Sistemul hidroenergetic \u0219i de naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I a intrat \u00een func\u021biune \u00een mai 1972 \u0219i, la 54 de ani de la inaugurare, a r\u0103mas cel mai important produc\u0103tor de energie hidro din Rom\u00e2nia, cu o putere instalat\u0103 de peste 2.200 MW. Construc\u021bia sa a adus schimb\u0103ri ample \u00een regiunea dun\u0103rean\u0103.<\/p>\n
Au trecut 54 de ani de la inaugurarea Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I, care cuprinde una dintre cele mai mari hidrocentrale din Europa. Hidrocentrala Por\u021bile de Fier I a fost construit\u0103 \u00een anii \u201960, printr-un proiect comun al Rom\u00e2niei \u0219i al fostei Iugoslavii.<\/p>\n
\u201eConstruc\u021bia Sistemului Por\u021bile de Fier I a \u00eenceput la data de 7 septembrie 1964, odat\u0103 cu inaugurarea oficial\u0103 a \u0219antierului. Primul obiectiv pus \u00een func\u021biune pe partea rom\u00e2n\u0103 a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din central\u0103 au fost puse \u00een func\u021biune: primul la data de 14 august 1970, iar ultimul \u00een decembrie 1971. Inaugurarea oficial\u0103 a obiectivului s-a f\u0103cut la data de 16 mai 1972\u201d<\/i>, arat\u0103 Hidroelectrica.<\/p>\nCea mai mare hidrocentral\u0103 din Rom\u00e2nia<\/h2>\n
Barajul de pe Dun\u0103re \u0219i hidrocentrala au fost construite \u00een anii \u201960, \u00eentre localit\u0103\u021bile Gura V\u0103ii, din Rom\u00e2nia, \u0219i Sip, din Serbia, \u0219i sunt componentele principale ale Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier.<\/p>\n
\u201eObiectivul este simetric fa\u021b\u0103 de axa Dun\u0103rii \u0219i este compus din dou\u0103 centrale hidroelectrice cu c\u00e2te \u0219ase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, dou\u0103 ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m \u2014 c\u00e2te una pentru fiecare parte \u2014 \u0219i un baraj deversor cu 14 c\u00e2mpuri deversoare, c\u00e2te \u0219apte pentru fiecare parte. Centrala Hidroelectric\u0103 de la Por\u021bile de Fier I are, dup\u0103 retehnologizare, o produc\u021bie de energie electric\u0103 anual\u0103 de proiect de 5.241.000 MWh \u00een anul mediu hidrologic, ceea ce reprezint\u0103 circa 10 la sut\u0103 din produc\u021bia la nivel na\u021bional. \u00cen plus, centrala asigur\u0103 aproape jum\u0103tate din serviciile tehnologice de sistem din Rom\u00e2nia<\/i>\u201d, noteaz\u0103 Hidroelectrica.<\/p>\n
Barajul de la Gura V\u0103ii, o suburbie a municipiului Drobeta-Turnu Severin, traverseaz\u0103 fluviul Dun\u0103rea la kilometrul fluvial 943, \u00een zona cunoscut\u0103 din Antichitate sub numele de Por\u021bile de Fier sau \u201eCataracte\u201d, un sector dificil pentru naviga\u021bie. Construc\u021bia are o lungime total\u0103 de aproximativ 1.278 de metri \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime de circa 60 de metri, iar lacul de acumulare creat \u00een amonte se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de peste 100 de kilometri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 rolul \u00een producerea de energie electric\u0103, amenajarea de la Por\u021bile de Fier I a vizat \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea naviga\u021biei pe Dun\u0103re, regularizarea nivelului apei \u0219i prevenirea inunda\u021biilor \u00een C\u00e2mpia Dun\u0103rii. Prin dimensiunile \u0219i puterea lor instalat\u0103, agregatele din centrale \u0219i ecluzele au fost printre cele mai mari de acest tip din lume.<\/p>\n
