\u201eBoteitul oilor\u201d la Negrile\u0219ti: tradi\u021bia p\u0103storeasc\u0103 a Vrancei, \u00eentre transhuman\u021b\u0103, Miori\u021ba \u0219i memoria satului<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/constantin-macarie\/articleAuthor\/uxxGqEU.jpg\")
<\/a><\/p>\nConstantin Macarie<\/a><\/h5>\n22 mai 2026<\/span>666 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/uTHGFgz.jpg\")
<\/a><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/ufXl1Vu.jpg\")
<\/a><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/u3FUk5N.jpg\")
<\/a><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/uzkG2rk.jpg\")
<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/uTHGFgz.jpg\")
<\/li>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/ufXl1Vu.jpg\")
<\/li>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/u3FUk5N.jpg\")
<\/li>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/boteitul-oilor-la-negrilesti-traditia-pastoreasca-a-vrancei-intre-transhumanta-miorita-si-memoria-satului\/article\/mediaPool\/uzkG2rk.jpg\")
<\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nProfesorul Constantin Macarie din Soveja readuce \u00een aten\u021bia cititorilor Ziarului de Vrancea semnifica\u021biile profunde ale obiceiului \u201eBoteitul oilor\u201d de la Negrile\u0219ti, un ritual vechi legat de p\u0103storit, transhuman\u021b\u0103 \u0219i universul mioritic al Mun\u021bilor Vrancei.<\/strong><\/p>\n,,BOTEITUL OILOR” la NEGRILE\u0218TI, satul legendarului NEGRIL\u0102,\u00a0ecou al unui obicei din p\u0103rin\u021bi vechi str\u0103vechi – transhuman\u021ba.<\/strong><\/p>\nTranshuman\u021ba, ca fenomen p\u0103storesc, const\u0103 \u00een pendularea turmelor de oi, \u00eentre munte \u0219i c\u00e2mpie, la date fixe \u00een calendarul satului rom\u00e2nesc, carpatin. Acest fenomen social-economic, comunitar, s\u0103tesc, a generat \u00een timp, \u0219i spiritual-culturalul formativ, educativ. Iar, la un loc, au avut consecin\u021be de natura social-economic\u0103, cultural-spiritual\u0103, demografic\u0103, pe arii extinse, traiect al transhuman\u021bei. Iar dincolo de toate acestea, au generat socializarea \u201eoamenilor de la munte\u201d, \u00eentru ei, \u0219i cu al\u021bii, cu cei ai c\u00e2mpiei, complinind tabloul consecin\u021belor, amintite.<\/strong><\/p>\n\u201e\u00cen VRANCEA, p\u0103storitul e mai mult dec\u00e2t o pasiune! E o realitate istoric\u0103, o caracteristic\u0103 etnic\u0103. Aspectul ei uniform \u00een \u00eentreg \u021binutul \u0219i concordan\u021ba sa cu p\u0103storitul celorlalte regiuni de la noi, afirm\u0103, ne\u00eendoios,\u00a0 un fond comun\u00a0 de existen\u021b\u0103 veche\u201d,\u00a0 scrie \u00een cartea sa \u201eP\u0103storitul \u00een Vrancea\u201d, folcloristul etnolog, profesor Ion DIACONU, vr\u00e2ncean, din Spine\u0219ti, sat al altui legendar – Spirea .\u00a0 <\/strong><\/p>\nA fost \u0219i este VRANCEA, un ,,triplex confinium”, ,,nod vital al neamului rom\u00e2nesc”(S.Mehedinti), prin intereferen\u021ba turmelor Ardealului, ale Muscelului, chiar,\u00a0\u00een Vrancea, pe p\u0103\u0219unile ei bogate, pe drumuri transhumante, de pe cele patru v\u0103i, ale Putnei, ale \u0218u\u0219i\u021bei, ale Trotu\u0219ului, ale R\u00e2mnicului, pe unde se buluceau de peste mun\u021bi, pentru iernat, \u00een drumul lor spre c\u00e2mpiile din Bugeac, din Cr\u00e2m, ale Nistrului, ale\u00a0 Azovului, \u00een ,,c\u00e2mp de mohor”, cum g\u0103sim sugerat \u00een Miori\u021ba.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Conform spuselor aceluia\u0219i vr\u00e2ncean, \u00een P\u0103storitul \u00een Vrancea, \u201edup\u0103 r\u0103zboi…avem \u00een tot \u021binutul vr\u00e2ncean, 58 984 de oi \u0219i 68 de st\u00e2ni\u201d. Numai Soveja, \u00een 1779, conform unei catagrafii, f\u0103cut\u0103 de Chi\u0219in\u0103u, publicat\u0103 de Ion Ionescu de la Brad, g\u0103sit\u0103 \u00een arhivele din\u00a0 Ia\u0219i, erau la 208 capi de gospod\u0103rie, 24 400 de oi, iar la vremea colectivului, \u00een 1970,\u00a0 erau peste 15 mii de oi. La cea vreme, a colectivului, transhuman\u021ba, se limita doar la plecarea turmelor toamna, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, Sovejana, unde aveau ogoarele sovejenii, cu \u00eentoarcere \u00een munte,\u00a0 \u00een martie, c\u00e2nd d\u0103dea col\u021bul ierbii.<\/strong><\/p>\n\u201e\u021ainutul p\u0103storesc al Vrancei, spune Ion Diaconu, e deci o realitate etnografic\u0103\u201d. \u0218i, \u00eenc\u0103 mai e! Transhumanta transfrontalier\u0103, mare, cum \u00eei zic eu, proces, preponderent economic, complex, plin de pericole, dup\u0103 1945 a \u00eencetat. Se mai practic\u0103 transhumanta mic\u0103, \u00een interiorul arcului carpatic, cu ie\u0219iri \u00een c\u00e2mpia Dun\u0103rii.\u00a0 Azi, const\u0103 \u00een toarcerea turmelor, la Ziua Crucii, din munte, acas\u0103, pentru iernat, \u0219i invers, la \u00cen\u0103l\u021bare, \u00een plecarea acestora, \u00een munte, pentru p\u0103\u0219unat, unde, cum spun pu\u021binii ciobani ce mai sunt, \u00een deselele mele tainiri cu ei,\u00a0 ,,\u00een raiul meu”. Dintre\u00a0 ace\u0219tia, amintesc pe Costic\u0103 Dumitra\u0219cu, zis Snagov, din Negrile\u0219ti, pe Costel Oancea, zis Paliu, dar \u0219i pe Ionic\u0103 Laz\u0103r, din Soveja.<\/strong><\/p>\n\u00a0La NEGRILESTI-Vrancea, unul din satele vr\u00e2ncene, unde p\u0103storitul mai st\u0103ruie,\u00a0 IAT\u0102, de dou\u0103zeci de ani, transhuman\u021ba, proces etnic, tulbur\u0103tor, al p\u0103storilor, f\u0103r\u0103 de care existen\u021ba oii, animalul totem, ar fi \u00een pericol, este adus\u0103 \u00een amintirea prezentului, printr-un moment circumscris transhuman\u021bei, tradi\u021bionalul ,,BOTEIT al OILOR”. <\/strong><\/p>\nCa termen, lingvistic interpretat, ,,boteit” este un derivat, prin sufixare, de la cuv\u00e2ntul ,,botei”, ce \u00een via\u021ba p\u0103storeasc\u0103, \u00eenseamn\u0103 turm\u0103 mic\u0103, ce e r\u0103splat\u0103, \u201esimbrie\u201da ,,b\u0103ie\u021bilor la oi”, ciob\u0103nei, \u00een Miori\u021ba, pentru serviciile f\u0103cute, la st\u00e2n\u0103, servicii ce nu presupun art\u0103 ciob\u0103neasc\u0103, deosebit\u0103: p\u0103zitul, \u00eengrijitul, p\u0103scutul mieilor si al sterpelor, m\u00e2natul oilor, la strung\u0103, la muls.\u00a0 \u0218i era o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103, st\u00e2na, g\u00e2ndind c\u0103 \u201eb\u0103ie\u021bii la oi\u201d, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, erau da\u021bi de baci, \u00een grija\u00a0 ciobanilor.<\/strong><\/p>\n\u0218i un scop aveau ciob\u0103neii – formarea, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, a \u201eboteiului\u201d propriu, care era zestre de \u00eensurat, al\u0103turi de ce i se d\u0103dea din familie. \u00censuratul, m\u0103riti\u0219ul, odinioar\u0103, se f\u0103cea destul de devreme. \u0218i se f\u0103cea prin nunt\u0103. La 16 ani, uneori fata devenea mam\u0103. C\u0103s\u0103toria se f\u0103cea, de regul\u0103, dup\u0103 reguli nescrise, dar p\u0103strate cu sfin\u021benie, \u0219i era supravegheat\u0103, strict, de p\u0103rin\u021bi. Mai mult, se f\u0103cea doar \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii. \u00cemi spuneau b\u0103tr\u00e2nii Sovejei, pe parcursul a celor 63 de ani, petrecu\u021bi ca dasc\u0103l, exclusiv, de \u021bar\u0103, c\u0103 la Soveja, nu se c\u0103s\u0103torea nimeni, cu partener dinafara Sovejei, ba nici cei din Ruc\u0103reni, cu cei din Dragosloveni, sate componente ale Sovejei. Iar Joc, adev\u0103rat\u0103 institu\u021bie de formare civic\u0103, avea fiecare \u00een satul lor, cu l\u0103utarii lor.. \u0218i nici la Joc nu se interferau. Era un ecou al acelei \u201est\u00e2p\u00e2niri locure\u0219ti\u201d, a\u00a0 civiliza\u021biei vechilor sate de munte, de care scriu Henri \u0219i Paul Sthall.<\/strong><\/p>\nScrie savantul sovejan, Simion Mehedinti, \u00een ,,Popas in Soveja”, din ,, Premise \u0219i concluzii la Terra\u201d:<\/strong><\/p>\n\u201e Fetele cre\u0219teau l\u00e2ng\u0103 vatra p\u0103rinteasc\u0103; din casa p\u0103rin\u021bilor, treceau \u00een casa b\u0103rbatului, apoi de acolo, la cimitir. Nu s-a pomenit s\u0103 pr\u0103seasc\u0103 vreuna satul. Cu b\u0103ie\u021bii era alt\u0103 socoteal\u0103. C\u00e2nd ajungeau a 12 ori 14 ani, plecau la oi. Unde? Cu\u00a0 t\u00e2rlele bre\u021bcanilor, spre Dun\u0103re, spre Bugeac \u0219i chiar mai\u00a0 departe, primind\u00a0 simbria \u0219tiut\u0103, simbrie \u00een vite. \u0218i a\u0219a,\u00a0 dup\u0103 ceva ani, avea boteiul lui, semn c\u0103 se poate \u00eensura….A\u0219a fusese r\u00e2nduiala, din tat\u0103-n fiu, de c\u00e2nd e lumea…Rar dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea vreunul pierdut printre str\u0103ini. Spre toamn\u0103, iat\u0103-l cu boteiul lui. Vindea c\u00e2t putea, cump\u0103ra ce-i trebuia, se \u00eensura \u0219i din cioban se f\u0103cea plugar p\u00e2n\u0103 la moarte. <\/strong><\/p>\n– C\u00e2te oi are b\u0103ietul lui V\u00e2ndevar\u0103?<\/strong><\/p>\n– Se-aude c\u0103 peste o sut\u0103. <\/strong><\/p>\n-Atunci, s\u0103 \u0219tii, c\u0103 la iarn\u0103 juc\u0103m la nunt\u0103”, reproduce acela\u0219i Mehedin\u021bi, un dialog \u00eentre doi b\u0103tr\u00e2ni ai satului.\u201d <\/strong><\/p>\nDeci, e de dedus c\u0103,\u00a0 botei, \u00een vorbirea sovejenilor, a vr\u00e2ncenilor, este un num\u0103r de oi\/miei, \u201ebotei\u201d la care r\u00e2vnea, orice t\u00e2n\u0103r, ca zestre de \u00eensur\u0103toare. Iar pentru a o ob\u021bine, se angaja ,,b\u0103iet la oi” la turmele bre\u021bcanilor,\u00a0 ori ale altora, ce coborau, pe Valea \u0218u\u0219i\u021bei, ,,la val\u00e8”, la lunc\u0103, \u00een c\u00e2mpie. Soveja, la vremea aceea, era vam\u0103 a turmelor Ardealului,\u00a0\u00a0 ale Vrancei, pe satul Ruc\u0103reni, a c\u0103rei parte de sus, spre Apus, se numea, c\u00e2ndva\u00a0 La V\u0103mi.<\/strong><\/p>\nA\u0219adar \u201eboteitul oilor”, \u00een contextul a ceea ce se \u00eent\u00e2mpla, la In\u0103l\u021bare, conform tradi\u021biei str\u0103vechi, vr\u00e2ncene, la Negrile\u0219ti, reconstituit, adus pe uli\u021ba satului, \u00een complexitatea lui, \u00eenseamn\u0103 \u0219i stabilirea turmelor, num\u0103rarea oilor date la st\u00e2n\u0103, dar \u0219i \u201etocmeala\u201d dintre proprietarii oilor si baci, la plecarea la munte, \u00een produc\u021bie, \u00een lacta\u021bie. <\/strong><\/p>\nV\u0103d eu ,,boteitul”, dincolo de cele de mai sus spuse, pun\u00e2nd \u00een contextul textului literar Miori\u021ba, o pauz\u0103 func\u021bional\u0103, necesar\u0103 psihologic, pentru actorii to\u021bi ai transhuman\u021bei, ciobanii, baciul, ciob\u0103neii, pe de o parte, familiile lor pe de alt\u0103 parte. O pauz\u0103\u00a0 \u00eentre dou\u0103 etape ale marii transhuman\u021be, la mijlocul dus\/\u00eentors-lui. Iar momentul e unul , ca etap\u0103 intermediar\u0103, \u00eentre venirea, la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, din ,,c\u00e2mp de mohor”, c\u00e2mpiile Bugeacului, ale Cr\u00e2mului, ale Nistrului, pe unde au iernat \u0219i preg\u0103tirea de plecare a turmelor la \u00cen\u0103l\u021bare, conform datinii.\u00a0 Iar la acest moment plecarea la munte, la p\u0103\u0219unat, \u00een produc\u021bie. acolo, sus pe v\u00e2rf de munte, e ,,rai-ul” lor, al p\u0103storilor. \u0218i…\u00een ast\u0103 pauz\u0103, dup\u0103 zbaterea la g\u00e2ndul, \u201ede-o fi s\u0103 mor\u201d, ciob\u0103nelul se reg\u0103se\u0219te pe sine, cu idealul s\u0103u – insur\u0103toarea. \u0218i brusc: \u201eS\u0103 spui curat\/ c\u0103 m-am \u00eensurat\u201d, adic\u0103 adev\u0103rul. \u0218i via\u021ba triumf\u0103! C\u0103 e BINELE. Iar, \u00een basmele rom\u00e2nilor, BINELE \u00eenvionge R\u0102UL!<\/strong><\/p>\nDup\u0103 tradi\u021bie, turma de miei cu sterpele, era dat\u0103 ,,b\u0103ietanilor”, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, ce nu aveau experien\u021b\u0103, iar turma de oi \u00een produc\u021bie, m\u00e2nz\u0103rile, era data \u00een grija ciobanilor. Iar peste to\u021bi \u0219ef era baciul ce \u201eface st\u00e2n\u0103\u201d, \u00een limbajul p\u0103storesc. Diferen\u021bele dintre ciob\u0103nei \u0219i ciobani, sunt multiple, de natur\u0103 func\u021bional\u0103, preponderent. Una era plata, ce se f\u0103cea, la final, ciob\u0103neilor, \u00een ,,botei de oi”, \u00een raport cu durata c\u00e2t era la oi, durat\u0103 ce, cum se deduce din scrisul lui Mehedin\u021bi, are ca hotar, \u00een vreme, \u00eensur\u0103toarea, ce era, fie finalul p\u0103storitului, ori \u00eenceputul vie\u021bii de cioban, \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului. \u0218i cunoa\u0219terea \u0219i a cestei realit\u0103\u021bi foarte importante, este baz\u0103 pentru interpretarea corect\u0103 a g\u00e2ndurilor ciob\u0103nelului din Miori\u021ba. \u0218i \u00een spectacolul, de azi,\u00a0 de pe uli\u021ba satului, de la Negrile\u0219ti, nu se vede acest mesaj.