{"id":1949815,"date":"2026-05-22T16:03:28","date_gmt":"2026-05-22T13:03:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1949815"},"modified":"2026-05-22T16:03:28","modified_gmt":"2026-05-22T13:03:28","slug":"mircea-eliade-si-reintalnirea-cu-teroarea-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1949815","title":{"rendered":"Mircea Eliade \u0219i re\u00eent\u00e2lnirea cu \u201eteroarea istoriei\u201d"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/mircea-eliade-teroarea-istoriei-e1779465502898.webphttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/mircea-eliade-teroarea-istoriei-e1779465502898.webp”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Mircea Eliade \u0219i re\u00eent\u00e2lnirea cu \u201eteroarea istoriei\u201d<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Mircea Eliade \u0219i re\u00eent\u00e2lnirea cu \u201eteroarea istoriei\u201d<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Ciprian Blidaru<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Pagina de Psihologie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

La patruzeci de ani de la moartea sa, Mircea Eliade este p\u00e2ndit de cioc\u0103narii demolatori de statui \u0219i de agen\u021bii anul\u0103rii memoriei culturale.<\/strong><\/p>\n

Un intelectual \u201eb\u0103sist\u201d inomabil care dup\u0103 ce a scris o carte despre canibali pare c\u0103 a r\u0103mas marcat, cere \u0219tergerea numelui Eliade din via\u021ba public\u0103, str\u0103zi, licee, statui.<\/p>\n

De\u0219i ace\u0219ti intelectuali birocra\u021bi \u00eei recunosc meritele de mare savant al istoriei religiilor, consider\u0103 cu o logic\u0103 tribal\u0103 carnivor\u0103 c\u0103 nu e suficient pentru a contrabalansa p\u0103catele ideologice.<\/p>\n

Fa\u021b\u0103 de ace\u0219ti parazi\u021bi culturali \u00eenf\u0103\u0219ura\u021bi \u00een diplome, Eliade era necru\u021b\u0103tor: \u201e \u2026reducerea muncii intelectuale la unicul efort de a se hr\u0103ni din descoperirile, din eforturile \u0219i din riscurile celorlal\u021bi, ale creatorilor de cultur\u0103, ale arti\u0219tilor \u0219i filozofilor de geniu.\u201d<\/p>\n

Pentru a compensa lipsa lor de har, ace\u0219ti parazi\u021bi culturali vor c\u00e2t mai mult\u0103 putere politic\u0103.<\/p>\n

Devin parte din sistemul de politruci culturali care impune ierarhii \u0219i reguli academice.<\/p>\n

Acest fenomen, c\u0103ruia i-a c\u0103zut victim\u0103 de at\u00e2tea ori, Eliade, el \u00eel sesiza cu o am\u0103r\u0103ciune lucid\u0103:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd se amestec\u0103 autorit\u0103\u021bile \u00eentr-o controvers\u0103 academic\u0103, nu mai \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 e vorba de altceva, de ideologie.\u201d<\/p>\n

Printre temele recurente ale g\u00e2ndirii lui Eliade, se afl\u0103 ceea ce el numea, \u201eteroarea istoriei\u201d.<\/p>\n

R\u0103spunsul profund rom\u00e2nesc la aceast\u0103 teroare el \u00eel g\u0103sea \u00een balada Miori\u021ba.<\/p>\n

Atitudinea \u00een fa\u021ba mor\u021bii este tema central\u0103 a baladei, nu \u00een fa\u021ba crimei, e vorba de fatalitatea destinului uman, to\u021bi murim.<\/p>\n

Pentru Eliade, ciobanul mioritic nu disper\u0103 \u00een fa\u021ba mor\u021bii, nu devine nihilist, ci dimpotriv\u0103 transfigureaz\u0103 moartea individual\u0103, proprie, \u00eenglob\u00e2nd-o \u00een ritmul cosmic al naturii.<\/p>\n

Pentru \u201edimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei\u201d refugiul mioritic \u00een fa\u021ba istoriei profanatoare a fost dat de uniunea cu spa\u021biul sacru.<\/p>\n

C\u0103utarea sacrului, cu revela\u021biile \u0219i camuflajele sale, a fost \u0219i r\u0103spunsul lui Eliade \u00een fa\u021ba a ceea ce el numea \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, \u201eteroarea istoriei\u201d.<\/p>\n

Cu toat\u0103 deschiderea sa spre Universal, rom\u00e2nismul profund a reprezentat \u0219i el o parte a acestui sacru.<\/p>\n

Din momentul \u00een care nu s-a mai putut \u00eentoarce \u00een \u021bara sa, Eliade a fost \u00een rela\u021bia cu Rom\u00e2nia, precum un b\u0103rbat aflat \u00eentr-o rela\u021bie intangibil\u0103 cu femeia dorit\u0103, a iubit-o prea mult ca s\u0103 o poat\u0103 avea.<\/p>\n

Aflat de pu\u021bin timp \u00een America, dup\u0103 greul exil parizian, \u0219i preg\u0103tit pentru \u00eenceputul glorios ce va s\u0103 vin\u0103, lentila rom\u00e2neasc\u0103 prin care vede via\u021ba nu-l p\u0103r\u0103se\u0219te nici atunci c\u00e2nd \u00eei crap\u0103 rama de la ochelari.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba sa, vechii s\u0103i ochelari de miop prin care a v\u0103zut oceanografia spiritului sacru, crap\u0103.<\/p>\n

\u00cen clipa aceea are revela\u021bia rupturii sale de destinul rom\u00e2nesc: \u201eSunt ultimul obiect pe care-l mai are din \u021bar\u0103, nicio fotografie personal\u0103 sau de familie, niciun suvenir, nimic nu mai are la 53 de ani din \u021bara c\u0103reia i-a l\u0103sat o genera\u021bie de aur a culturii rom\u00e2ne, genera\u021bia 27\u201d.<\/p>\n

Cel care avea \u00eent\u00e2lniri private cu marii g\u00e2nditorii ai Europei, Ortega Y Gasset, Jung, e mort de mult pentru \u021bara lui.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 e obligat s\u0103 a\u0219tepte dou\u0103zeci de minute s\u0103-\u0219i fac\u0103 efectul lipitura ramelor de ochelari.<\/p>\n

Vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lipit de \u021bara lui, vrea s\u0103 vad\u0103 pe mai departe cerul cu lentila rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Acum se g\u0103sesc din nou unii care vor s\u0103-l rup\u0103 de \u021bara lui.<\/p>\n

\u00cen Eternitate nu vor reu\u0219i, ei nici nu au comer\u021b cu eternitatea, sunt doar ni\u0219te insecte teroriste ale istoriei cu un bun procent de reproducere.<\/p>\n

Blaga spunea c\u0103 noi, rom\u00e2nii, ne-am priceput mai mult s\u0103 sabot\u0103m istoria dec\u00e2t s\u0103 o facem, n-ar fi cazul s\u0103 \u00eencepem s\u0103 sabot\u0103m \u201eteroarea istoriei\u201d?<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n