini\u021biativelor juridice \u0219i politice.<\/p>\n Una dintre analizele recente ale situa\u021biei Europei, operat\u0103 chiar \u00een coordonatele mentalit\u0103\u021bii dominante (Europa \u2013 wo bist du? Unterwegs in einem aufgew\u00fchlten Kontinent<\/i>, DTV, M\u00fcnchen, 2022), a t\u00e2n\u0103rului Alex R\u00fchle, eviden\u021biaz\u0103 un bilan\u021b ce pune pe g\u00e2nduri. Analiza pleac\u0103 de la o\u00a0modalitate \u00een sine valoroas\u0103 de a reda ceea ce se petrece: s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u0219ti \u00een \u021binuturile europene, s\u0103 vezi, s\u0103 discu\u021bi cu cei care tr\u0103iesc la fa\u021ba locului. \u00cen fa\u021ba \u201ecomunit\u0103\u021bii de valori (Wertegemeinschaft<\/i>)\u201d, care se proclam\u0103 Uniunea European\u0103, \u00eentrebarea pe care autorul o pune este: Se simt europenii pe picior de egalitate? Teza sa este aceea c\u0103 \u201e\u00een Europa suntem acum <o comunitate a angoasei (wir sind eine Angstgemeischaft<\/i>)>\u201d (p. 12) \u2013 o comunitate \u00eenfrico\u0219at\u0103 c\u0103 cineva vrea s\u0103 ne ocupe. T\u00e2n\u0103rul, altfel adept formal al actualei Comisii Europene, face observa\u021bii demne de men\u021bionat. \u00centre ele, c\u0103 \u201e\u021b\u0103rile Europei de Est nu au devenit niciodat\u0103 parteneri la fel de legitimi; dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea economiilor lor \u0219ubrede \u0219i v\u00e2nzarea total\u0103 a ultimelor structuri c\u0103tre firmele occidentale, ele sunt mai degrab\u0103 regiuni furnizoare de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u2013 ceea ce le epuizeaz\u0103 complet at\u00e2t din punct de vedere demografic, c\u00e2t \u0219i intelectual\u201d (p. 40). Astfel, pe continent este prea pu\u021bin\u0103 \u201ecomunitate a valorilor\u201d.<\/p>\n Este limpede c\u0103 problema recunoa\u0219terii Estului nu doar ca parte, ci \u0219i ca surs\u0103 de interoga\u021bii, de constat\u0103ri, de solu\u021bii \u0219i de vederi este politic\u0103, \u00eenainte de toate. C\u00e2nd vorbim de Est, nu avem deloc \u00een vedere acel Est care, \u00een unele \u021b\u0103ri, respinge azi alternan\u021ba la putere, precum o f\u0103cea \u00een anii cincizeci. Nici de acela care practic\u0103 segregarea politic\u0103 a celor de alt\u0103 p\u0103rere, dup\u0103 ce \u0219tampileaz\u0103 ca \u201eextremi\u0219ti\u201d concet\u0103\u021beni mai preg\u0103ti\u021bi \u0219i mai devota\u021bi, sau care anuleaz\u0103 alegeri ori crede c\u0103 dup\u0103 o \u201evictorie \u00een alegeri\u201d se poate comite orice. Nu este vorba nici de acel Est \u00een care se cultiv\u0103 cli\u0219ee ale \u201epro-europenismului\u201d \u0219i, mai nou, ale \u201epro-occidentalismului\u201d tocmai de c\u0103tre incapabili care falsific\u0103 diplome \u0219i \u00eentre\u021bin s\u0103r\u0103cia \u0219i corup\u021bia.<\/p>\n Numai o deschidere politic\u0103 face din Est nu doar parte, ci \u0219i surs\u0103 a Europei. Aceast\u0103 deschidere, \u00een prelungirea n\u0103zuitei deschideri religioase, este necesar\u0103 \u00een Est, dar acum \u0219i \u00een Vest. Cooperarea, dialogul continuu \u00een\u0103untrul fiec\u0103rei \u021b\u0103ri \u0219i \u00eentre Vest \u0219i Est compun solu\u021bia.<\/p>\n \u00a0Dou\u0103 adev\u0103ruri se impun pe nesim\u021bite. Ceea ce este ast\u0103zi gre\u0219it \u00een Europa \u00een care tr\u0103im se datoreaz\u0103 tot mai mult \u00eenchiderii orizonturilor, corup\u021biei \u0219i cleptocra\u021biei din institu\u021bii. Nu exist\u0103 o surs\u0103 solitar\u0103 a atuurilor \u0219i dificult\u0103\u021bilor Europei, dar pierdem to\u021bi dac\u0103 nu instaur\u0103m, \u00een locul nefericitelor tenta\u021bii de scindare, o nou\u0103 rela\u021bie Est-Vest.<\/p>\n Nu mai putem schimba istoria, dar putem s\u0103 o scriem echitabil \u0219i mai ales s\u0103 construim altceva. \u0218i \u00een Europa, intrat\u0103 \u00een noua ei criz\u0103, schimbarea politic\u0103, ca prefa\u021b\u0103 a unei vaste schimb\u0103ri culturale \u0219i institu\u021bionale, a devenit deviza realist\u0103. (Din volumul Andrei Marga,\u00a0\u00cenaintarea ra\u021biunii,<\/i>\u00a0\u00een curs de publicare)<\/p>\n <ahref=\u201dhttp:\/\/www.andreimarga.eu<\/a>\u201e>AndreiMarga<\/a<\/p>\n