\u00a0 La vedere sunt\u00a0 formarea st\u00e2nii, angajarea ciobanilor, binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, prin slujitorii biserici. tocmeala, proprietar, baci, rod al socializ\u0103rii \u0219i prin economic a membrilor comunit\u0103\u021bii. <\/strong><\/p>\nRezult\u0103 c\u0103 ,,boteitul”, presupune mai multe activit\u0103\u021bi, din care unele sunt de natur\u0103 practic-organizatoric\u0103, tradi\u021bionale \u0219i ele, \u00een fapt o re-\u00eennoire a contractului vechi. Boteitul marcheaz\u0103, prin re-tocmleal\u0103, \u00eenceputul unui nou an p\u0103storesc, ce, prin traditie e \u00cen\u0103l\u021barea Domnului., iar, drept cap\u0103t,\u00a0 Ziua Crucii, \u00een Vrancea. Dar, sf\u00e2r\u0219it, \u00eenc\u0103 nu e, nu va fi, cred, g\u00e2ndind la acea \u00een\u021beleapt\u0103 zicere: \u201eC\u00e2nd va pierii ultima oaie, via\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, deja, nu mai exist\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n\u00a0Vrancea este \u0219i loc de confluen\u021b\u0103 a\u00a0 turmelor Ardealului, ale Muscelului, parte, cu cele ale vr\u00e2ncenilor, dar \u0219i al p\u0103storilor, actori principali a p\u0103storitului.\u00a0 \u0218i a\u0219a este, cum am spus, un adev\u0103rat si unic ,,triplex confinium,” \u00een inima \u021b\u0103rii, \u0219i, dea ceea, imaginar, a presupus autorul Miori\u021bei, \u00eent\u00e2lnirea celor \u201etrei ciob\u0103nei\/cu trei turme de miei\u201d, pe acel\u00a0 cobor\u00e2t la vale, prin Vrancea. \u0218i, opinie personal\u0103, exprimat\u0103 \u00een recenta mea lucrare, protagonistul din Miori\u021ba, este\u00a0 ciob\u0103nelul vr\u00e2ncean.\u00a0 Argumete? \u00een cartea MIORI\u021aA. ALTFEL. Iar \u201evinovatul\u201d? \u0218i mai precizez, c\u0103 zisa \u201ecobor la vale\u201d nu este pleonasm, ca licen\u021b\u0103 poetic\u0103. \u201eLa vale\u201d, \u00een graiul omului de la munte, \u00eenseamn\u0103 la c\u00e2mpie, \u00een lunc\u0103, unde, de regul\u0103, au teren arabil.<\/strong><\/p>\nSi fenomenul acesta dus\/intors e mult mai complex. \u0218i tot \u00een scrierile lui MEHEDIN\u021aI g\u0103sim referiri precise, dar subtile, ce ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea corect\u0103 a Miori\u021bei, de\u0219i savantul\u00a0 nu a teoretizat \u00een niciun fel despre Miori\u021ba.\u00a0 A lansat, \u00eentre altele, tot subtil, acel \u00eendemn, neluat de loc \u00een seam\u0103, \u00een p\u0103rerile despre valoarea Miori\u021bei, acum, c\u00e2nd e cam scoas\u0103 din\u00a0 manualele \u0219colare, c\u0103…, chipuri, nu e educativ\u0103…,ba din contra…<\/strong><\/p>\n\u201eCopii \u0219i tineri! Sui\u021bi pe potecile mun\u021bilor \u0219i trage\u021bi cu urechea \u00een desi\u0219ul codrilor, \u0219i ve\u021bi \u00een\u021bege, \u00eendat\u0103, ce comoar\u0103 de sim\u021bire rom\u00e2neasc\u0103 se ascunde \u00een sufletul poporului nostru, Asculta\u021bi Miori\u021ba!\u201d, \u00eendemna profesorul \u0219i pedagog, printre altele. \u0218i e un \u00eendemn aparte la a intui adev\u0103rata valoare a poeziei. \u0218i un \u00eendemn, ecou, este \u0219i spectacolul de la Negrile\u0219ti, de acum tradi\u021bie. Onoare negrile\u0219tenilor1<\/strong><\/p>\nIar \u00eentre multele mesaje ale acestui obicei, de ceva ani, reamintit, \u00eentre\u021binut viu, la Negrile\u0219ti, circumscris transhuman\u021bei, ce a generat cert Miori\u021ba, \u201elege str\u0103mo\u0219easc\u0103 a celor care n-au lovit cu lancea\u201d(Mitic\u0103 PRICOP), multe mai sunt. <\/strong><\/p>\nIar spusa poetic\u0103, adev\u0103r istoric, e frumos rostit\u0103 de un alt negrile\u0219tean, \u201eDumitru al pe\u0219terii\u201d, regretatul poet Pricop, coleg de facultate \u0219i prieten \u0219i al\u00a0 meu, unul dintre cei patru care, acum 25 de ani, puneam la cale CASA MIORI\u021aA, la Soveja, (Mitic\u0103, Traian Olteanu, Florin Muscalu \u0219i eu). Dintre to\u021bi, azi singur r\u0103mas, ceilal\u021bi urca\u021bi la cer. \u0218i misie nobil\u0103 am f\u0103cut! \u0218i la treab\u0103 am pornit s\u0103 facem, a doua oar\u0103( da! a doua oar\u0103) cu prietenii tradi\u021biilor sovejene, CAS\u0102 MIORI\u021aA,\u00a0 precum Legendei Vrancei, la B\u00e2rse\u0219ti, cas\u0103, c\u0103 OBELISC i-am f\u0103cut.<\/strong><\/p>\n\u0218i, dac\u0103 un Triptic cultural vr\u00e2ncean, imagineaz\u0103, alt negrile\u0219tean, prof. univ Costic\u0103 Neagu, pun\u00e2nd al\u0103turi de Mitic\u0103, pe prof. univ. dr.\u00a0 Valeriu Cotea, pe George Istrate, un alt triptic, tot cultural \u0219i tot vr\u00e2ncean, dar altfel, g\u00e2ndesc a fi CASA MIORI\u021aA, OBELISCUL MIORI\u021aA \u0219i TRANSHUMAN\u021aA, o reuniune spiritual\u0103 ce define\u0219te spiritul optimist de munc\u0103, de via\u021b\u0103 \u0219i de crea\u021bie al vr\u00e2ncenilor, \u00een aria genetic\u0103 a Miori\u021bei, ce Vrancea este cu certitudine. <\/strong><\/p>\n\u00a0C\u0103 prezen\u021ba ciob\u0103nelului,\u00a0 prin re-\u00eentoarcerea ACAS\u0102, dup\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui pe drumul\u00a0 aspru al transhuman\u021bei, nu este una simpl\u0103. Ea \u00eens\u0103\u0219i, prin ciob\u0103nel, cu g\u00e2ndurile lui, comunic\u0103 esen\u021ba poeziei. Ne duce \u00een piscul existen\u021bial al nostru, al rom\u00e2nilor. Spuneau fo\u0219tii \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei ai no\u0219tri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare-profesor, \u00eentr-un recital liric, dedicat Vrancei, azi actori de valoare ai Ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102:<\/strong><\/p>\n\u00a0\u201eDe sus, din Mun\u021bii\u00a0 Vrancei, privirea de-\u021bi rote\u0219ti\/<\/strong><\/p>\nTu vei vedea o \u021bar\u0103, rotind\u0103, ca-n pove\u0219ti\u201d<\/strong><\/p>\nDa, o \u021bar\u0103! \u0218i, o \u021bar\u0103, ca-n pove\u0219ti vei descoperi, privind \u0219i din piscul, ce este Miori\u021ba, \u00een \u00eentregul ei, dar mai cu seam\u0103, testamentul ciob\u0103nelului, de fapt, al g\u00e2ndurilor ciobanului vr\u00e2ncean, dup\u0103 o lung\u0103 experien\u021b\u0103 p\u0103storeasc\u0103, acum lec\u021bie la\u00a0 st\u00e2n\u0103, pentru ciob\u0103nel.<\/strong><\/p>\nIar ast\u0103 lec\u021bie, tot ca bucurie, se va (putea) vedea, tot la Negrile\u0219ti, la boteitul oilor, dar pe scena Centrului cultural, la aceea\u0219i ac\u021biune. E bucuria\u00a0 Ansamblurilor reunite, mai \u00eent\u00e2i, de a fi invita\u021bi, de a fi actori purt\u0103tori\u00a0 ai unui mesaj al satului. \u0218i reuni\u021bii sunt, ca sugestie, simbolic, p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. P\u0103rin\u021bii sunt membrii ai Ansamblului Nunta sovejan\u0103, al funda\u021biei sovejene, de acum consacrat pe multe scene de la Chi\u0219in\u0103u, V\u0103leni, Soroca,( Republica Moldova), Ia\u0219i, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Buz\u0103u, Bac\u0103u, Br\u0103ila, din Ruc\u0103r, Dragoslavele, distins cu Diploma de excelen\u021b\u0103 a Universit\u0103\u021bilor Tehnice din Chi\u0219in\u0103u,\u00a0 Soroca, Ia\u0219i, ale altor comunit\u0103\u021bi,\u00a0 cu Diploma de Onoare, iar membrii cu Diploma de cet\u0103\u021bean de vaz\u0103 al Sovejei,\u00a0 de c\u0103tre Consiliul local Soveja, primarul Ionu\u021b FILIMON.<\/strong><\/p>\nE mesajul transmis printr-un\u00a0 scenariu realizat de subsemnatul, autor al c\u0103r\u021bii MIORI\u021aA. ALTFEL, prin Ansamblul amintit, coregraf \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Florica MACARIE, dansatoare din copil\u0103rie \u00een echipa \u0219colii, a Liceului g\u0103l\u0103\u021bean, coregraf al Ansamblului \u0219colar \u201eFlori de munte\u201d, la anii la catedr\u0103, ansamblu din care provin membri actualului ansamblu\u00a0 consacrat,\u00a0 fuzionat strategic, cu COPII, echipa de dansuri a \u0218colii Gimnaziale \u201eSimion Mehedin\u021bi\u201d, Soveja, \u00eencep\u0103tori, \u00a0dar talenta\u021bi, pe drumul consacr\u0103rii, al ini\u021bierii, precum ciob\u0103nelul, la v\u00e2rsta ciob\u0103nelului fiind ei. Coregraf le este profesor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, Maricica D\u0103nu\u021ba B\u00c2TC\u0102, c\u00e2ndva dansator \u00een echipa \u0219colii sovejene, <\/strong><\/p>\n\u0218i a\u0219a, un alt mesaj, cel de viitor, lans\u0103m: \u201enu suntem singuri, suntem genera\u021bii\u201d ce purt\u0103m tradi\u021bia-n suflet,\u00a0 \u0219coala fiind pe mai departe, pepiniera ansamblurilor ce vor urma. \u0218i ducem tradi\u021bia mai departe! Azi, pe scen\u0103, cei ai ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102, sunt\u00a0 a cincea genera\u021bie, de la 1954, c\u00e2nd s-a constituit prima suit\u0103 sovejan\u0103, sub coregrafia tot a dasc\u0103lilor \u0219colii, regretatele profesor Florica ALBU \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Georgeta HAN\u021a\u0102, ce au crescut frumos, productiv, genera\u021bii de copii ai Sovejei, unii, azi, dansatori, urma\u0219i ai dansatorilor de atunci.<\/strong><\/p>\nA\u0219a, ansamblul sovejan al p\u0103rin\u021bilor,simbolic g\u00e2ndit, unit cu cel al copiilor \u0219colii sovejene, aduce \u00een scen\u0103, la Negrile\u0219ti, la noua edi\u021bie a BOTEITULUI, un mesaj complex ce are ca substan\u021b\u0103\u00a0 triumfului vie\u021bii, ca rezultat al \u0219colii de educa\u021bie na\u021bional\u0103, ce este transhuman\u021ba, prin Miori\u021ba, crea\u021bie literar\u0103, ce vine din vremea c\u00e2nd scoal\u0103 nu era. Este mesajul provocare, al noii c\u0103r\u021bi MIORI\u021aA. ALTFEL recent ap\u0103rut\u0103 \u00een scrisul vr\u00e2ncean. \u00centoarcerea acas\u0103, fie de la iernat, fie din muntele \u201erai\u201d, are o uria\u0219\u0103 importan\u021b\u0103 moral\u0103 pentru el, ciob\u0103nelul, pentru familia lui. Dorul, iubirea \u00eei cheam\u0103 acas\u0103 la ai lui, la \u201ebrazii \u0219i p\u0103ltina\u0219ii\u201d, la \u201emun\u021bii mari\u201d, la \u201epaseri\u201d, la \u201esoarele \u0219i luna\u201e \u0219i la \u201estelele\u201d cerului imens al Vrancei, pe care \u00eei adun\u0103 acolo,\u00a0 \u00een \u201ec\u00e2mp de mohor\u201d, departe de cas\u0103, de universul s\u0103u familiar,\u00a0 dar \u0219i familial – \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\u201d, din care a plecat, \u0219i unde, iat\u0103, face nunta sa cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, av\u00e2nd, pe cei c\u0103rora dor\u00a0 le poart\u0103,\u00a0 nunta\u0219i, preo\u021bi, l\u0103utari, nuni, f\u0103clii, ref\u0103c\u00e2nd \u00een imaginar nunta tradi\u021bional\u0103 vr\u00e2ncean\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\u201d\/ gura de rai\u201d, din care plecase, ca \u201eb\u0103iet la oi\u201d, cu g\u00e2nd de \u00eensur\u0103toare, de via\u021b\u0103, \u0219i, iat\u0103, se \u00eentoarce acas\u0103,\u00a0 s\u0103 fie mire. \u0218i \u201ebiruit-au g\u00e2ndul\u201d ciob\u0103nelului. <\/strong><\/p>\n\u0218i acesta e mesajul optimist, matrice moral\u0103 a rom\u00e2nilor, pe care \u00eel aduc sovejenii,\u00a0 copii, simbol al ciob\u0103nelului, urma\u0219i ai urma\u0219ilor, urma\u0219ilor ciob\u0103neilor, \u00eel aduc adul\u021bii, travesti\u021bi \u00een ciobani – p\u0103rin\u021bi ai ciob\u0103nelului, \u0219i \u00een m\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2ne, azi uni\u021bi, ca purt\u0103tori de tradi\u021bie local\u0103, la acest BOTEIT AL OILOR, tradi\u021bie mioritic\u0103, pe care, p\u0103storii negrile\u0219tenii,\u00a0 urma\u0219ii urma\u0219ii, urma\u0219ilor lui Negril\u0103, spre lauda lor,\u00a0 o face neuitat\u0103, nepierdut\u0103 \u00een vremi,\u00a0 \u0218i prin ei, neuitat\u0103 fi-va MIORI\u021aA.<\/strong><\/p>\nPe traiectul transhuman\u021bei, ciob\u0103nelul a purtat un testament semnat de fata de la Joc, cu ac \u0219i culoare, cu suflet – acea batist\u0103 dat\u0103 speratului mire. E testament-jur\u0103m\u00e2nt al ei, dat la plecare ciob\u0103nelului, ce l-a acceptat, tot ca jur\u0103m\u00e2nt de a\u0219teptare, purt\u00e2nd-o at\u00e2ta cale, p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcere. \u0218i acum, revenit vremelnic, acas\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\/gura de rai, de unde a plecat, \u201ela vale\u201d, pe drumul transhumant, prin locuri str\u0103ine, alteori potrivnice, aduce acas\u0103 \u00een satul s\u0103u, confirmarea c\u0103 fie-i-va mire, \u201efetei de crai\u201d, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru el. <\/strong><\/p>\n\u0218i-\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire.<\/strong><\/p>\n\u0218i unde altundeva s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cei doi protagoni\u0219ti, din balad\u0103. dec\u00e2t la Joc,\u00a0 Hora tradi\u021bional\u0103 a satului, dup\u0103 care t\u00e2njeau, \u0219i el, \u0219i ea, \u0219i unde el, \u201em\u00e2ndrul ciob\u0103nel\/tras printr-nu inel\u201d se va \u021bine de m\u00e2n\u0103 prin col\u021burile batistei, din nou, a\u0219a precum odat\u0103, cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, viitoarea mireas\u0103, tradi\u021bional vorbind, \u201ea lumii\u201d? C\u0103 to\u021bi ciob\u0103neii vor avea o mireas\u0103! \u0218i \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru fiecare, este\u201d. A\u021bi auzit, a\u021bi v\u0103zut vreodat\u0103, la vreo nunt\u0103, altfel de mireas\u0103, dec\u00e2t frumoas\u0103?! \u0218i totul, e c\u00e2nt \u0219i\u00a0 joc, e tras cu coada ochiului, e tras\u00a0 de m\u00e2nec\u0103, obicei al fetei, de fl\u0103c\u0103u,\u00a0 s\u0103 intre \u00een joc, l\u00e2ng\u0103 el, sub ochii sclipind de fericire ai mamei, ie\u0219it\u0103 din joc, de mult, fiind \u201em\u0103icu\u021be b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d, de-acum, \u201e cu br\u00e2u de l\u00e2n\u0103\u201d, c\u0103 a l\u0103sat \u201efota ro\u0219ie\u201d,tot ca tradi\u021bie, \u00eenlocuind-o cu cea neagr\u0103, de \u00eendat\u0103 ce \u0219i-a \u201epus hicu\u021ba- \u00een joc\u201d. Sunt mamele ce l-au a\u0219teptat \u0219i ele pe ciob\u0103nel, dar \u0219i ce \u00eel va c\u0103uta de acum, \u00eensurat la casa lui, rar mai venind pe la casa m\u0103icu\u021bi, fiindc\u0103, \u201efata, ca fat\u0103, tot mai vine c\u00e2te-o dat\u0103, pe la mam\u0103 pe la tat\u0103\u201d, dar \u201eun b\u0103iat, (chiar cuminte) nu poate cre\u0219te-un p\u0103rinte\u201d, zice c\u00e2ntecul, aceluia\u0219i autor al Miori\u021bei.