Proiect a\u0219teptat de mai multe decenii<\/h2>\n
Construirea hidrocentralei de la Por\u021bile de Fier I a fost cel mai ambi\u021bios proiect de exploatare a poten\u021bialului hidroenergetic al Dun\u0103rii, dar \u0219i de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a naviga\u021biei \u0219i de control al inunda\u021biilor cauzate de fluviu. Proiectul pentru amenajarea hidroenergetic\u0103 \u0219i de naviga\u021bie a fost elaborat \u00een anii \u201950, \u00eens\u0103 planurile unor hidrocentrale pe Dun\u0103re sunt mult mai vechi.<\/p>\n
Romanii au amenajat, \u00een primii ani ai secolului al II-lea, un canal de naviga\u021bie la Por\u021bile de Fier, iar \u00een secolul al XIX-lea, \u00een aceea\u0219i zon\u0103 a cataractelor, au avut loc lucr\u0103ri de regularizare. Dup\u0103 1918, mai mul\u021bi profesori \u0219i ingineri maghiari, cehi, iugoslavi \u0219i rom\u00e2ni au realizat studii hidrologice, geologice \u0219i energetice \u00een sectorul Por\u021bilor de Fier, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul guvernelor vremii.<\/p>\n
Cercet\u0103rile au continuat \u0219i \u00een deceniile urm\u0103toare. \u00cen anii \u201930 \u0219i \u201940, speciali\u0219tii rom\u00e2ni au analizat mai multe solu\u021bii de amenajare a Dun\u0103rii, cu una, dou\u0103 sau trei centrale hidroelectrice \u00een trepte. \u00cen timp, varianta cu o singur\u0103 central\u0103 mare la Por\u021bile de Fier a fost considerat\u0103 cea mai avantajoas\u0103 economic \u0219i a stat la baza proiectului rom\u00e2no-iugoslav realizat c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/index-1.webp\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\u00cen anii \u201930, inginerul\u00a0Dorin Pavel, considerat \u201ep\u0103rintele hidroenergeticii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d<\/a>, a elaborat un amplu plan de amenajare a apelor Rom\u00e2niei, care includea sute de uzine hidroelectrice proiectate, inclusiv pe Dun\u0103re. Studiile sale au influen\u021bat proiectarea hidroenergetic\u0103 din deceniile urm\u0103toare.<\/p>\n \u00cen 1956, Dorin Pavel prezenta deja importan\u021ba economic\u0103 a viitorului proiect rom\u00e2no-iugoslav de la Por\u021bile de Fier.<\/p>\n \u201eDun\u0103rea va deveni \u00een cur\u00e2nd artera principal\u0103 a unui vast sistem de naviga\u021bie care va lega Marea Neagr\u0103 cu Oceanul Atlantic, cu Marea Baltic\u0103 \u0219i Marea Mediteran\u0103, iar prin Marea Neagr\u0103, cu vasta re\u021bea de naviga\u021bie a Uniunii Sovietice. Amenaj\u0103rile proiectate la Por\u021bile de Fier vor spori traficul total, \u00een ambele sensuri ale Dun\u0103rii, la 60\u201380 de milioane de tone anual, adic\u0103 de zece ori traficul actual. Vasele maritime vor putea naviga \u00een susul Dun\u0103rii p\u00e2n\u0103 la Belgrad\u201d<\/i>, ar\u0103ta inginerul.