{"id":1950868,"date":"2026-05-23T00:00:00","date_gmt":"2026-05-22T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1950868"},"modified":"2026-05-23T00:00:00","modified_gmt":"2026-05-22T21:00:00","slug":"documentar-cinci-ani-de-la-moartea-autorului-si-ilustratorului-de-carti-pentru-copii-eric-carle-23-mai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1950868","title":{"rendered":"DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea autorului \u0219i ilustratorului de c\u0103r\u021bi pentru copii, Eric Carle (23 mai)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202605\/20260522203356_707057.jpg”]<\/p>\n

\n

Autor \u0219i ilustrator, Eric Carle a publicat peste 70 de c\u0103r\u021bi pentru copii. Este probabil cel mai bine cunoscut pentru scrierea \u0219i ilustrarea c\u0103r\u021bii ‘Omida m\u00e2nc\u0103cioas\u0103’ (1969), care a c\u00e2\u0219tigat numeroase premii at\u00e2t \u00een SUA, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. Eric Carle spera, ca prin c\u0103r\u021bile sale, s\u0103 ofere copiilor oportunitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba ceva nou despre lumea din jurul lor, dar \u0219i s\u0103 stabileasc\u0103 o punte \u00eentre \u00eenv\u0103\u021barea de acas\u0103 \u0219i cea de la \u0219coal\u0103, o tranzi\u021bie care a fost dificil\u0103 pentru el, pe c\u00e2nd copil, noteaz\u0103 https:\/\/www.illustrationhistory.org\/<\/a>.<\/p>\n

N\u0103scut \u00een Syracuse, New York, pe 25 iunie 1929, Eric Carle a fost fiul imigran\u021bilor germani Erich \u0219i Johanna. \u00cen ciuda problemelor economice grave, tat\u0103l lui Eric era vopsitor la compania Easy Washer din Syracuse, iar mama sa lucra ca menajer\u0103 pentru o familie \u00eenst\u0103rit\u0103. \u00cen 1935, c\u00e2nd Carle avea doar \u0219ase ani, familia a decis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Germania. \u00cenainte de a se muta \u00een str\u0103in\u0103tate, el \u00ee\u0219i dezvoltase o pasiune pentru desen, \u00eencurajat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea sa din clasa \u00eent\u00e2i, Lena Frickey.<\/p>\n

Carle a mers la \u0219coal\u0103 \u00een Stuttgart. La c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 invadarea Poloniei de c\u0103tre germani, tat\u0103l lui Carle a fost \u00eenrolat \u00een Wehrmacht. Ulterior, a fost \u021binut \u00eentr-un lag\u0103r rus de prizonieri de r\u0103zboi \u0219i nu s-a mai \u00eentors acas\u0103 timp de c\u00e2\u021biva ani. \u00cen timpul r\u0103zboiului, Stuttgart, un centru industrial important care avea mai multe c\u0103i ferate \u0219i baze militare, a fost supus bombardamentelor alia\u021bilor, Carle fiind nevoit s\u0103 fug\u0103 \u00een zona rural\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa foto: www.imdb.com<\/a><\/p>\n

\n

\u0218colarizarea sa \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost strict\u0103, foarte diferit\u0103 de perioada petrecut\u0103 la Syracuse. Cu toate acestea, unul dintre profesorii lui Carle, Herr Krauss, s-a opus reglement\u0103rilor (\u0219coala se concentra \u00een principal pe arta realist\u0103 \u0219i naturalist\u0103, alte mi\u0219c\u0103ri artistice fiind considerate ‘degenerate’ de c\u0103tre nazi\u0219ti \u0219i nu au fost predate elevilor) \u0219i i-a ar\u0103tat, acestuia, \u00een secret, lucr\u0103ri ale unor arti\u0219ti precum Picasso, Paul Klee \u0219i Wassily Kandinsky. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 l-a \u0219ocat \u0219i l-a entuziasmat pe t\u00e2n\u0103rul Carle, lucr\u0103rile fiind diferite de orice i se ar\u0103tase la \u0219coal\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, s-a \u00eenscris la cursurile Academiei de Arte Frumoase din Stuttgart, unde a studiat arta comercial\u0103 sub \u00eendrumarea profesorului Ernst Schneidler – un reputat designer, caligraf \u0219i tipograf.<\/p>\n

La 23 de ani, Carle s-a \u00eentors \u00een SUA, cu patruzeci de dolari \u00een buzunar \u0219i cu un portofoliu. A fost designer grafic pentru The New York Times, \u00een departamentul de marketing. A fost apoi director artistic pentru o agen\u021bie de publicitate specializat\u0103 \u00een industria farmaceutic\u0103. Munca sa \u00een publicitate, \u00een special reclama cu un homar ro\u0219u, a atras aten\u021bia autorului \u0219i directorului editorial William Martin Jr., care i-a cerut s\u0103-i ilustreze cartea ‘Brown Bear, Brown Bear, What Do You See?’, pe care a publicat-o \u00een 1967.<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa foto: www.imdb.com<\/a><\/p>\n

\n

Un an mai t\u00e2rziu, Carle a publicat prima sa carte ilustrat\u0103, ‘1, 2, 3 to the Zoo’. De\u0219i nu con\u021bine text, aceast\u0103 carte se concentreaz\u0103 pe alfabetizarea vizual\u0103 \u0219i \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe cei mai mici cititori s\u0103 observe \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be. Animale colorate c\u0103l\u0103toresc \u00een vagoane de tren, fiecare vagon av\u00e2nd un num\u0103r tot mai mare de animale p\u00e2n\u0103 ajunge la zece. \u00cen anul urm\u0103tor, \u00een iunie 1969, Carle a publicat ‘The Very Hungry Caterpillar’.<\/p>\n

‘The Very Hungry Caterpillar’ (‘Omida m\u00e2nc\u0103cioas\u0103’) este probabil cea mai cunoscut\u0103 carte ilustrat\u0103 a lui Carle, fiind tradus\u0103 \u00een peste \u0219aizeci \u0219i \u0219ase de limbi \u0219i v\u00e2ndut\u0103 \u00een peste cincizeci de milioane de exemplare. A fost numit\u0103 una dintre cele mai bune zece c\u0103r\u021bi ilustrate ale anului de c\u0103tre The New York Times (1969) \u0219i a fost premiat\u0103 cu Deutsche Jugendbuchpreis (1970), cu premiul Institutului American de Arte Grafice (1970) \u0219i cu premiul cititorilor ‘Nakamori’ \u00een Japonia (1975), printre altele. Criticii au l\u0103udat-o pentru imaginile sale frumoase, povestea \u0219i integrarea diverselor concepte.<\/p>\n