<\/strong><\/p>\nSpectacolul boteitului oilor, e repus, acum la anul de gra\u021bie 2026, a XXI-a oar\u0103, pe marea scen\u0103 a uli\u021bei satului, de la na\u0219terea g\u00e2ndului de oameni de cultur\u0103, a \u0219colii, ai satului Negrile\u0219ti, spre neuitare a ceea ce azi, fie nu se mai petrece, fie, dac\u0103 se mai petrece, \u0219i se petrece, nu mai e ce-a fost. Deoarece, \u201e ceasornicul ve\u0219niciei nu bate la fel pentru to\u021bi…pentru oameni, bate repede de tot\u201d. Iar \u201ede la dacii lui Decebal, p\u00e2n\u0103 la bacii st\u00e2nilor de azi, ai Vrancei, au trecut doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de veacuri…iar nepo\u021bii, (noi, str\u0103nepo\u021bii, iat\u0103, ce-s \u00een scen\u0103), nu mai \u0219tiu nimic din vremea bunicilor….\u201d\u00a0 <\/strong><\/p>\nDar, p\u0103m\u00e2ntul Vrancei \u201eare memorie lung\u0103. El nu uit\u0103 nimic din\u00a0 cele ce-au fost. \u0218i, poate, c\u0103 noaptea, c\u00e2nd cerul, haina cu stele \u0219i-ombumb\u0103, \u00ee\u0219i spune pove\u0219tile vechi, pe de rost\u201d( Amintirile p\u0103m\u00e2ntului – M. Beniuc). \u0218-apoi, \u00eemi vine iar \u0219i iar, iat\u0103 \u0219i-acum, chema\u021bi la ceas de s\u0103rb\u0103toare, de hodin\u0103 a min\u021bii \u0219i a sufletului, de socializare \u201ela strea\u0219ina satului\u201d , acea retoric\u0103 \u00eentrebare a b\u00e2tului Mehedin\u021bi, al Sovejei: \u201eDac\u0103 n-ar mai fi c\u00e2te un col\u021b\u00a0 de \u021bar\u0103 ca Vracea, cine ar mai \u0219ti, cum au tr\u0103it bunii \u0219i str\u0103bunii no\u0219tri?!\u201d. <\/strong><\/p>\nEi bine, acest subtil \u0219i, aparent,\u00a0 f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103 mesaj, pentru mul\u021bi, presupus \u00een\u021beles, scenic, dar, vai!, neperceput pentru to\u021bi exege\u021bii textului literar-capodoper\u0103, trece nev\u0103zut citind Miori\u021ba ata\u0219at\u00a0 multor \u201ep\u0103rerisme\u201d(apud Ravini), dar deta\u0219at de realit\u0103\u021bile vie\u021bii p\u0103store\u0219ti, aduc \u00een scen\u0103 sovejenii. Dar spun\u00e2nd boteit, la transhuman\u021b\u0103 g\u00e2ndim, ori spun\u00e2nd transhuman\u021b\u0103, tot la Miori\u021ba g\u00e2ndim. Cititorule, spectator poate, \u00een 21 mai, la Negrile\u0219ti, acest mesaj \u021bi-aduc pe dou\u0103 scene, actorii, unii reali, ciobanii, ciob\u0103neii, s\u0103tenii, pe uli\u021bele satului, ca o scen\u0103, al\u021bii tot actori, dar dansatori, pe adev\u0103rata scen\u0103, \u00een sal\u0103, \u00een travesti, p\u0103rin\u021bi, ciob\u0103nei, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, \u201em\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\nIar mesajul, de\u0219i acela\u0219i, diferit se manifest\u0103, la diferi\u021bi actori, de v\u00e2rste diferite, dar to\u021bi \u0219i toate \u00een contextul bucuriei de a fi, de a iubi via\u021ba, tradi\u021bia.\u00a0 Cu roluri diferite fiind, \u0219i bucuria este de alt\u0103 natur\u0103. Pe uli\u021b\u0103, cu oile ve\u021bi vedea, ve\u021bi sim\u021bi, bucuria de a fi cioban, de a fi gospodar al satului, harnic, de a iubi tradi\u021bia de se bucura de biruin\u021b\u0103, pe drum greu; e cea\u00a0 omului de la munte, \u021b\u0103ran, ce duce tradi\u021bia de gospodar. \u0218i e de natur\u0103 material\u0103, pus\u0103 sub semnul muncii,\u00a0 al griji ciobanilor, fa\u021b\u0103 de oaie, animal totem, ce-i ofer\u0103 totul, inclusiv dragoste.<\/strong><\/p>\nLa cei din scen\u0103, dansatorii,\u00a0 ciob\u0103neii, \u00eendeosebi, tot bucurie, sigur vei vedea, cu emo\u021bie tr\u0103it\u0103 de copii, dar alta, altfel, de natur\u0103 emo\u021bionl-sentimental\u0103 – cea a \u00eentoarcerii acas\u0103, \u00een raiul lui, cea a revederii,\u00a0 ciob\u0103nelului cu virtula mireas\u0103, sub ochii str\u0103lucind de bucurie, ai p\u0103rin\u021bilor, ce-\u0219i v\u0103d copiii urc\u00e2nd trepte ale vie\u021bii, de ei b\u0103tute odinioar\u0103, \u201ecump\u0103tarea, senin\u0103tatea, omenia. E bucuria triumfului vie\u021bii, dup\u0103 ce \u00eel b\u0103tuse grija g\u00e2ndului \u201ede-a fi s\u0103 mor\u201d, pe ciob\u0103nel. \u0218i, nu m\u0103 \u00eendoiesc! Nu prea cred a fi v\u0103zut\u0103 \u00een haina ei, ne\u0219tiind ce-i Miori\u021ba, unii. C\u0103…ignorat\u0103, p\u00e2n\u0103 la uitare, mai e, la aste vremuri.<\/strong><\/p>\nDeci, \u00een uli\u021b\u0103 vedem, sigur to\u021bi, ciobanul gospodar,\u00a0 bucuros de munca lui. \u00cen scen\u0103 vedem viitorul\u00a0 gospodar, \u00eentors acas\u0103, biruitor \u00een fa\u021ba perspectivei mor\u021bii, prin str\u0103ini. Vedem o virtual\u0103 nou\u0103 familie.\u00a0 Vedem dansatori. A\u0219a c\u0103, de\u0219i acela\u0219i e, totu\u0219i altul e mesajul adus de sovejeni, desprins din mesajul complex al baladei Miori\u021ba, \u00een contextul boteitului, restr\u00e2ns.\u00a0 Un fel de festival, dedicat Miori\u021bei, p\u0103storului, p\u0103storitului e ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frumos, la Negrile\u0219ti.\u00a0 Chiar dac\u0103, pu\u021bini pe cel ascuns, \u00eel vor sim\u021bi. Dar, asta e Miori\u021ba! \u0102sta e cititorul ei, c\u00e2\u021bi mai sunt! \u0218i \u00eemi scria, prietenul de acela\u0219i leat, dar…mai erudit, mult, Victor Ravini: \u201e Fiecare poate s\u0103 spuna ce vrea. Nu to\u021bi avem aceea\u0219i cultur\u0103, nu am citi acelea\u0219i c\u0103r\u021bi, nu to\u021bi….\u00a0 .. Important e s\u0103 nu o uit\u0103m\u201d Desigur, Mioi\u021ba. \u0218i acest \u00eendemn se face la Negrile\u0219ti, e peste un deceniu.<\/strong><\/p>\n\u0218i, actorii, mul\u021bi, \u0219i unii \u0219i al\u021bii, \u00een frumoasele costume populare de vr\u00e2ncene, expresie a\u00a0 spirtului creator de capodopere materiale, artistice a omului de la munte, al c\u0103rui str\u0103vechi p\u0103rinte, din vechi str\u0103vechi, creator de Miori\u021ba va fi fost.\u00a0 \u0218i un alt mesaj, vizual, material, u\u0219or de perceput!<\/strong><\/p>\nAnun\u021b\u00e2nd c\u0103 Funda\u021bia cultural-\u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSIMION MEHEDIN\u021aI MIORI\u021aA, din Soveja, cur\u00e2nd va inaugura, la cei 180 de ani de la descoperirea Miori\u021bei, aici, la Soveja, \u00een aria genetic\u0103 cert\u0103 Vrancea, mult pl\u0103nuita CASA MIORI\u021aA, de mine \u0219i \u00eenc\u0103 trei poe\u021bi ai Vrancei, disp\u0103ru\u021bi prematur, al\u0103turi o alte fapte, ce au acela\u0219i numitor comun – tradi\u021bie, crea\u021bie, continuitate, ve\u021bi \u00een\u021belege c\u0103 suntem continuatori ai datinei str\u0103bune. Continuitate a tradi\u021biilor valoroase de munc\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103, continuitate a g\u00e2ndului, a frumosului, a \u00eencrederii \u00een reu\u0219it\u0103…\u00een via\u021b\u0103, sunt aste fapte.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n\u0218i mie, profesorul de limba rom\u00e2n\u0103, de 63 de ani \u00een chiar cuibul capodoperei, unde , cine \u0219tie?, sunt urma\u0219ii, urma\u0219ilor, urma\u0219ilor posibilului cioban, autor al Miori\u021bei, mi-a revenit misia, datorie de mare onoare \u0219i r\u0103spundere s\u0103 dau via\u021b\u0103 CASEI MIORI\u021aA, vis vechi, de peste 30 de ani, \u0219i al meu, cu cei trei arti\u0219ti ai scrisului vr\u00e2ncean, la tab\u0103ra na\u021bional\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, a finali\u0219tilor pe \u021bar\u0103, a concursului \u201eMihai Eminecu\u201d , unde, director fiind, am organizat \u00eent\u00e2lnirea ucenicilor \u00een ale scrisului, cu consacra\u021bi ai scrisului vr\u00e2ncean – Traian OLTEANU, Florin MUSCALU \u0219i Dumitru PRICOP, urca\u021bi, din p\u0103cate, azi \u00een steaua lor, din care \u00een nop\u021bi t\u00e2rzii, lumineaz\u0103 ca ea. \u0218i Birui-tau g\u00e2ndul!\u201d <\/strong><\/p>\n\u0218i toate\u00a0 se-adun\u0103 \u00een unul singur – Vrancea-\u0219i promoveaz\u0103 tradi\u021biiule, valorile, oamenii creatori de frumos. \u0218i-i socializeaz\u0103. Iar Centrul Cultural Vrancea este promotor al acestora prin Centrul Cultural Negrile\u0219ti, prin, iat\u0103 funda\u021bia sovejan\u0103, \u00een parteneriat, acum, cu \u0219coala sovejan\u0103. <\/strong><\/p>\n\u0218i g\u00e2nd \u00eemi e ca, \u00een viitor, \u00eencep\u00e2nd cu chiar anul 2027, Funda\u021bia cultural \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSimion Mehedin\u021bi Miori\u021ba\u201d, Soveja, Centrul Cultural Vrancea \u0219i prestigiosa Asocia\u021bie pentru Dezvoltare Teritorial\u0103 integrat\u0103 \u021aara Vrancei, Prim\u0103ria Negrile\u0219ti, s\u0103 ne unim for\u021bele \u00eentr-un proiect comun, defalcat pe Negrile\u0219ti-Soveja, tot la \u00cen\u0103l\u021bare, inaugur\u00e2nd \u00een \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\/ Vrancea, Festivalul La izvoarele Miori\u021bei, tot ca o continuitate, sub nobil g\u00e2nd de \u0219coal\u0103 a educa\u021biei noastre na\u021bionale. \u0218i poate o tab\u0103r\u0103 Miori\u021ba, la CASA MIORI\u021aA, de scurt\u0103 durat\u0103, cu\u00a0 elevii gimnazi\u0219ti ai Vrancei, prin ospe\u021bie, cultiv\u00e2nd astfel \u0219i prietenia dintre urma\u0219ii p\u0103storului, autor al Miori\u021bei, se va na\u0219te. Socializare!<\/strong><\/p>\nBirui-va, oare, \u0219i acest g\u00e2nd!<\/strong><\/p>\nprofesor Constantin MACARIE<\/strong><\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nDecese<\/strong>\u201eAst\u0103zi, tata a ales s\u0103 fac\u0103 ultimul lui…<\/span>17.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00c2ND CAS\u0102 \u00ceN G\u0102GE\u0218TI, COMUNA…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCump\u0103r\u0103ri garsoniere<\/strong>CUMP\u0102R GARSONIER\u0102 \u00ceN FOC\u0218ANI, PARTER SAU…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/ziua-eroilor-marcata-cu-emotie-la-garoafa-si-ciuslea-elevii-au-omagiat-memoria-celor-cazuti-pentru-romania\/mediaPool\/ug3GXPe.jpg\")
<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nAnca Vasiliu<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/astazi-despre-george-bacovia\/mediaPool\/uze2F0C.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/adjudul-si-vrancea-in-sarbatoarea-copilariei-concursul-national-copilarie---aripi-spre-bucurie-si-a-desemnat-castigatorii\/mediaPool\/urDYmSl.PNG\")
<\/a><\/div>\nAdjudul \u0219i Vrancea, \u00een s\u0103rb\u0103toarea copil\u0103riei: Concursul na\u021bional \u201eCopil\u0103rie \u2013 Aripi spre bucurie\u201d \u0219i-a desemnat c\u00e2\u0219tig\u0103torii<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 21 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/doliu-in-invatamantul-vrancean-profesorul-ion-petrisor-din-campuri-model-de-dascal-comemorat-de-comunitatea-din-soveja-si-valea-susitei\/mediaPool\/uBkQiQj.jpg\")
<\/a><\/div>\nDoliu \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul vr\u00e2ncean: Profesorul Ion Petri\u0219or din C\u00e2mpuri, model de dasc\u0103l, comemorat de comunitatea din Soveja \u0219i Valea \u0218u\u0219i\u021bei<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 16 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/foto-vrancea-care-uneste-soveja-sovejenii-si-tricolorul-unirii-pe-drumul-istoriei-romanesti\/mediaPool\/usFWHa4.jpg\")
<\/a><\/div>\nFoto | Vrancea care une\u0219te: Soveja, sovejenii \u0219i Tricolorul Unirii pe drumul istoriei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 26 ian 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/video-au-nascut-nasc-si-la-vrancea-oameni-dar-mai-si-pleaca-din-pacate\/mediaPool\/uzBm93I.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO | Au n\u0103scut ,,nasc \u0219i la Vrancea oameni”, dar mai \u0219i pleac\u0103, din p\u0103cate!<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 14 apr 2025 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nComemor\u0103ri<\/strong>Pe data de 21 Mai 2026 se \u00eempline\u0219te un an…<\/span>12.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nRom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>V\u00e2nd autoturism Logan 2016, motor 1,2 l,…<\/span>13.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>CAUT 50 PERSOANE PENTRU MUNC\u0102\u00a0\u00ceN…<\/span>08.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nConstantin Macarie<\/a><\/h5>\n22 mai 2026<\/span>666 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n- <\/li>\n
- <\/li>\n
- <\/li>\n