<\/p>\n Dorin Pavel sus\u021binea c\u0103 amenaj\u0103rile de pe Dun\u0103re urmau s\u0103 aduc\u0103 \u0219i alte beneficii economice: realizarea unor sisteme de iriga\u021bii, de protec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor \u0219i transformarea unor terenuri ml\u0103\u0219tinoase \u00een suprafe\u021be cultivabile, pe milioane de hectare din \u021b\u0103rile dun\u0103rene.<\/p>\n \u201ePe l\u00e2ng\u0103 utiliz\u0103rile hidroameliora\u021biilor \u0219i naviga\u021biei, mai intervine captarea uria\u0219elor energii hidraulice, apoi alimentarea cu ap\u0103 a ora\u0219elor, satelor \u0219i industriilor, valorific\u0103rile piscicole, ale stufului \u0219i ale altor bog\u0103\u021bii naturale ale bazinului Dun\u0103rii. Astfel, se vor crea condi\u021bii favorabile pentru dezvoltarea unor noi industrii electrosiderurgice, metalurgice, electrochimice \u0219i alimentare de-a lungul Dun\u0103rii<\/i>\u201d, ad\u0103uga inginerul.<\/p>\n \u00cens\u0103 printre cele mai importante beneficii ale amenaj\u0103rii, invocate de inginer, era poten\u021bialul hidroenergetic al sectorului Por\u021bile de Fier. \u00centre Bazia\u0219 \u0219i Turnu Severin, Dun\u0103rea str\u0103bate, pe 141 de kilometri, defileul s\u0103pat \u00eentre Carpa\u021bii Meridionali \u0219i Balcanii Apuseni, av\u00e2nd o diferen\u021b\u0103 de nivel de 36 de metri \u0219i un debit mediu de 5.460 de metri cubi pe secund\u0103.<\/p>\n \u201eDin aceasta rezult\u0103 o putere medie de 1.680.000 kW \u2014 2,3 milioane cai-putere \u2014 \u0219i o energie de 14,7 miliarde kWh\/an\u201d<\/i>, nota Dorin Pavel.<\/p>\n \u00cen anii \u201950, amenajarea de la Por\u021bile de Fier a fost propus\u0103 \u00een mai multe variante, cu una sau dou\u0103 uzine, cu instala\u021bii de diferite dimensiuni \u0219i capacit\u0103\u021bi. Toate aveau ca scop asigurarea energiei electrice pentru cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, dezvoltarea traficului naval, a sistemelor de iriga\u021bii \u0219i a industriei, atenuarea inunda\u021biilor \u0219i crearea unor noi sta\u021biuni turistice, ar\u0103ta specialistul.<\/p>\n Memoriul tehnic al proiectului a fost finalizat \u00een 1960, iar \u00een toamna anului 1964 au \u00eenceput primele lucr\u0103ri. Dou\u0103 \u0219antiere au fost deschise: unul pe malul s\u00e2rbesc al Dun\u0103rii, la Sip, iar cel\u0103lalt pe malul rom\u00e2nesc, la Gura V\u0103ii, localit\u0103\u021bi unite la \u00eenceput printr-un pod provizoriu.<\/p>\n \u201eMai mult de 10.000 de constructori \u0219i montori din toate jude\u021bele \u021b\u0103rii au \u00eenscrise \u00een carnetele de munc\u0103 \u00eensemnele Sistemului hidroenergetic \u0219i de naviga\u021bie Por\u021bile de Fier\u201d,\u00a0<\/i>informa presa vremii, \u00een 1972, la finalizarea lucr\u0103rilor.<\/p>\n\n \u00cen primii patru ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor de la Por\u021bile de Fier I au fost construite ecluzele, cele dou\u0103 centrale electrice \u0219i trei c\u00e2mpuri deversoare, timp \u00een care fluviul \u0219i-a continuat cursul pe mijloc. \u00cen a doua faz\u0103 de construc\u021bie, \u00eenceput\u0103 \u00een 1968, zona de mijloc a fluviului a fost izolat\u0103, pentru a putea fi construite celelalte guri deversoare.<\/p>\n \u201ePe \u0219antier nu era greu, dar se muncea mult. Programul era iarna de 8 ore, iar vara de 10 ore. Dac\u0103 st\u0103teai peste 10 ore, \u00eensemna c\u0103 f\u0103ceai ore suplimentare, adic\u0103 se lucra \u0219i 12, 14, chiar 16 ore uneori. Pentru acestea primeai bani \u00een plus, care se adunau la lichidare. A\u0219a era pe vremea lui Ceau\u0219escu \u0219i a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Erau \u00eens\u0103 boli profesionale, iar mul\u021bi au avut de suferit. Din cauza vibra\u021biilor \u0219i a zgomotului de la turbin\u0103 \u00ee\u021bi putea disp\u0103rea auzul, \u00ee\u021bi amor\u021beau m\u00e2inile, sistemul nervos era afectat de induc\u021bia magnetic\u0103. Eu, c\u00e2nd am ie\u0219it la pensie, am ie\u0219it s\u0103n\u0103tos. Dar cu timpul nu mai g\u0103se\u0219ti oameni perfect s\u0103n\u0103to\u0219i<\/i>\u201d, \u00ee\u0219i amintea Gicu,\u00a0un localnic din Gura V\u0103ii, care a muncit la construc\u021bia hidrocentralei.<\/a><\/p>\n Mii de oameni au fost str\u0103muta\u021bi din zon\u0103, pentru c\u0103, odat\u0103 cu cre\u0219terea nivelului Dun\u0103rii, au fost inundate mai multe localit\u0103\u021bi: Gura V\u0103ii, Or\u0219ova, E\u0219elni\u021ba, Dubova, V\u00e2rciorova, Tuf\u0103ri, Jupalnic, Ogradena, Tisovi\u021ba, Plavi\u0219evi\u021ba, dar \u0219i\u00a0insula Ada-Kaleh, disp\u0103rut\u0103 pentru totdeauna sub ape.<\/a><\/p>\n La mijlocul anilor \u201960, vechiul ora\u0219 Or\u0219ova din Mehedin\u021bi, locuit la acea vreme de vreo 5.000 de oameni, a fost evacuat. Cei mai mul\u021bi dintre ei au fost str\u0103muta\u021bi \u00een noul ora\u0219 Or\u0219ova, construit pe malul Dun\u0103rii, la circa trei kilometri de vechea vatr\u0103 a localit\u0103\u021bii, \u00een perioada 1966\u20131971, \u0219i la 25 de kilometri de Drobeta-Turnu Severin. Tot atunci au fost construite portul, gara \u0219i \u0219antierul naval Or\u0219ova.<\/p>\n Tot atunci, pe malurile Dun\u0103rii au ap\u0103rut colonii muncitore\u0219ti \u0219i cartiere care aveau s\u0103 \u00eei g\u0103zduiasc\u0103 pe cei peste 10.000 de muncitori \u0219i militari folosi\u021bi pe \u0219antierul de pe Dun\u0103re. Cei mai mul\u021bi erau concentra\u021bi \u00een zona localit\u0103\u021bii Gura V\u0103ii, unde func\u021bionau unit\u0103\u021bi militare \u0219i colonia de bar\u0103ci \u0219i blocuri, \u00een\u0219irate pe valea \u00eengust\u0103 a Jido\u0219ni\u021bei \u0219i de-a lungul c\u0103ii ferate Or\u0219ova \u2013 Drobeta Turnu Severin.<\/p>\n\n \u201e\u00cen Gura V\u0103ii, toate casele care erau mai jos de vechea cale ferat\u0103 au fost demolate, pentru c\u0103 urmau s\u0103 ajung\u0103 sub Dun\u0103re. Pentru localnici au fost construite case pe deal, iar deasupra lor, cea mai frumoas\u0103 dintre ele, Casa de oaspe\u021bi a lui Ceau\u0219escu, locul unde acesta se odihnea c\u00e2nd venea \u00een inspec\u021bie la baraj\u201d,<\/i>\u00a0\u00ee\u0219i aminte\u0219te Gicu.