- <\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Profesorul Constantin Macarie din Soveja readuce \u00een aten\u021bia cititorilor Ziarului de Vrancea semnifica\u021biile profunde ale obiceiului \u201eBoteitul oilor\u201d de la Negrile\u0219ti, un ritual vechi legat de p\u0103storit, transhuman\u021b\u0103 \u0219i universul mioritic al Mun\u021bilor Vrancei.<\/strong><\/p>\n,,BOTEITUL OILOR” la NEGRILE\u0218TI, satul legendarului NEGRIL\u0102,\u00a0ecou al unui obicei din p\u0103rin\u021bi vechi str\u0103vechi – transhuman\u021ba.<\/strong><\/p>\nTranshuman\u021ba, ca fenomen p\u0103storesc, const\u0103 \u00een pendularea turmelor de oi, \u00eentre munte \u0219i c\u00e2mpie, la date fixe \u00een calendarul satului rom\u00e2nesc, carpatin. Acest fenomen social-economic, comunitar, s\u0103tesc, a generat \u00een timp, \u0219i spiritual-culturalul formativ, educativ. Iar, la un loc, au avut consecin\u021be de natura social-economic\u0103, cultural-spiritual\u0103, demografic\u0103, pe arii extinse, traiect al transhuman\u021bei. Iar dincolo de toate acestea, au generat socializarea \u201eoamenilor de la munte\u201d, \u00eentru ei, \u0219i cu al\u021bii, cu cei ai c\u00e2mpiei, complinind tabloul consecin\u021belor, amintite.<\/strong><\/p>\n\u201e\u00cen VRANCEA, p\u0103storitul e mai mult dec\u00e2t o pasiune! E o realitate istoric\u0103, o caracteristic\u0103 etnic\u0103. Aspectul ei uniform \u00een \u00eentreg \u021binutul \u0219i concordan\u021ba sa cu p\u0103storitul celorlalte regiuni de la noi, afirm\u0103, ne\u00eendoios,\u00a0 un fond comun\u00a0 de existen\u021b\u0103 veche\u201d,\u00a0 scrie \u00een cartea sa \u201eP\u0103storitul \u00een Vrancea\u201d, folcloristul etnolog, profesor Ion DIACONU, vr\u00e2ncean, din Spine\u0219ti, sat al altui legendar – Spirea .\u00a0 <\/strong><\/p>\nA fost \u0219i este VRANCEA, un ,,triplex confinium”, ,,nod vital al neamului rom\u00e2nesc”(S.Mehedinti), prin intereferen\u021ba turmelor Ardealului, ale Muscelului, chiar,\u00a0\u00een Vrancea, pe p\u0103\u0219unile ei bogate, pe drumuri transhumante, de pe cele patru v\u0103i, ale Putnei, ale \u0218u\u0219i\u021bei, ale Trotu\u0219ului, ale R\u00e2mnicului, pe unde se buluceau de peste mun\u021bi, pentru iernat, \u00een drumul lor spre c\u00e2mpiile din Bugeac, din Cr\u00e2m, ale Nistrului, ale\u00a0 Azovului, \u00een ,,c\u00e2mp de mohor”, cum g\u0103sim sugerat \u00een Miori\u021ba.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Conform spuselor aceluia\u0219i vr\u00e2ncean, \u00een P\u0103storitul \u00een Vrancea, \u201edup\u0103 r\u0103zboi…avem \u00een tot \u021binutul vr\u00e2ncean, 58 984 de oi \u0219i 68 de st\u00e2ni\u201d. Numai Soveja, \u00een 1779, conform unei catagrafii, f\u0103cut\u0103 de Chi\u0219in\u0103u, publicat\u0103 de Ion Ionescu de la Brad, g\u0103sit\u0103 \u00een arhivele din\u00a0 Ia\u0219i, erau la 208 capi de gospod\u0103rie, 24 400 de oi, iar la vremea colectivului, \u00een 1970,\u00a0 erau peste 15 mii de oi. La cea vreme, a colectivului, transhuman\u021ba, se limita doar la plecarea turmelor toamna, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, Sovejana, unde aveau ogoarele sovejenii, cu \u00eentoarcere \u00een munte,\u00a0 \u00een martie, c\u00e2nd d\u0103dea col\u021bul ierbii.<\/strong><\/p>\n\u201e\u021ainutul p\u0103storesc al Vrancei, spune Ion Diaconu, e deci o realitate etnografic\u0103\u201d. \u0218i, \u00eenc\u0103 mai e! Transhumanta transfrontalier\u0103, mare, cum \u00eei zic eu, proces, preponderent economic, complex, plin de pericole, dup\u0103 1945 a \u00eencetat. Se mai practic\u0103 transhumanta mic\u0103, \u00een interiorul arcului carpatic, cu ie\u0219iri \u00een c\u00e2mpia Dun\u0103rii.\u00a0 Azi, const\u0103 \u00een toarcerea turmelor, la Ziua Crucii, din munte, acas\u0103, pentru iernat, \u0219i invers, la \u00cen\u0103l\u021bare, \u00een plecarea acestora, \u00een munte, pentru p\u0103\u0219unat, unde, cum spun pu\u021binii ciobani ce mai sunt, \u00een deselele mele tainiri cu ei,\u00a0 ,,\u00een raiul meu”. Dintre\u00a0 ace\u0219tia, amintesc pe Costic\u0103 Dumitra\u0219cu, zis Snagov, din Negrile\u0219ti, pe Costel Oancea, zis Paliu, dar \u0219i pe Ionic\u0103 Laz\u0103r, din Soveja.<\/strong><\/p>\n\u00a0La NEGRILESTI-Vrancea, unul din satele vr\u00e2ncene, unde p\u0103storitul mai st\u0103ruie,\u00a0 IAT\u0102, de dou\u0103zeci de ani, transhuman\u021ba, proces etnic, tulbur\u0103tor, al p\u0103storilor, f\u0103r\u0103 de care existen\u021ba oii, animalul totem, ar fi \u00een pericol, este adus\u0103 \u00een amintirea prezentului, printr-un moment circumscris transhuman\u021bei, tradi\u021bionalul ,,BOTEIT al OILOR”. <\/strong><\/p>\nCa termen, lingvistic interpretat, ,,boteit” este un derivat, prin sufixare, de la cuv\u00e2ntul ,,botei”, ce \u00een via\u021ba p\u0103storeasc\u0103, \u00eenseamn\u0103 turm\u0103 mic\u0103, ce e r\u0103splat\u0103, \u201esimbrie\u201da ,,b\u0103ie\u021bilor la oi”, ciob\u0103nei, \u00een Miori\u021ba, pentru serviciile f\u0103cute, la st\u00e2n\u0103, servicii ce nu presupun art\u0103 ciob\u0103neasc\u0103, deosebit\u0103: p\u0103zitul, \u00eengrijitul, p\u0103scutul mieilor si al sterpelor, m\u00e2natul oilor, la strung\u0103, la muls.\u00a0 \u0218i era o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103, st\u00e2na, g\u00e2ndind c\u0103 \u201eb\u0103ie\u021bii la oi\u201d, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, erau da\u021bi de baci, \u00een grija\u00a0 ciobanilor.<\/strong><\/p>\n\u0218i un scop aveau ciob\u0103neii – formarea, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, a \u201eboteiului\u201d propriu, care era zestre de \u00eensurat, al\u0103turi de ce i se d\u0103dea din familie. \u00censuratul, m\u0103riti\u0219ul, odinioar\u0103, se f\u0103cea destul de devreme. \u0218i se f\u0103cea prin nunt\u0103. La 16 ani, uneori fata devenea mam\u0103. C\u0103s\u0103toria se f\u0103cea, de regul\u0103, dup\u0103 reguli nescrise, dar p\u0103strate cu sfin\u021benie, \u0219i era supravegheat\u0103, strict, de p\u0103rin\u021bi. Mai mult, se f\u0103cea doar \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii. \u00cemi spuneau b\u0103tr\u00e2nii Sovejei, pe parcursul a celor 63 de ani, petrecu\u021bi ca dasc\u0103l, exclusiv, de \u021bar\u0103, c\u0103 la Soveja, nu se c\u0103s\u0103torea nimeni, cu partener dinafara Sovejei, ba nici cei din Ruc\u0103reni, cu cei din Dragosloveni, sate componente ale Sovejei. Iar Joc, adev\u0103rat\u0103 institu\u021bie de formare civic\u0103, avea fiecare \u00een satul lor, cu l\u0103utarii lor.. \u0218i nici la Joc nu se interferau. Era un ecou al acelei \u201est\u00e2p\u00e2niri locure\u0219ti\u201d, a\u00a0 civiliza\u021biei vechilor sate de munte, de care scriu Henri \u0219i Paul Sthall.<\/strong><\/p>\nScrie savantul sovejan, Simion Mehedinti, \u00een ,,Popas in Soveja”, din ,, Premise \u0219i concluzii la Terra\u201d:<\/strong><\/p>\n\u201e Fetele cre\u0219teau l\u00e2ng\u0103 vatra p\u0103rinteasc\u0103; din casa p\u0103rin\u021bilor, treceau \u00een casa b\u0103rbatului, apoi de acolo, la cimitir. Nu s-a pomenit s\u0103 pr\u0103seasc\u0103 vreuna satul. Cu b\u0103ie\u021bii era alt\u0103 socoteal\u0103. C\u00e2nd ajungeau a 12 ori 14 ani, plecau la oi. Unde? Cu\u00a0 t\u00e2rlele bre\u021bcanilor, spre Dun\u0103re, spre Bugeac \u0219i chiar mai\u00a0 departe, primind\u00a0 simbria \u0219tiut\u0103, simbrie \u00een vite. \u0218i a\u0219a,\u00a0 dup\u0103 ceva ani, avea boteiul lui, semn c\u0103 se poate \u00eensura….A\u0219a fusese r\u00e2nduiala, din tat\u0103-n fiu, de c\u00e2nd e lumea…Rar dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea vreunul pierdut printre str\u0103ini. Spre toamn\u0103, iat\u0103-l cu boteiul lui. Vindea c\u00e2t putea, cump\u0103ra ce-i trebuia, se \u00eensura \u0219i din cioban se f\u0103cea plugar p\u00e2n\u0103 la moarte. <\/strong><\/p>\n– C\u00e2te oi are b\u0103ietul lui V\u00e2ndevar\u0103?<\/strong><\/p>\n– Se-aude c\u0103 peste o sut\u0103. <\/strong><\/p>\n-Atunci, s\u0103 \u0219tii, c\u0103 la iarn\u0103 juc\u0103m la nunt\u0103”, reproduce acela\u0219i Mehedin\u021bi, un dialog \u00eentre doi b\u0103tr\u00e2ni ai satului.\u201d <\/strong><\/p>\nDeci, e de dedus c\u0103,\u00a0 botei, \u00een vorbirea sovejenilor, a vr\u00e2ncenilor, este un num\u0103r de oi\/miei, \u201ebotei\u201d la care r\u00e2vnea, orice t\u00e2n\u0103r, ca zestre de \u00eensur\u0103toare. Iar pentru a o ob\u021bine, se angaja ,,b\u0103iet la oi” la turmele bre\u021bcanilor,\u00a0 ori ale altora, ce coborau, pe Valea \u0218u\u0219i\u021bei, ,,la val\u00e8”, la lunc\u0103, \u00een c\u00e2mpie. Soveja, la vremea aceea, era vam\u0103 a turmelor Ardealului,\u00a0\u00a0 ale Vrancei, pe satul Ruc\u0103reni, a c\u0103rei parte de sus, spre Apus, se numea, c\u00e2ndva\u00a0 La V\u0103mi.<\/strong><\/p>\nA\u0219adar \u201eboteitul oilor”, \u00een contextul a ceea ce se \u00eent\u00e2mpla, la In\u0103l\u021bare, conform tradi\u021biei str\u0103vechi, vr\u00e2ncene, la Negrile\u0219ti, reconstituit, adus pe uli\u021ba satului, \u00een complexitatea lui, \u00eenseamn\u0103 \u0219i stabilirea turmelor, num\u0103rarea oilor date la st\u00e2n\u0103, dar \u0219i \u201etocmeala\u201d dintre proprietarii oilor si baci, la plecarea la munte, \u00een produc\u021bie, \u00een lacta\u021bie. <\/strong><\/p>\nV\u0103d eu ,,boteitul”, dincolo de cele de mai sus spuse, pun\u00e2nd \u00een contextul textului literar Miori\u021ba, o pauz\u0103 func\u021bional\u0103, necesar\u0103 psihologic, pentru actorii to\u021bi ai transhuman\u021bei, ciobanii, baciul, ciob\u0103neii, pe de o parte, familiile lor pe de alt\u0103 parte. O pauz\u0103\u00a0 \u00eentre dou\u0103 etape ale marii transhuman\u021be, la mijlocul dus\/\u00eentors-lui. Iar momentul e unul , ca etap\u0103 intermediar\u0103, \u00eentre venirea, la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, din ,,c\u00e2mp de mohor”, c\u00e2mpiile Bugeacului, ale Cr\u00e2mului, ale Nistrului, pe unde au iernat \u0219i preg\u0103tirea de plecare a turmelor la \u00cen\u0103l\u021bare, conform datinii.\u00a0 Iar la acest moment plecarea la munte, la p\u0103\u0219unat, \u00een produc\u021bie. acolo, sus pe v\u00e2rf de munte, e ,,rai-ul” lor, al p\u0103storilor. \u0218i…\u00een ast\u0103 pauz\u0103, dup\u0103 zbaterea la g\u00e2ndul, \u201ede-o fi s\u0103 mor\u201d, ciob\u0103nelul se reg\u0103se\u0219te pe sine, cu idealul s\u0103u – insur\u0103toarea. \u0218i brusc: \u201eS\u0103 spui curat\/ c\u0103 m-am \u00eensurat\u201d, adic\u0103 adev\u0103rul. \u0218i via\u021ba triumf\u0103! C\u0103 e BINELE. Iar, \u00een basmele rom\u00e2nilor, BINELE \u00eenvionge R\u0102UL!<\/strong><\/p>\nDup\u0103 tradi\u021bie, turma de miei cu sterpele, era dat\u0103 ,,b\u0103ietanilor”, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, ce nu aveau experien\u021b\u0103, iar turma de oi \u00een produc\u021bie, m\u00e2nz\u0103rile, era data \u00een grija ciobanilor. Iar peste to\u021bi \u0219ef era baciul ce \u201eface st\u00e2n\u0103\u201d, \u00een limbajul p\u0103storesc. Diferen\u021bele dintre ciob\u0103nei \u0219i ciobani, sunt multiple, de natur\u0103 func\u021bional\u0103, preponderent. Una era plata, ce se f\u0103cea, la final, ciob\u0103neilor, \u00een ,,botei de oi”, \u00een raport cu durata c\u00e2t era la oi, durat\u0103 ce, cum se deduce din scrisul lui Mehedin\u021bi, are ca hotar, \u00een vreme, \u00eensur\u0103toarea, ce era, fie finalul p\u0103storitului, ori \u00eenceputul vie\u021bii de cioban, \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului. \u0218i cunoa\u0219terea \u0219i a cestei realit\u0103\u021bi foarte importante, este baz\u0103 pentru interpretarea corect\u0103 a g\u00e2ndurilor ciob\u0103nelului din Miori\u021ba. \u0218i \u00een spectacolul, de azi,\u00a0 de pe uli\u021ba satului, de la Negrile\u0219ti, nu se vede acest mesaj.\u00a0 La vedere sunt\u00a0 formarea st\u00e2nii, angajarea ciobanilor, binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, prin slujitorii biserici. tocmeala, proprietar, baci, rod al socializ\u0103rii \u0219i prin economic a membrilor comunit\u0103\u021bii. <\/strong><\/p>\nRezult\u0103 c\u0103 ,,boteitul”, presupune mai multe activit\u0103\u021bi, din care unele sunt de natur\u0103 practic-organizatoric\u0103, tradi\u021bionale \u0219i ele, \u00een fapt o re-\u00eennoire a contractului vechi. Boteitul marcheaz\u0103, prin re-tocmleal\u0103, \u00eenceputul unui nou an p\u0103storesc, ce, prin traditie e \u00cen\u0103l\u021barea Domnului., iar, drept cap\u0103t,\u00a0 Ziua Crucii, \u00een Vrancea. Dar, sf\u00e2r\u0219it, \u00eenc\u0103 nu e, nu va fi, cred, g\u00e2ndind la acea \u00een\u021beleapt\u0103 zicere: \u201eC\u00e2nd va pierii ultima oaie, via\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, deja, nu mai exist\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n\u00a0Vrancea este \u0219i loc de confluen\u021b\u0103 a\u00a0 turmelor Ardealului, ale Muscelului, parte, cu cele ale vr\u00e2ncenilor, dar \u0219i al p\u0103storilor, actori principali a p\u0103storitului.\u00a0 \u0218i a\u0219a este, cum am spus, un adev\u0103rat si unic ,,triplex confinium,” \u00een inima \u021b\u0103rii, \u0219i, dea ceea, imaginar, a presupus autorul Miori\u021bei, \u00eent\u00e2lnirea celor \u201etrei ciob\u0103nei\/cu trei turme de miei\u201d, pe acel\u00a0 cobor\u00e2t la vale, prin Vrancea. \u0218i, opinie personal\u0103, exprimat\u0103 \u00een recenta mea lucrare, protagonistul din Miori\u021ba, este\u00a0 ciob\u0103nelul vr\u00e2ncean.\u00a0 Argumete? \u00een cartea MIORI\u021aA. ALTFEL. Iar \u201evinovatul\u201d? \u0218i mai precizez, c\u0103 zisa \u201ecobor la vale\u201d nu este pleonasm, ca licen\u021b\u0103 poetic\u0103. \u201eLa vale\u201d, \u00een graiul omului de la munte, \u00eenseamn\u0103 la c\u00e2mpie, \u00een lunc\u0103, unde, de regul\u0103, au teren arabil.