<\/p>\n \u00cen jurul \u0219antierului uria\u0219 de la Por\u021bile de Fier, \u00eentreaga zon\u0103 a trecut prin transform\u0103ri ample.<\/p>\n \u00cen vara anului 1969 a fost dat\u0103 \u00een exploatare prima ecluz\u0103 de la Por\u021bile de Fier, astfel c\u0103 problemele de naviga\u021bie \u00eent\u00e2mpinate de vasele mari pe cel mai dificil sector al Dun\u0103rii au fost rezolvate.<\/p>\n \u201e\u00cen 3 august 1969 s-a dat cale liber\u0103 primelor nave fluviale prin ecluza de pe malul rom\u00e2nesc. Imensul culoar din o\u021bel \u0219i beton se \u00eentinde pe 700 metri \u0219i are o l\u0103\u021bime de 34 metri. Ea este echipat\u0103 cu cea mai mare poart\u0103 plan\u0103 cunoscut\u0103 \u00een construc\u021biile hidrotehnice din lume, \u00een greutate de 1.050 tone, puternice servomotoare, vane-segment ce lucreaz\u0103 la presiuni foarte ridicate \u0219i cu alte utilaje concepute \u0219i realizate, \u00een cea mai mare parte, de c\u0103tre \u00eentreprinderi ale industriei noastre constructoare de ma\u0219ini\u201d,<\/i>\u00a0informau ziarele epocii.<\/p>\n\n La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960 au fost finalizate lucr\u0103rile la noua cale ferat\u0103 dintre Drobeta-Turnu Severin \u0219i Tople\u021b \u0219i la sectorul DN 6 de circa 17 kilometri dintre Or\u0219ova \u0219i Drobeta-Turnu Severin.<\/p>\n \u201e\u00cenceput\u0103 \u00een 1965, odat\u0103 cu construc\u021bia noii c\u0103i ferate Turnu-Severin\u2013Or\u0219ova, \u0219oseaua, lung\u0103 de 16,5 kilometri, a str\u0103b\u0103tut numeroase piscuri \u0219i v\u0103i, paralele cu Cazanele Dun\u0103rii, de la Tr. Severin la Or\u0219ova. \u0218oseaua a c\u0103rei panglic\u0103 de inaugurare a fost t\u0103iat\u0103 e un drum s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103, deasupra Dun\u0103rii. Pentru acest drum cu dou\u0103 benzi de circula\u021bie au fost construite 36 de poduri, viaducte \u0219i pode\u021be, dou\u0103 tuneluri \u0219i au fost zidi\u021bi 7 kilometri de ziduri speciale de sprijin. O premier\u0103 \u00een \u021bar\u0103 o reprezint\u0103 construirea celor dou\u0103 tuneluri cu c\u00e2te dou\u0103 benzi de circula\u021bie \u0219i a viaductului peste r\u00e2ul Cerna, ridicat prin sistemul consol\u0103\u201d<\/i>, informa presa vremii, \u00een 1969.<\/p>\n Primul generator al centralei a fost pus \u00een func\u021biune \u00een august 1970, iar urm\u0103toarele dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, celelalte trei agregate din partea rom\u00e2neasc\u0103 fiind realizate p\u00e2n\u0103 \u00een 1972.<\/p>\nCe a \u00eensemnat Por\u021bile de Fier pentru Rom\u00e2nia<\/h2>\n
Zece mii de oameni mobiliza\u021bi pe \u0219antierele de pe Dun\u0103re<\/h2>\n
Localit\u0103\u021bi \u00eenghi\u021bite de ape, noua Or\u0219ova \u0219i coloniile muncitore\u0219ti<\/h2>\n
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nC\u0103i de naviga\u021bie, drumuri \u0219i c\u0103i ferate noi<\/h2>\n
Generatoare construite \u00een uzinele rom\u00e2ne\u0219ti<\/h2>\n
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/a><\/figure>\n<\/div>\n