<\/strong><\/p>\nSi fenomenul acesta dus\/intors e mult mai complex. \u0218i tot \u00een scrierile lui MEHEDIN\u021aI g\u0103sim referiri precise, dar subtile, ce ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea corect\u0103 a Miori\u021bei, de\u0219i savantul\u00a0 nu a teoretizat \u00een niciun fel despre Miori\u021ba.\u00a0 A lansat, \u00eentre altele, tot subtil, acel \u00eendemn, neluat de loc \u00een seam\u0103, \u00een p\u0103rerile despre valoarea Miori\u021bei, acum, c\u00e2nd e cam scoas\u0103 din\u00a0 manualele \u0219colare, c\u0103…, chipuri, nu e educativ\u0103…,ba din contra…<\/strong><\/p>\n\u201eCopii \u0219i tineri! Sui\u021bi pe potecile mun\u021bilor \u0219i trage\u021bi cu urechea \u00een desi\u0219ul codrilor, \u0219i ve\u021bi \u00een\u021bege, \u00eendat\u0103, ce comoar\u0103 de sim\u021bire rom\u00e2neasc\u0103 se ascunde \u00een sufletul poporului nostru, Asculta\u021bi Miori\u021ba!\u201d, \u00eendemna profesorul \u0219i pedagog, printre altele. \u0218i e un \u00eendemn aparte la a intui adev\u0103rata valoare a poeziei. \u0218i un \u00eendemn, ecou, este \u0219i spectacolul de la Negrile\u0219ti, de acum tradi\u021bie. Onoare negrile\u0219tenilor1<\/strong><\/p>\nIar \u00eentre multele mesaje ale acestui obicei, de ceva ani, reamintit, \u00eentre\u021binut viu, la Negrile\u0219ti, circumscris transhuman\u021bei, ce a generat cert Miori\u021ba, \u201elege str\u0103mo\u0219easc\u0103 a celor care n-au lovit cu lancea\u201d(Mitic\u0103 PRICOP), multe mai sunt. <\/strong><\/p>\nIar spusa poetic\u0103, adev\u0103r istoric, e frumos rostit\u0103 de un alt negrile\u0219tean, \u201eDumitru al pe\u0219terii\u201d, regretatul poet Pricop, coleg de facultate \u0219i prieten \u0219i al\u00a0 meu, unul dintre cei patru care, acum 25 de ani, puneam la cale CASA MIORI\u021aA, la Soveja, (Mitic\u0103, Traian Olteanu, Florin Muscalu \u0219i eu). Dintre to\u021bi, azi singur r\u0103mas, ceilal\u021bi urca\u021bi la cer. \u0218i misie nobil\u0103 am f\u0103cut! \u0218i la treab\u0103 am pornit s\u0103 facem, a doua oar\u0103( da! a doua oar\u0103) cu prietenii tradi\u021biilor sovejene, CAS\u0102 MIORI\u021aA,\u00a0 precum Legendei Vrancei, la B\u00e2rse\u0219ti, cas\u0103, c\u0103 OBELISC i-am f\u0103cut.<\/strong><\/p>\n\u0218i, dac\u0103 un Triptic cultural vr\u00e2ncean, imagineaz\u0103, alt negrile\u0219tean, prof. univ Costic\u0103 Neagu, pun\u00e2nd al\u0103turi de Mitic\u0103, pe prof. univ. dr.\u00a0 Valeriu Cotea, pe George Istrate, un alt triptic, tot cultural \u0219i tot vr\u00e2ncean, dar altfel, g\u00e2ndesc a fi CASA MIORI\u021aA, OBELISCUL MIORI\u021aA \u0219i TRANSHUMAN\u021aA, o reuniune spiritual\u0103 ce define\u0219te spiritul optimist de munc\u0103, de via\u021b\u0103 \u0219i de crea\u021bie al vr\u00e2ncenilor, \u00een aria genetic\u0103 a Miori\u021bei, ce Vrancea este cu certitudine. <\/strong><\/p>\n\u00a0C\u0103 prezen\u021ba ciob\u0103nelului,\u00a0 prin re-\u00eentoarcerea ACAS\u0102, dup\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui pe drumul\u00a0 aspru al transhuman\u021bei, nu este una simpl\u0103. Ea \u00eens\u0103\u0219i, prin ciob\u0103nel, cu g\u00e2ndurile lui, comunic\u0103 esen\u021ba poeziei. Ne duce \u00een piscul existen\u021bial al nostru, al rom\u00e2nilor. Spuneau fo\u0219tii \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei ai no\u0219tri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare-profesor, \u00eentr-un recital liric, dedicat Vrancei, azi actori de valoare ai Ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102:<\/strong><\/p>\n\u00a0\u201eDe sus, din Mun\u021bii\u00a0 Vrancei, privirea de-\u021bi rote\u0219ti\/<\/strong><\/p>\nTu vei vedea o \u021bar\u0103, rotind\u0103, ca-n pove\u0219ti\u201d<\/strong><\/p>\nDa, o \u021bar\u0103! \u0218i, o \u021bar\u0103, ca-n pove\u0219ti vei descoperi, privind \u0219i din piscul, ce este Miori\u021ba, \u00een \u00eentregul ei, dar mai cu seam\u0103, testamentul ciob\u0103nelului, de fapt, al g\u00e2ndurilor ciobanului vr\u00e2ncean, dup\u0103 o lung\u0103 experien\u021b\u0103 p\u0103storeasc\u0103, acum lec\u021bie la\u00a0 st\u00e2n\u0103, pentru ciob\u0103nel.<\/strong><\/p>\nIar ast\u0103 lec\u021bie, tot ca bucurie, se va (putea) vedea, tot la Negrile\u0219ti, la boteitul oilor, dar pe scena Centrului cultural, la aceea\u0219i ac\u021biune. E bucuria\u00a0 Ansamblurilor reunite, mai \u00eent\u00e2i, de a fi invita\u021bi, de a fi actori purt\u0103tori\u00a0 ai unui mesaj al satului. \u0218i reuni\u021bii sunt, ca sugestie, simbolic, p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. P\u0103rin\u021bii sunt membrii ai Ansamblului Nunta sovejan\u0103, al funda\u021biei sovejene, de acum consacrat pe multe scene de la Chi\u0219in\u0103u, V\u0103leni, Soroca,( Republica Moldova), Ia\u0219i, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Buz\u0103u, Bac\u0103u, Br\u0103ila, din Ruc\u0103r, Dragoslavele, distins cu Diploma de excelen\u021b\u0103 a Universit\u0103\u021bilor Tehnice din Chi\u0219in\u0103u,\u00a0 Soroca, Ia\u0219i, ale altor comunit\u0103\u021bi,\u00a0 cu Diploma de Onoare, iar membrii cu Diploma de cet\u0103\u021bean de vaz\u0103 al Sovejei,\u00a0 de c\u0103tre Consiliul local Soveja, primarul Ionu\u021b FILIMON.<\/strong><\/p>\nE mesajul transmis printr-un\u00a0 scenariu realizat de subsemnatul, autor al c\u0103r\u021bii MIORI\u021aA. ALTFEL, prin Ansamblul amintit, coregraf \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Florica MACARIE, dansatoare din copil\u0103rie \u00een echipa \u0219colii, a Liceului g\u0103l\u0103\u021bean, coregraf al Ansamblului \u0219colar \u201eFlori de munte\u201d, la anii la catedr\u0103, ansamblu din care provin membri actualului ansamblu\u00a0 consacrat,\u00a0 fuzionat strategic, cu COPII, echipa de dansuri a \u0218colii Gimnaziale \u201eSimion Mehedin\u021bi\u201d, Soveja, \u00eencep\u0103tori, \u00a0dar talenta\u021bi, pe drumul consacr\u0103rii, al ini\u021bierii, precum ciob\u0103nelul, la v\u00e2rsta ciob\u0103nelului fiind ei. Coregraf le este profesor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, Maricica D\u0103nu\u021ba B\u00c2TC\u0102, c\u00e2ndva dansator \u00een echipa \u0219colii sovejene, <\/strong><\/p>\n\u0218i a\u0219a, un alt mesaj, cel de viitor, lans\u0103m: \u201enu suntem singuri, suntem genera\u021bii\u201d ce purt\u0103m tradi\u021bia-n suflet,\u00a0 \u0219coala fiind pe mai departe, pepiniera ansamblurilor ce vor urma. \u0218i ducem tradi\u021bia mai departe! Azi, pe scen\u0103, cei ai ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102, sunt\u00a0 a cincea genera\u021bie, de la 1954, c\u00e2nd s-a constituit prima suit\u0103 sovejan\u0103, sub coregrafia tot a dasc\u0103lilor \u0219colii, regretatele profesor Florica ALBU \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Georgeta HAN\u021a\u0102, ce au crescut frumos, productiv, genera\u021bii de copii ai Sovejei, unii, azi, dansatori, urma\u0219i ai dansatorilor de atunci.<\/strong><\/p>\nA\u0219a, ansamblul sovejan al p\u0103rin\u021bilor,simbolic g\u00e2ndit, unit cu cel al copiilor \u0219colii sovejene, aduce \u00een scen\u0103, la Negrile\u0219ti, la noua edi\u021bie a BOTEITULUI, un mesaj complex ce are ca substan\u021b\u0103\u00a0 triumfului vie\u021bii, ca rezultat al \u0219colii de educa\u021bie na\u021bional\u0103, ce este transhuman\u021ba, prin Miori\u021ba, crea\u021bie literar\u0103, ce vine din vremea c\u00e2nd scoal\u0103 nu era. Este mesajul provocare, al noii c\u0103r\u021bi MIORI\u021aA. ALTFEL recent ap\u0103rut\u0103 \u00een scrisul vr\u00e2ncean. \u00centoarcerea acas\u0103, fie de la iernat, fie din muntele \u201erai\u201d, are o uria\u0219\u0103 importan\u021b\u0103 moral\u0103 pentru el, ciob\u0103nelul, pentru familia lui. Dorul, iubirea \u00eei cheam\u0103 acas\u0103 la ai lui, la \u201ebrazii \u0219i p\u0103ltina\u0219ii\u201d, la \u201emun\u021bii mari\u201d, la \u201epaseri\u201d, la \u201esoarele \u0219i luna\u201e \u0219i la \u201estelele\u201d cerului imens al Vrancei, pe care \u00eei adun\u0103 acolo,\u00a0 \u00een \u201ec\u00e2mp de mohor\u201d, departe de cas\u0103, de universul s\u0103u familiar,\u00a0 dar \u0219i familial – \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\u201d, din care a plecat, \u0219i unde, iat\u0103, face nunta sa cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, av\u00e2nd, pe cei c\u0103rora dor\u00a0 le poart\u0103,\u00a0 nunta\u0219i, preo\u021bi, l\u0103utari, nuni, f\u0103clii, ref\u0103c\u00e2nd \u00een imaginar nunta tradi\u021bional\u0103 vr\u00e2ncean\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\u201d\/ gura de rai\u201d, din care plecase, ca \u201eb\u0103iet la oi\u201d, cu g\u00e2nd de \u00eensur\u0103toare, de via\u021b\u0103, \u0219i, iat\u0103, se \u00eentoarce acas\u0103,\u00a0 s\u0103 fie mire. \u0218i \u201ebiruit-au g\u00e2ndul\u201d ciob\u0103nelului. <\/strong><\/p>\n\u0218i acesta e mesajul optimist, matrice moral\u0103 a rom\u00e2nilor, pe care \u00eel aduc sovejenii,\u00a0 copii, simbol al ciob\u0103nelului, urma\u0219i ai urma\u0219ilor, urma\u0219ilor ciob\u0103neilor, \u00eel aduc adul\u021bii, travesti\u021bi \u00een ciobani – p\u0103rin\u021bi ai ciob\u0103nelului, \u0219i \u00een m\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2ne, azi uni\u021bi, ca purt\u0103tori de tradi\u021bie local\u0103, la acest BOTEIT AL OILOR, tradi\u021bie mioritic\u0103, pe care, p\u0103storii negrile\u0219tenii,\u00a0 urma\u0219ii urma\u0219ii, urma\u0219ilor lui Negril\u0103, spre lauda lor,\u00a0 o face neuitat\u0103, nepierdut\u0103 \u00een vremi,\u00a0 \u0218i prin ei, neuitat\u0103 fi-va MIORI\u021aA.<\/strong><\/p>\nPe traiectul transhuman\u021bei, ciob\u0103nelul a purtat un testament semnat de fata de la Joc, cu ac \u0219i culoare, cu suflet – acea batist\u0103 dat\u0103 speratului mire. E testament-jur\u0103m\u00e2nt al ei, dat la plecare ciob\u0103nelului, ce l-a acceptat, tot ca jur\u0103m\u00e2nt de a\u0219teptare, purt\u00e2nd-o at\u00e2ta cale, p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcere. \u0218i acum, revenit vremelnic, acas\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\/gura de rai, de unde a plecat, \u201ela vale\u201d, pe drumul transhumant, prin locuri str\u0103ine, alteori potrivnice, aduce acas\u0103 \u00een satul s\u0103u, confirmarea c\u0103 fie-i-va mire, \u201efetei de crai\u201d, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru el. <\/strong><\/p>\n\u0218i-\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire.<\/strong><\/p>\n\u0218i unde altundeva s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cei doi protagoni\u0219ti, din balad\u0103. dec\u00e2t la Joc,\u00a0 Hora tradi\u021bional\u0103 a satului, dup\u0103 care t\u00e2njeau, \u0219i el, \u0219i ea, \u0219i unde el, \u201em\u00e2ndrul ciob\u0103nel\/tras printr-nu inel\u201d se va \u021bine de m\u00e2n\u0103 prin col\u021burile batistei, din nou, a\u0219a precum odat\u0103, cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, viitoarea mireas\u0103, tradi\u021bional vorbind, \u201ea lumii\u201d? C\u0103 to\u021bi ciob\u0103neii vor avea o mireas\u0103! \u0218i \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru fiecare, este\u201d. A\u021bi auzit, a\u021bi v\u0103zut vreodat\u0103, la vreo nunt\u0103, altfel de mireas\u0103, dec\u00e2t frumoas\u0103?! \u0218i totul, e c\u00e2nt \u0219i\u00a0 joc, e tras cu coada ochiului, e tras\u00a0 de m\u00e2nec\u0103, obicei al fetei, de fl\u0103c\u0103u,\u00a0 s\u0103 intre \u00een joc, l\u00e2ng\u0103 el, sub ochii sclipind de fericire ai mamei, ie\u0219it\u0103 din joc, de mult, fiind \u201em\u0103icu\u021be b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d, de-acum, \u201e cu br\u00e2u de l\u00e2n\u0103\u201d, c\u0103 a l\u0103sat \u201efota ro\u0219ie\u201d,tot ca tradi\u021bie, \u00eenlocuind-o cu cea neagr\u0103, de \u00eendat\u0103 ce \u0219i-a \u201epus hicu\u021ba- \u00een joc\u201d. Sunt mamele ce l-au a\u0219teptat \u0219i ele pe ciob\u0103nel, dar \u0219i ce \u00eel va c\u0103uta de acum, \u00eensurat la casa lui, rar mai venind pe la casa m\u0103icu\u021bi, fiindc\u0103, \u201efata, ca fat\u0103, tot mai vine c\u00e2te-o dat\u0103, pe la mam\u0103 pe la tat\u0103\u201d, dar \u201eun b\u0103iat, (chiar cuminte) nu poate cre\u0219te-un p\u0103rinte\u201d, zice c\u00e2ntecul, aceluia\u0219i autor al Miori\u021bei.<\/strong><\/p>\nSpectacolul boteitului oilor, e repus, acum la anul de gra\u021bie 2026, a XXI-a oar\u0103, pe marea scen\u0103 a uli\u021bei satului, de la na\u0219terea g\u00e2ndului de oameni de cultur\u0103, a \u0219colii, ai satului Negrile\u0219ti, spre neuitare a ceea ce azi, fie nu se mai petrece, fie, dac\u0103 se mai petrece, \u0219i se petrece, nu mai e ce-a fost. Deoarece, \u201e ceasornicul ve\u0219niciei nu bate la fel pentru to\u021bi…pentru oameni, bate repede de tot\u201d. Iar \u201ede la dacii lui Decebal, p\u00e2n\u0103 la bacii st\u00e2nilor de azi, ai Vrancei, au trecut doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de veacuri…iar nepo\u021bii, (noi, str\u0103nepo\u021bii, iat\u0103, ce-s \u00een scen\u0103), nu mai \u0219tiu nimic din vremea bunicilor….\u201d\u00a0 <\/strong><\/p>\nDar, p\u0103m\u00e2ntul Vrancei \u201eare memorie lung\u0103. El nu uit\u0103 nimic din\u00a0 cele ce-au fost. \u0218i, poate, c\u0103 noaptea, c\u00e2nd cerul, haina cu stele \u0219i-ombumb\u0103, \u00ee\u0219i spune pove\u0219tile vechi, pe de rost\u201d( Amintirile p\u0103m\u00e2ntului – M. Beniuc). \u0218-apoi, \u00eemi vine iar \u0219i iar, iat\u0103 \u0219i-acum, chema\u021bi la ceas de s\u0103rb\u0103toare, de hodin\u0103 a min\u021bii \u0219i a sufletului, de socializare \u201ela strea\u0219ina satului\u201d , acea retoric\u0103 \u00eentrebare a b\u00e2tului Mehedin\u021bi, al Sovejei: \u201eDac\u0103 n-ar mai fi c\u00e2te un col\u021b\u00a0 de \u021bar\u0103 ca Vracea, cine ar mai \u0219ti, cum au tr\u0103it bunii \u0219i str\u0103bunii no\u0219tri?!\u201d. <\/strong><\/p>\nEi bine, acest subtil \u0219i, aparent,\u00a0 f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103 mesaj, pentru mul\u021bi, presupus \u00een\u021beles, scenic, dar, vai!, neperceput pentru to\u021bi exege\u021bii textului literar-capodoper\u0103, trece nev\u0103zut citind Miori\u021ba ata\u0219at\u00a0 multor \u201ep\u0103rerisme\u201d(apud Ravini), dar deta\u0219at de realit\u0103\u021bile vie\u021bii p\u0103store\u0219ti, aduc \u00een scen\u0103 sovejenii. Dar spun\u00e2nd boteit, la transhuman\u021b\u0103 g\u00e2ndim, ori spun\u00e2nd transhuman\u021b\u0103, tot la Miori\u021ba g\u00e2ndim. Cititorule, spectator poate, \u00een 21 mai, la Negrile\u0219ti, acest mesaj \u021bi-aduc pe dou\u0103 scene, actorii, unii reali, ciobanii, ciob\u0103neii, s\u0103tenii, pe uli\u021bele satului, ca o scen\u0103, al\u021bii tot actori, dar dansatori, pe adev\u0103rata scen\u0103, \u00een sal\u0103, \u00een travesti, p\u0103rin\u021bi, ciob\u0103nei, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, \u201em\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\nIar mesajul, de\u0219i acela\u0219i, diferit se manifest\u0103, la diferi\u021bi actori, de v\u00e2rste diferite, dar to\u021bi \u0219i toate \u00een contextul bucuriei de a fi, de a iubi via\u021ba, tradi\u021bia.\u00a0 Cu roluri diferite fiind, \u0219i bucuria este de alt\u0103 natur\u0103. Pe uli\u021b\u0103, cu oile ve\u021bi vedea, ve\u021bi sim\u021bi, bucuria de a fi cioban, de a fi gospodar al satului, harnic, de a iubi tradi\u021bia de se bucura de biruin\u021b\u0103, pe drum greu; e cea\u00a0 omului de la munte, \u021b\u0103ran, ce duce tradi\u021bia de gospodar. \u0218i e de natur\u0103 material\u0103, pus\u0103 sub semnul muncii,\u00a0 al griji ciobanilor, fa\u021b\u0103 de oaie, animal totem, ce-i ofer\u0103 totul, inclusiv dragoste.<\/strong><\/p>\nLa cei din scen\u0103, dansatorii,\u00a0 ciob\u0103neii, \u00eendeosebi, tot bucurie, sigur vei vedea, cu emo\u021bie tr\u0103it\u0103 de copii, dar alta, altfel, de natur\u0103 emo\u021bionl-sentimental\u0103 – cea a \u00eentoarcerii acas\u0103, \u00een raiul lui, cea a revederii,\u00a0 ciob\u0103nelului cu virtula mireas\u0103, sub ochii str\u0103lucind de bucurie, ai p\u0103rin\u021bilor, ce-\u0219i v\u0103d copiii urc\u00e2nd trepte ale vie\u021bii, de ei b\u0103tute odinioar\u0103, \u201ecump\u0103tarea, senin\u0103tatea, omenia. E bucuria triumfului vie\u021bii, dup\u0103 ce \u00eel b\u0103tuse grija g\u00e2ndului \u201ede-a fi s\u0103 mor\u201d, pe ciob\u0103nel. \u0218i, nu m\u0103 \u00eendoiesc! Nu prea cred a fi v\u0103zut\u0103 \u00een haina ei, ne\u0219tiind ce-i Miori\u021ba, unii. C\u0103…ignorat\u0103, p\u00e2n\u0103 la uitare, mai e, la aste vremuri.<\/strong><\/p>\nDeci, \u00een uli\u021b\u0103 vedem, sigur to\u021bi, ciobanul gospodar,\u00a0 bucuros de munca lui. \u00cen scen\u0103 vedem viitorul\u00a0 gospodar, \u00eentors acas\u0103, biruitor \u00een fa\u021ba perspectivei mor\u021bii, prin str\u0103ini. Vedem o virtual\u0103 nou\u0103 familie.\u00a0 Vedem dansatori. A\u0219a c\u0103, de\u0219i acela\u0219i e, totu\u0219i altul e mesajul adus de sovejeni, desprins din mesajul complex al baladei Miori\u021ba, \u00een contextul boteitului, restr\u00e2ns.\u00a0 Un fel de festival, dedicat Miori\u021bei, p\u0103storului, p\u0103storitului e ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frumos, la Negrile\u0219ti.\u00a0 Chiar dac\u0103, pu\u021bini pe cel ascuns, \u00eel vor sim\u021bi. Dar, asta e Miori\u021ba! \u0102sta e cititorul ei, c\u00e2\u021bi mai sunt! \u0218i \u00eemi scria, prietenul de acela\u0219i leat, dar…mai erudit, mult, Victor Ravini: \u201e Fiecare poate s\u0103 spuna ce vrea. Nu to\u021bi avem aceea\u0219i cultur\u0103, nu am citi acelea\u0219i c\u0103r\u021bi, nu to\u021bi….\u00a0 .. Important e s\u0103 nu o uit\u0103m\u201d Desigur, Mioi\u021ba. \u0218i acest \u00eendemn se face la Negrile\u0219ti, e peste un deceniu.<\/strong><\/p>\n\u0218i, actorii, mul\u021bi, \u0219i unii \u0219i al\u021bii, \u00een frumoasele costume populare de vr\u00e2ncene, expresie a\u00a0 spirtului creator de capodopere materiale, artistice a omului de la munte, al c\u0103rui str\u0103vechi p\u0103rinte, din vechi str\u0103vechi, creator de Miori\u021ba va fi fost.\u00a0 \u0218i un alt mesaj, vizual, material, u\u0219or de perceput!<\/strong><\/p>\nAnun\u021b\u00e2nd c\u0103 Funda\u021bia cultural-\u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSIMION MEHEDIN\u021aI MIORI\u021aA, din Soveja, cur\u00e2nd va inaugura, la cei 180 de ani de la descoperirea Miori\u021bei, aici, la Soveja, \u00een aria genetic\u0103 cert\u0103 Vrancea, mult pl\u0103nuita CASA MIORI\u021aA, de mine \u0219i \u00eenc\u0103 trei poe\u021bi ai Vrancei, disp\u0103ru\u021bi prematur, al\u0103turi o alte fapte, ce au acela\u0219i numitor comun – tradi\u021bie, crea\u021bie, continuitate, ve\u021bi \u00een\u021belege c\u0103 suntem continuatori ai datinei str\u0103bune. Continuitate a tradi\u021biilor valoroase de munc\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103, continuitate a g\u00e2ndului, a frumosului, a \u00eencrederii \u00een reu\u0219it\u0103…\u00een via\u021b\u0103, sunt aste fapte.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n\u0218i mie, profesorul de limba rom\u00e2n\u0103, de 63 de ani \u00een chiar cuibul capodoperei, unde , cine \u0219tie?, sunt urma\u0219ii, urma\u0219ilor, urma\u0219ilor posibilului cioban, autor al Miori\u021bei, mi-a revenit misia, datorie de mare onoare \u0219i r\u0103spundere s\u0103 dau via\u021b\u0103 CASEI MIORI\u021aA, vis vechi, de peste 30 de ani, \u0219i al meu, cu cei trei arti\u0219ti ai scrisului vr\u00e2ncean, la tab\u0103ra na\u021bional\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, a finali\u0219tilor pe \u021bar\u0103, a concursului \u201eMihai Eminecu\u201d , unde, director fiind, am organizat \u00eent\u00e2lnirea ucenicilor \u00een ale scrisului, cu consacra\u021bi ai scrisului vr\u00e2ncean – Traian OLTEANU, Florin MUSCALU \u0219i Dumitru PRICOP, urca\u021bi, din p\u0103cate, azi \u00een steaua lor, din care \u00een nop\u021bi t\u00e2rzii, lumineaz\u0103 ca ea. \u0218i Birui-tau g\u00e2ndul!\u201d <\/strong><\/p>\n\u0218i toate\u00a0 se-adun\u0103 \u00een unul singur – Vrancea-\u0219i promoveaz\u0103 tradi\u021biiule, valorile, oamenii creatori de frumos. \u0218i-i socializeaz\u0103. Iar Centrul Cultural Vrancea este promotor al acestora prin Centrul Cultural Negrile\u0219ti, prin, iat\u0103 funda\u021bia sovejan\u0103, \u00een parteneriat, acum, cu \u0219coala sovejan\u0103. <\/strong><\/p>\n\u0218i g\u00e2nd \u00eemi e ca, \u00een viitor, \u00eencep\u00e2nd cu chiar anul 2027, Funda\u021bia cultural \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSimion Mehedin\u021bi Miori\u021ba\u201d, Soveja, Centrul Cultural Vrancea \u0219i prestigiosa Asocia\u021bie pentru Dezvoltare Teritorial\u0103 integrat\u0103 \u021aara Vrancei, Prim\u0103ria Negrile\u0219ti, s\u0103 ne unim for\u021bele \u00eentr-un proiect comun, defalcat pe Negrile\u0219ti-Soveja, tot la \u00cen\u0103l\u021bare, inaugur\u00e2nd \u00een \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\/ Vrancea, Festivalul La izvoarele Miori\u021bei, tot ca o continuitate, sub nobil g\u00e2nd de \u0219coal\u0103 a educa\u021biei noastre na\u021bionale. \u0218i poate o tab\u0103r\u0103 Miori\u021ba, la CASA MIORI\u021aA, de scurt\u0103 durat\u0103, cu\u00a0 elevii gimnazi\u0219ti ai Vrancei, prin ospe\u021bie, cultiv\u00e2nd astfel \u0219i prietenia dintre urma\u0219ii p\u0103storului, autor al Miori\u021bei, se va na\u0219te. Socializare!<\/strong><\/p>\nBirui-va, oare, \u0219i acest g\u00e2nd!<\/strong><\/p>\nprofesor Constantin MACARIE<\/strong><\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nDecese<\/strong>\u201eAst\u0103zi, tata a ales s\u0103 fac\u0103 ultimul lui…<\/span>17.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00c2ND CAS\u0102 \u00ceN G\u0102GE\u0218TI, COMUNA…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCump\u0103r\u0103ri garsoniere<\/strong>CUMP\u0102R GARSONIER\u0102 \u00ceN FOC\u0218ANI, PARTER SAU…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nAnca Vasiliu<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAdjudul \u0219i Vrancea, \u00een s\u0103rb\u0103toarea copil\u0103riei: Concursul na\u021bional \u201eCopil\u0103rie \u2013 Aripi spre bucurie\u201d \u0219i-a desemnat c\u00e2\u0219tig\u0103torii<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 21 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nDoliu \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul vr\u00e2ncean: Profesorul Ion Petri\u0219or din C\u00e2mpuri, model de dasc\u0103l, comemorat de comunitatea din Soveja \u0219i Valea \u0218u\u0219i\u021bei<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 16 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nFoto | Vrancea care une\u0219te: Soveja, sovejenii \u0219i Tricolorul Unirii pe drumul istoriei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 26 ian 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO | Au n\u0103scut ,,nasc \u0219i la Vrancea oameni”, dar mai \u0219i pleac\u0103, din p\u0103cate!<\/a><\/h2>\nConstantin Macarie<\/a>, 14 apr 2025 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nComemor\u0103ri<\/strong>Pe data de 21 Mai 2026 se \u00eempline\u0219te un an…<\/span>12.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nRom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>V\u00e2nd autoturism Logan 2016, motor 1,2 l,…<\/span>13.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>CAUT 50 PERSOANE PENTRU MUNC\u0102\u00a0\u00ceN…<\/span>08.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n- \n
- <\/li>\n
- <\/li>\n
- <\/li>\n
- <\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Profesorul Constantin Macarie din Soveja readuce \u00een aten\u021bia cititorilor Ziarului de Vrancea semnifica\u021biile profunde ale obiceiului \u201eBoteitul oilor\u201d de la Negrile\u0219ti, un ritual vechi legat de p\u0103storit, transhuman\u021b\u0103 \u0219i universul mioritic al Mun\u021bilor Vrancei.<\/strong><\/p>\n
,,BOTEITUL OILOR” la NEGRILE\u0218TI, satul legendarului NEGRIL\u0102,\u00a0ecou al unui obicei din p\u0103rin\u021bi vechi str\u0103vechi – transhuman\u021ba.<\/strong><\/p>\n
Transhuman\u021ba, ca fenomen p\u0103storesc, const\u0103 \u00een pendularea turmelor de oi, \u00eentre munte \u0219i c\u00e2mpie, la date fixe \u00een calendarul satului rom\u00e2nesc, carpatin. Acest fenomen social-economic, comunitar, s\u0103tesc, a generat \u00een timp, \u0219i spiritual-culturalul formativ, educativ. Iar, la un loc, au avut consecin\u021be de natura social-economic\u0103, cultural-spiritual\u0103, demografic\u0103, pe arii extinse, traiect al transhuman\u021bei. Iar dincolo de toate acestea, au generat socializarea \u201eoamenilor de la munte\u201d, \u00eentru ei, \u0219i cu al\u021bii, cu cei ai c\u00e2mpiei, complinind tabloul consecin\u021belor, amintite.<\/strong><\/p>\n
\u201e\u00cen VRANCEA, p\u0103storitul e mai mult dec\u00e2t o pasiune! E o realitate istoric\u0103, o caracteristic\u0103 etnic\u0103. Aspectul ei uniform \u00een \u00eentreg \u021binutul \u0219i concordan\u021ba sa cu p\u0103storitul celorlalte regiuni de la noi, afirm\u0103, ne\u00eendoios,\u00a0 un fond comun\u00a0 de existen\u021b\u0103 veche\u201d,\u00a0 scrie \u00een cartea sa \u201eP\u0103storitul \u00een Vrancea\u201d, folcloristul etnolog, profesor Ion DIACONU, vr\u00e2ncean, din Spine\u0219ti, sat al altui legendar – Spirea .\u00a0 <\/strong><\/p>\n
A fost \u0219i este VRANCEA, un ,,triplex confinium”, ,,nod vital al neamului rom\u00e2nesc”(S.Mehedinti), prin intereferen\u021ba turmelor Ardealului, ale Muscelului, chiar,\u00a0\u00een Vrancea, pe p\u0103\u0219unile ei bogate, pe drumuri transhumante, de pe cele patru v\u0103i, ale Putnei, ale \u0218u\u0219i\u021bei, ale Trotu\u0219ului, ale R\u00e2mnicului, pe unde se buluceau de peste mun\u021bi, pentru iernat, \u00een drumul lor spre c\u00e2mpiile din Bugeac, din Cr\u00e2m, ale Nistrului, ale\u00a0 Azovului, \u00een ,,c\u00e2mp de mohor”, cum g\u0103sim sugerat \u00een Miori\u021ba.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Conform spuselor aceluia\u0219i vr\u00e2ncean, \u00een P\u0103storitul \u00een Vrancea, \u201edup\u0103 r\u0103zboi…avem \u00een tot \u021binutul vr\u00e2ncean, 58 984 de oi \u0219i 68 de st\u00e2ni\u201d. Numai Soveja, \u00een 1779, conform unei catagrafii, f\u0103cut\u0103 de Chi\u0219in\u0103u, publicat\u0103 de Ion Ionescu de la Brad, g\u0103sit\u0103 \u00een arhivele din\u00a0 Ia\u0219i, erau la 208 capi de gospod\u0103rie, 24 400 de oi, iar la vremea colectivului, \u00een 1970,\u00a0 erau peste 15 mii de oi. La cea vreme, a colectivului, transhuman\u021ba, se limita doar la plecarea turmelor toamna, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, Sovejana, unde aveau ogoarele sovejenii, cu \u00eentoarcere \u00een munte,\u00a0 \u00een martie, c\u00e2nd d\u0103dea col\u021bul ierbii.<\/strong><\/p>\n
\u201e\u021ainutul p\u0103storesc al Vrancei, spune Ion Diaconu, e deci o realitate etnografic\u0103\u201d. \u0218i, \u00eenc\u0103 mai e! Transhumanta transfrontalier\u0103, mare, cum \u00eei zic eu, proces, preponderent economic, complex, plin de pericole, dup\u0103 1945 a \u00eencetat. Se mai practic\u0103 transhumanta mic\u0103, \u00een interiorul arcului carpatic, cu ie\u0219iri \u00een c\u00e2mpia Dun\u0103rii.\u00a0 Azi, const\u0103 \u00een toarcerea turmelor, la Ziua Crucii, din munte, acas\u0103, pentru iernat, \u0219i invers, la \u00cen\u0103l\u021bare, \u00een plecarea acestora, \u00een munte, pentru p\u0103\u0219unat, unde, cum spun pu\u021binii ciobani ce mai sunt, \u00een deselele mele tainiri cu ei,\u00a0 ,,\u00een raiul meu”. Dintre\u00a0 ace\u0219tia, amintesc pe Costic\u0103 Dumitra\u0219cu, zis Snagov, din Negrile\u0219ti, pe Costel Oancea, zis Paliu, dar \u0219i pe Ionic\u0103 Laz\u0103r, din Soveja.<\/strong><\/p>\n
\u00a0La NEGRILESTI-Vrancea, unul din satele vr\u00e2ncene, unde p\u0103storitul mai st\u0103ruie,\u00a0 IAT\u0102, de dou\u0103zeci de ani, transhuman\u021ba, proces etnic, tulbur\u0103tor, al p\u0103storilor, f\u0103r\u0103 de care existen\u021ba oii, animalul totem, ar fi \u00een pericol, este adus\u0103 \u00een amintirea prezentului, printr-un moment circumscris transhuman\u021bei, tradi\u021bionalul ,,BOTEIT al OILOR”. <\/strong><\/p>\n
Ca termen, lingvistic interpretat, ,,boteit” este un derivat, prin sufixare, de la cuv\u00e2ntul ,,botei”, ce \u00een via\u021ba p\u0103storeasc\u0103, \u00eenseamn\u0103 turm\u0103 mic\u0103, ce e r\u0103splat\u0103, \u201esimbrie\u201da ,,b\u0103ie\u021bilor la oi”, ciob\u0103nei, \u00een Miori\u021ba, pentru serviciile f\u0103cute, la st\u00e2n\u0103, servicii ce nu presupun art\u0103 ciob\u0103neasc\u0103, deosebit\u0103: p\u0103zitul, \u00eengrijitul, p\u0103scutul mieilor si al sterpelor, m\u00e2natul oilor, la strung\u0103, la muls.\u00a0 \u0218i era o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103, st\u00e2na, g\u00e2ndind c\u0103 \u201eb\u0103ie\u021bii la oi\u201d, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, erau da\u021bi de baci, \u00een grija\u00a0 ciobanilor.<\/strong><\/p>\n
\u0218i un scop aveau ciob\u0103neii – formarea, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, a \u201eboteiului\u201d propriu, care era zestre de \u00eensurat, al\u0103turi de ce i se d\u0103dea din familie. \u00censuratul, m\u0103riti\u0219ul, odinioar\u0103, se f\u0103cea destul de devreme. \u0218i se f\u0103cea prin nunt\u0103. La 16 ani, uneori fata devenea mam\u0103. C\u0103s\u0103toria se f\u0103cea, de regul\u0103, dup\u0103 reguli nescrise, dar p\u0103strate cu sfin\u021benie, \u0219i era supravegheat\u0103, strict, de p\u0103rin\u021bi. Mai mult, se f\u0103cea doar \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii. \u00cemi spuneau b\u0103tr\u00e2nii Sovejei, pe parcursul a celor 63 de ani, petrecu\u021bi ca dasc\u0103l, exclusiv, de \u021bar\u0103, c\u0103 la Soveja, nu se c\u0103s\u0103torea nimeni, cu partener dinafara Sovejei, ba nici cei din Ruc\u0103reni, cu cei din Dragosloveni, sate componente ale Sovejei. Iar Joc, adev\u0103rat\u0103 institu\u021bie de formare civic\u0103, avea fiecare \u00een satul lor, cu l\u0103utarii lor.. \u0218i nici la Joc nu se interferau. Era un ecou al acelei \u201est\u00e2p\u00e2niri locure\u0219ti\u201d, a\u00a0 civiliza\u021biei vechilor sate de munte, de care scriu Henri \u0219i Paul Sthall.<\/strong><\/p>\n
Scrie savantul sovejan, Simion Mehedinti, \u00een ,,Popas in Soveja”, din ,, Premise \u0219i concluzii la Terra\u201d:<\/strong><\/p>\n
\u201e Fetele cre\u0219teau l\u00e2ng\u0103 vatra p\u0103rinteasc\u0103; din casa p\u0103rin\u021bilor, treceau \u00een casa b\u0103rbatului, apoi de acolo, la cimitir. Nu s-a pomenit s\u0103 pr\u0103seasc\u0103 vreuna satul. Cu b\u0103ie\u021bii era alt\u0103 socoteal\u0103. C\u00e2nd ajungeau a 12 ori 14 ani, plecau la oi. Unde? Cu\u00a0 t\u00e2rlele bre\u021bcanilor, spre Dun\u0103re, spre Bugeac \u0219i chiar mai\u00a0 departe, primind\u00a0 simbria \u0219tiut\u0103, simbrie \u00een vite. \u0218i a\u0219a,\u00a0 dup\u0103 ceva ani, avea boteiul lui, semn c\u0103 se poate \u00eensura….A\u0219a fusese r\u00e2nduiala, din tat\u0103-n fiu, de c\u00e2nd e lumea…Rar dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea vreunul pierdut printre str\u0103ini. Spre toamn\u0103, iat\u0103-l cu boteiul lui. Vindea c\u00e2t putea, cump\u0103ra ce-i trebuia, se \u00eensura \u0219i din cioban se f\u0103cea plugar p\u00e2n\u0103 la moarte. <\/strong><\/p>\n
– C\u00e2te oi are b\u0103ietul lui V\u00e2ndevar\u0103?<\/strong><\/p>\n
– Se-aude c\u0103 peste o sut\u0103. <\/strong><\/p>\n
-Atunci, s\u0103 \u0219tii, c\u0103 la iarn\u0103 juc\u0103m la nunt\u0103”, reproduce acela\u0219i Mehedin\u021bi, un dialog \u00eentre doi b\u0103tr\u00e2ni ai satului.\u201d <\/strong><\/p>\n
Deci, e de dedus c\u0103,\u00a0 botei, \u00een vorbirea sovejenilor, a vr\u00e2ncenilor, este un num\u0103r de oi\/miei, \u201ebotei\u201d la care r\u00e2vnea, orice t\u00e2n\u0103r, ca zestre de \u00eensur\u0103toare. Iar pentru a o ob\u021bine, se angaja ,,b\u0103iet la oi” la turmele bre\u021bcanilor,\u00a0 ori ale altora, ce coborau, pe Valea \u0218u\u0219i\u021bei, ,,la val\u00e8”, la lunc\u0103, \u00een c\u00e2mpie. Soveja, la vremea aceea, era vam\u0103 a turmelor Ardealului,\u00a0\u00a0 ale Vrancei, pe satul Ruc\u0103reni, a c\u0103rei parte de sus, spre Apus, se numea, c\u00e2ndva\u00a0 La V\u0103mi.<\/strong><\/p>\n
A\u0219adar \u201eboteitul oilor”, \u00een contextul a ceea ce se \u00eent\u00e2mpla, la In\u0103l\u021bare, conform tradi\u021biei str\u0103vechi, vr\u00e2ncene, la Negrile\u0219ti, reconstituit, adus pe uli\u021ba satului, \u00een complexitatea lui, \u00eenseamn\u0103 \u0219i stabilirea turmelor, num\u0103rarea oilor date la st\u00e2n\u0103, dar \u0219i \u201etocmeala\u201d dintre proprietarii oilor si baci, la plecarea la munte, \u00een produc\u021bie, \u00een lacta\u021bie. <\/strong><\/p>\n
V\u0103d eu ,,boteitul”, dincolo de cele de mai sus spuse, pun\u00e2nd \u00een contextul textului literar Miori\u021ba, o pauz\u0103 func\u021bional\u0103, necesar\u0103 psihologic, pentru actorii to\u021bi ai transhuman\u021bei, ciobanii, baciul, ciob\u0103neii, pe de o parte, familiile lor pe de alt\u0103 parte. O pauz\u0103\u00a0 \u00eentre dou\u0103 etape ale marii transhuman\u021be, la mijlocul dus\/\u00eentors-lui. Iar momentul e unul , ca etap\u0103 intermediar\u0103, \u00eentre venirea, la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, din ,,c\u00e2mp de mohor”, c\u00e2mpiile Bugeacului, ale Cr\u00e2mului, ale Nistrului, pe unde au iernat \u0219i preg\u0103tirea de plecare a turmelor la \u00cen\u0103l\u021bare, conform datinii.\u00a0 Iar la acest moment plecarea la munte, la p\u0103\u0219unat, \u00een produc\u021bie. acolo, sus pe v\u00e2rf de munte, e ,,rai-ul” lor, al p\u0103storilor. \u0218i…\u00een ast\u0103 pauz\u0103, dup\u0103 zbaterea la g\u00e2ndul, \u201ede-o fi s\u0103 mor\u201d, ciob\u0103nelul se reg\u0103se\u0219te pe sine, cu idealul s\u0103u – insur\u0103toarea. \u0218i brusc: \u201eS\u0103 spui curat\/ c\u0103 m-am \u00eensurat\u201d, adic\u0103 adev\u0103rul. \u0218i via\u021ba triumf\u0103! C\u0103 e BINELE. Iar, \u00een basmele rom\u00e2nilor, BINELE \u00eenvionge R\u0102UL!<\/strong><\/p>\n
Dup\u0103 tradi\u021bie, turma de miei cu sterpele, era dat\u0103 ,,b\u0103ietanilor”, ciob\u0103nei, \u00een balad\u0103, ce nu aveau experien\u021b\u0103, iar turma de oi \u00een produc\u021bie, m\u00e2nz\u0103rile, era data \u00een grija ciobanilor. Iar peste to\u021bi \u0219ef era baciul ce \u201eface st\u00e2n\u0103\u201d, \u00een limbajul p\u0103storesc. Diferen\u021bele dintre ciob\u0103nei \u0219i ciobani, sunt multiple, de natur\u0103 func\u021bional\u0103, preponderent. Una era plata, ce se f\u0103cea, la final, ciob\u0103neilor, \u00een ,,botei de oi”, \u00een raport cu durata c\u00e2t era la oi, durat\u0103 ce, cum se deduce din scrisul lui Mehedin\u021bi, are ca hotar, \u00een vreme, \u00eensur\u0103toarea, ce era, fie finalul p\u0103storitului, ori \u00eenceputul vie\u021bii de cioban, \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului. \u0218i cunoa\u0219terea \u0219i a cestei realit\u0103\u021bi foarte importante, este baz\u0103 pentru interpretarea corect\u0103 a g\u00e2ndurilor ciob\u0103nelului din Miori\u021ba. \u0218i \u00een spectacolul, de azi,\u00a0 de pe uli\u021ba satului, de la Negrile\u0219ti, nu se vede acest mesaj.\u00a0 La vedere sunt\u00a0 formarea st\u00e2nii, angajarea ciobanilor, binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, prin slujitorii biserici. tocmeala, proprietar, baci, rod al socializ\u0103rii \u0219i prin economic a membrilor comunit\u0103\u021bii. <\/strong><\/p>\n
Rezult\u0103 c\u0103 ,,boteitul”, presupune mai multe activit\u0103\u021bi, din care unele sunt de natur\u0103 practic-organizatoric\u0103, tradi\u021bionale \u0219i ele, \u00een fapt o re-\u00eennoire a contractului vechi. Boteitul marcheaz\u0103, prin re-tocmleal\u0103, \u00eenceputul unui nou an p\u0103storesc, ce, prin traditie e \u00cen\u0103l\u021barea Domnului., iar, drept cap\u0103t,\u00a0 Ziua Crucii, \u00een Vrancea. Dar, sf\u00e2r\u0219it, \u00eenc\u0103 nu e, nu va fi, cred, g\u00e2ndind la acea \u00een\u021beleapt\u0103 zicere: \u201eC\u00e2nd va pierii ultima oaie, via\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, deja, nu mai exist\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n
\u00a0Vrancea este \u0219i loc de confluen\u021b\u0103 a\u00a0 turmelor Ardealului, ale Muscelului, parte, cu cele ale vr\u00e2ncenilor, dar \u0219i al p\u0103storilor, actori principali a p\u0103storitului.\u00a0 \u0218i a\u0219a este, cum am spus, un adev\u0103rat si unic ,,triplex confinium,” \u00een inima \u021b\u0103rii, \u0219i, dea ceea, imaginar, a presupus autorul Miori\u021bei, \u00eent\u00e2lnirea celor \u201etrei ciob\u0103nei\/cu trei turme de miei\u201d, pe acel\u00a0 cobor\u00e2t la vale, prin Vrancea. \u0218i, opinie personal\u0103, exprimat\u0103 \u00een recenta mea lucrare, protagonistul din Miori\u021ba, este\u00a0 ciob\u0103nelul vr\u00e2ncean.\u00a0 Argumete? \u00een cartea MIORI\u021aA. ALTFEL. Iar \u201evinovatul\u201d? \u0218i mai precizez, c\u0103 zisa \u201ecobor la vale\u201d nu este pleonasm, ca licen\u021b\u0103 poetic\u0103. \u201eLa vale\u201d, \u00een graiul omului de la munte, \u00eenseamn\u0103 la c\u00e2mpie, \u00een lunc\u0103, unde, de regul\u0103, au teren arabil.<\/strong><\/p>\n
Si fenomenul acesta dus\/intors e mult mai complex. \u0218i tot \u00een scrierile lui MEHEDIN\u021aI g\u0103sim referiri precise, dar subtile, ce ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea corect\u0103 a Miori\u021bei, de\u0219i savantul\u00a0 nu a teoretizat \u00een niciun fel despre Miori\u021ba.\u00a0 A lansat, \u00eentre altele, tot subtil, acel \u00eendemn, neluat de loc \u00een seam\u0103, \u00een p\u0103rerile despre valoarea Miori\u021bei, acum, c\u00e2nd e cam scoas\u0103 din\u00a0 manualele \u0219colare, c\u0103…, chipuri, nu e educativ\u0103…,ba din contra…<\/strong><\/p>\n
\u201eCopii \u0219i tineri! Sui\u021bi pe potecile mun\u021bilor \u0219i trage\u021bi cu urechea \u00een desi\u0219ul codrilor, \u0219i ve\u021bi \u00een\u021bege, \u00eendat\u0103, ce comoar\u0103 de sim\u021bire rom\u00e2neasc\u0103 se ascunde \u00een sufletul poporului nostru, Asculta\u021bi Miori\u021ba!\u201d, \u00eendemna profesorul \u0219i pedagog, printre altele. \u0218i e un \u00eendemn aparte la a intui adev\u0103rata valoare a poeziei. \u0218i un \u00eendemn, ecou, este \u0219i spectacolul de la Negrile\u0219ti, de acum tradi\u021bie. Onoare negrile\u0219tenilor1<\/strong><\/p>\n
Iar \u00eentre multele mesaje ale acestui obicei, de ceva ani, reamintit, \u00eentre\u021binut viu, la Negrile\u0219ti, circumscris transhuman\u021bei, ce a generat cert Miori\u021ba, \u201elege str\u0103mo\u0219easc\u0103 a celor care n-au lovit cu lancea\u201d(Mitic\u0103 PRICOP), multe mai sunt. <\/strong><\/p>\n
Iar spusa poetic\u0103, adev\u0103r istoric, e frumos rostit\u0103 de un alt negrile\u0219tean, \u201eDumitru al pe\u0219terii\u201d, regretatul poet Pricop, coleg de facultate \u0219i prieten \u0219i al\u00a0 meu, unul dintre cei patru care, acum 25 de ani, puneam la cale CASA MIORI\u021aA, la Soveja, (Mitic\u0103, Traian Olteanu, Florin Muscalu \u0219i eu). Dintre to\u021bi, azi singur r\u0103mas, ceilal\u021bi urca\u021bi la cer. \u0218i misie nobil\u0103 am f\u0103cut! \u0218i la treab\u0103 am pornit s\u0103 facem, a doua oar\u0103( da! a doua oar\u0103) cu prietenii tradi\u021biilor sovejene, CAS\u0102 MIORI\u021aA,\u00a0 precum Legendei Vrancei, la B\u00e2rse\u0219ti, cas\u0103, c\u0103 OBELISC i-am f\u0103cut.<\/strong><\/p>\n
\u0218i, dac\u0103 un Triptic cultural vr\u00e2ncean, imagineaz\u0103, alt negrile\u0219tean, prof. univ Costic\u0103 Neagu, pun\u00e2nd al\u0103turi de Mitic\u0103, pe prof. univ. dr.\u00a0 Valeriu Cotea, pe George Istrate, un alt triptic, tot cultural \u0219i tot vr\u00e2ncean, dar altfel, g\u00e2ndesc a fi CASA MIORI\u021aA, OBELISCUL MIORI\u021aA \u0219i TRANSHUMAN\u021aA, o reuniune spiritual\u0103 ce define\u0219te spiritul optimist de munc\u0103, de via\u021b\u0103 \u0219i de crea\u021bie al vr\u00e2ncenilor, \u00een aria genetic\u0103 a Miori\u021bei, ce Vrancea este cu certitudine. <\/strong><\/p>\n
\u00a0C\u0103 prezen\u021ba ciob\u0103nelului,\u00a0 prin re-\u00eentoarcerea ACAS\u0102, dup\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui pe drumul\u00a0 aspru al transhuman\u021bei, nu este una simpl\u0103. Ea \u00eens\u0103\u0219i, prin ciob\u0103nel, cu g\u00e2ndurile lui, comunic\u0103 esen\u021ba poeziei. Ne duce \u00een piscul existen\u021bial al nostru, al rom\u00e2nilor. Spuneau fo\u0219tii \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei ai no\u0219tri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare-profesor, \u00eentr-un recital liric, dedicat Vrancei, azi actori de valoare ai Ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102:<\/strong><\/p>\n
\u00a0\u201eDe sus, din Mun\u021bii\u00a0 Vrancei, privirea de-\u021bi rote\u0219ti\/<\/strong><\/p>\n
Tu vei vedea o \u021bar\u0103, rotind\u0103, ca-n pove\u0219ti\u201d<\/strong><\/p>\n
Da, o \u021bar\u0103! \u0218i, o \u021bar\u0103, ca-n pove\u0219ti vei descoperi, privind \u0219i din piscul, ce este Miori\u021ba, \u00een \u00eentregul ei, dar mai cu seam\u0103, testamentul ciob\u0103nelului, de fapt, al g\u00e2ndurilor ciobanului vr\u00e2ncean, dup\u0103 o lung\u0103 experien\u021b\u0103 p\u0103storeasc\u0103, acum lec\u021bie la\u00a0 st\u00e2n\u0103, pentru ciob\u0103nel.<\/strong><\/p>\n
Iar ast\u0103 lec\u021bie, tot ca bucurie, se va (putea) vedea, tot la Negrile\u0219ti, la boteitul oilor, dar pe scena Centrului cultural, la aceea\u0219i ac\u021biune. E bucuria\u00a0 Ansamblurilor reunite, mai \u00eent\u00e2i, de a fi invita\u021bi, de a fi actori purt\u0103tori\u00a0 ai unui mesaj al satului. \u0218i reuni\u021bii sunt, ca sugestie, simbolic, p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. P\u0103rin\u021bii sunt membrii ai Ansamblului Nunta sovejan\u0103, al funda\u021biei sovejene, de acum consacrat pe multe scene de la Chi\u0219in\u0103u, V\u0103leni, Soroca,( Republica Moldova), Ia\u0219i, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Buz\u0103u, Bac\u0103u, Br\u0103ila, din Ruc\u0103r, Dragoslavele, distins cu Diploma de excelen\u021b\u0103 a Universit\u0103\u021bilor Tehnice din Chi\u0219in\u0103u,\u00a0 Soroca, Ia\u0219i, ale altor comunit\u0103\u021bi,\u00a0 cu Diploma de Onoare, iar membrii cu Diploma de cet\u0103\u021bean de vaz\u0103 al Sovejei,\u00a0 de c\u0103tre Consiliul local Soveja, primarul Ionu\u021b FILIMON.<\/strong><\/p>\n
E mesajul transmis printr-un\u00a0 scenariu realizat de subsemnatul, autor al c\u0103r\u021bii MIORI\u021aA. ALTFEL, prin Ansamblul amintit, coregraf \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Florica MACARIE, dansatoare din copil\u0103rie \u00een echipa \u0219colii, a Liceului g\u0103l\u0103\u021bean, coregraf al Ansamblului \u0219colar \u201eFlori de munte\u201d, la anii la catedr\u0103, ansamblu din care provin membri actualului ansamblu\u00a0 consacrat,\u00a0 fuzionat strategic, cu COPII, echipa de dansuri a \u0218colii Gimnaziale \u201eSimion Mehedin\u021bi\u201d, Soveja, \u00eencep\u0103tori, \u00a0dar talenta\u021bi, pe drumul consacr\u0103rii, al ini\u021bierii, precum ciob\u0103nelul, la v\u00e2rsta ciob\u0103nelului fiind ei. Coregraf le este profesor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, Maricica D\u0103nu\u021ba B\u00c2TC\u0102, c\u00e2ndva dansator \u00een echipa \u0219colii sovejene, <\/strong><\/p>\n
\u0218i a\u0219a, un alt mesaj, cel de viitor, lans\u0103m: \u201enu suntem singuri, suntem genera\u021bii\u201d ce purt\u0103m tradi\u021bia-n suflet,\u00a0 \u0219coala fiind pe mai departe, pepiniera ansamblurilor ce vor urma. \u0218i ducem tradi\u021bia mai departe! Azi, pe scen\u0103, cei ai ansamblului NUNTA SOVEJAN\u0102, sunt\u00a0 a cincea genera\u021bie, de la 1954, c\u00e2nd s-a constituit prima suit\u0103 sovejan\u0103, sub coregrafia tot a dasc\u0103lilor \u0219colii, regretatele profesor Florica ALBU \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea Georgeta HAN\u021a\u0102, ce au crescut frumos, productiv, genera\u021bii de copii ai Sovejei, unii, azi, dansatori, urma\u0219i ai dansatorilor de atunci.<\/strong><\/p>\n
A\u0219a, ansamblul sovejan al p\u0103rin\u021bilor,simbolic g\u00e2ndit, unit cu cel al copiilor \u0219colii sovejene, aduce \u00een scen\u0103, la Negrile\u0219ti, la noua edi\u021bie a BOTEITULUI, un mesaj complex ce are ca substan\u021b\u0103\u00a0 triumfului vie\u021bii, ca rezultat al \u0219colii de educa\u021bie na\u021bional\u0103, ce este transhuman\u021ba, prin Miori\u021ba, crea\u021bie literar\u0103, ce vine din vremea c\u00e2nd scoal\u0103 nu era. Este mesajul provocare, al noii c\u0103r\u021bi MIORI\u021aA. ALTFEL recent ap\u0103rut\u0103 \u00een scrisul vr\u00e2ncean. \u00centoarcerea acas\u0103, fie de la iernat, fie din muntele \u201erai\u201d, are o uria\u0219\u0103 importan\u021b\u0103 moral\u0103 pentru el, ciob\u0103nelul, pentru familia lui. Dorul, iubirea \u00eei cheam\u0103 acas\u0103 la ai lui, la \u201ebrazii \u0219i p\u0103ltina\u0219ii\u201d, la \u201emun\u021bii mari\u201d, la \u201epaseri\u201d, la \u201esoarele \u0219i luna\u201e \u0219i la \u201estelele\u201d cerului imens al Vrancei, pe care \u00eei adun\u0103 acolo,\u00a0 \u00een \u201ec\u00e2mp de mohor\u201d, departe de cas\u0103, de universul s\u0103u familiar,\u00a0 dar \u0219i familial – \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\u201d, din care a plecat, \u0219i unde, iat\u0103, face nunta sa cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, av\u00e2nd, pe cei c\u0103rora dor\u00a0 le poart\u0103,\u00a0 nunta\u0219i, preo\u021bi, l\u0103utari, nuni, f\u0103clii, ref\u0103c\u00e2nd \u00een imaginar nunta tradi\u021bional\u0103 vr\u00e2ncean\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\u201d\/ gura de rai\u201d, din care plecase, ca \u201eb\u0103iet la oi\u201d, cu g\u00e2nd de \u00eensur\u0103toare, de via\u021b\u0103, \u0219i, iat\u0103, se \u00eentoarce acas\u0103,\u00a0 s\u0103 fie mire. \u0218i \u201ebiruit-au g\u00e2ndul\u201d ciob\u0103nelului. <\/strong><\/p>\n
\u0218i acesta e mesajul optimist, matrice moral\u0103 a rom\u00e2nilor, pe care \u00eel aduc sovejenii,\u00a0 copii, simbol al ciob\u0103nelului, urma\u0219i ai urma\u0219ilor, urma\u0219ilor ciob\u0103neilor, \u00eel aduc adul\u021bii, travesti\u021bi \u00een ciobani – p\u0103rin\u021bi ai ciob\u0103nelului, \u0219i \u00een m\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2ne, azi uni\u021bi, ca purt\u0103tori de tradi\u021bie local\u0103, la acest BOTEIT AL OILOR, tradi\u021bie mioritic\u0103, pe care, p\u0103storii negrile\u0219tenii,\u00a0 urma\u0219ii urma\u0219ii, urma\u0219ilor lui Negril\u0103, spre lauda lor,\u00a0 o face neuitat\u0103, nepierdut\u0103 \u00een vremi,\u00a0 \u0218i prin ei, neuitat\u0103 fi-va MIORI\u021aA.<\/strong><\/p>\n
Pe traiectul transhuman\u021bei, ciob\u0103nelul a purtat un testament semnat de fata de la Joc, cu ac \u0219i culoare, cu suflet – acea batist\u0103 dat\u0103 speratului mire. E testament-jur\u0103m\u00e2nt al ei, dat la plecare ciob\u0103nelului, ce l-a acceptat, tot ca jur\u0103m\u00e2nt de a\u0219teptare, purt\u00e2nd-o at\u00e2ta cale, p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcere. \u0218i acum, revenit vremelnic, acas\u0103, \u00een \u201epiciorul de plai\/gura de rai, de unde a plecat, \u201ela vale\u201d, pe drumul transhumant, prin locuri str\u0103ine, alteori potrivnice, aduce acas\u0103 \u00een satul s\u0103u, confirmarea c\u0103 fie-i-va mire, \u201efetei de crai\u201d, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru el. <\/strong><\/p>\n
\u0218i-\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire.<\/strong><\/p>\n
\u0218i unde altundeva s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cei doi protagoni\u0219ti, din balad\u0103. dec\u00e2t la Joc,\u00a0 Hora tradi\u021bional\u0103 a satului, dup\u0103 care t\u00e2njeau, \u0219i el, \u0219i ea, \u0219i unde el, \u201em\u00e2ndrul ciob\u0103nel\/tras printr-nu inel\u201d se va \u021bine de m\u00e2n\u0103 prin col\u021burile batistei, din nou, a\u0219a precum odat\u0103, cu \u201em\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103\u201d, viitoarea mireas\u0103, tradi\u021bional vorbind, \u201ea lumii\u201d? C\u0103 to\u021bi ciob\u0103neii vor avea o mireas\u0103! \u0218i \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, pentru fiecare, este\u201d. A\u021bi auzit, a\u021bi v\u0103zut vreodat\u0103, la vreo nunt\u0103, altfel de mireas\u0103, dec\u00e2t frumoas\u0103?! \u0218i totul, e c\u00e2nt \u0219i\u00a0 joc, e tras cu coada ochiului, e tras\u00a0 de m\u00e2nec\u0103, obicei al fetei, de fl\u0103c\u0103u,\u00a0 s\u0103 intre \u00een joc, l\u00e2ng\u0103 el, sub ochii sclipind de fericire ai mamei, ie\u0219it\u0103 din joc, de mult, fiind \u201em\u0103icu\u021be b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d, de-acum, \u201e cu br\u00e2u de l\u00e2n\u0103\u201d, c\u0103 a l\u0103sat \u201efota ro\u0219ie\u201d,tot ca tradi\u021bie, \u00eenlocuind-o cu cea neagr\u0103, de \u00eendat\u0103 ce \u0219i-a \u201epus hicu\u021ba- \u00een joc\u201d. Sunt mamele ce l-au a\u0219teptat \u0219i ele pe ciob\u0103nel, dar \u0219i ce \u00eel va c\u0103uta de acum, \u00eensurat la casa lui, rar mai venind pe la casa m\u0103icu\u021bi, fiindc\u0103, \u201efata, ca fat\u0103, tot mai vine c\u00e2te-o dat\u0103, pe la mam\u0103 pe la tat\u0103\u201d, dar \u201eun b\u0103iat, (chiar cuminte) nu poate cre\u0219te-un p\u0103rinte\u201d, zice c\u00e2ntecul, aceluia\u0219i autor al Miori\u021bei.<\/strong><\/p>\n
Spectacolul boteitului oilor, e repus, acum la anul de gra\u021bie 2026, a XXI-a oar\u0103, pe marea scen\u0103 a uli\u021bei satului, de la na\u0219terea g\u00e2ndului de oameni de cultur\u0103, a \u0219colii, ai satului Negrile\u0219ti, spre neuitare a ceea ce azi, fie nu se mai petrece, fie, dac\u0103 se mai petrece, \u0219i se petrece, nu mai e ce-a fost. Deoarece, \u201e ceasornicul ve\u0219niciei nu bate la fel pentru to\u021bi…pentru oameni, bate repede de tot\u201d. Iar \u201ede la dacii lui Decebal, p\u00e2n\u0103 la bacii st\u00e2nilor de azi, ai Vrancei, au trecut doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de veacuri…iar nepo\u021bii, (noi, str\u0103nepo\u021bii, iat\u0103, ce-s \u00een scen\u0103), nu mai \u0219tiu nimic din vremea bunicilor….\u201d\u00a0 <\/strong><\/p>\n
Dar, p\u0103m\u00e2ntul Vrancei \u201eare memorie lung\u0103. El nu uit\u0103 nimic din\u00a0 cele ce-au fost. \u0218i, poate, c\u0103 noaptea, c\u00e2nd cerul, haina cu stele \u0219i-ombumb\u0103, \u00ee\u0219i spune pove\u0219tile vechi, pe de rost\u201d( Amintirile p\u0103m\u00e2ntului – M. Beniuc). \u0218-apoi, \u00eemi vine iar \u0219i iar, iat\u0103 \u0219i-acum, chema\u021bi la ceas de s\u0103rb\u0103toare, de hodin\u0103 a min\u021bii \u0219i a sufletului, de socializare \u201ela strea\u0219ina satului\u201d , acea retoric\u0103 \u00eentrebare a b\u00e2tului Mehedin\u021bi, al Sovejei: \u201eDac\u0103 n-ar mai fi c\u00e2te un col\u021b\u00a0 de \u021bar\u0103 ca Vracea, cine ar mai \u0219ti, cum au tr\u0103it bunii \u0219i str\u0103bunii no\u0219tri?!\u201d. <\/strong><\/p>\n
Ei bine, acest subtil \u0219i, aparent,\u00a0 f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103 mesaj, pentru mul\u021bi, presupus \u00een\u021beles, scenic, dar, vai!, neperceput pentru to\u021bi exege\u021bii textului literar-capodoper\u0103, trece nev\u0103zut citind Miori\u021ba ata\u0219at\u00a0 multor \u201ep\u0103rerisme\u201d(apud Ravini), dar deta\u0219at de realit\u0103\u021bile vie\u021bii p\u0103store\u0219ti, aduc \u00een scen\u0103 sovejenii. Dar spun\u00e2nd boteit, la transhuman\u021b\u0103 g\u00e2ndim, ori spun\u00e2nd transhuman\u021b\u0103, tot la Miori\u021ba g\u00e2ndim. Cititorule, spectator poate, \u00een 21 mai, la Negrile\u0219ti, acest mesaj \u021bi-aduc pe dou\u0103 scene, actorii, unii reali, ciobanii, ciob\u0103neii, s\u0103tenii, pe uli\u021bele satului, ca o scen\u0103, al\u021bii tot actori, dar dansatori, pe adev\u0103rata scen\u0103, \u00een sal\u0103, \u00een travesti, p\u0103rin\u021bi, ciob\u0103nei, \u201em\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103\u201d, \u201em\u0103icu\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n
Iar mesajul, de\u0219i acela\u0219i, diferit se manifest\u0103, la diferi\u021bi actori, de v\u00e2rste diferite, dar to\u021bi \u0219i toate \u00een contextul bucuriei de a fi, de a iubi via\u021ba, tradi\u021bia.\u00a0 Cu roluri diferite fiind, \u0219i bucuria este de alt\u0103 natur\u0103. Pe uli\u021b\u0103, cu oile ve\u021bi vedea, ve\u021bi sim\u021bi, bucuria de a fi cioban, de a fi gospodar al satului, harnic, de a iubi tradi\u021bia de se bucura de biruin\u021b\u0103, pe drum greu; e cea\u00a0 omului de la munte, \u021b\u0103ran, ce duce tradi\u021bia de gospodar. \u0218i e de natur\u0103 material\u0103, pus\u0103 sub semnul muncii,\u00a0 al griji ciobanilor, fa\u021b\u0103 de oaie, animal totem, ce-i ofer\u0103 totul, inclusiv dragoste.<\/strong><\/p>\n
La cei din scen\u0103, dansatorii,\u00a0 ciob\u0103neii, \u00eendeosebi, tot bucurie, sigur vei vedea, cu emo\u021bie tr\u0103it\u0103 de copii, dar alta, altfel, de natur\u0103 emo\u021bionl-sentimental\u0103 – cea a \u00eentoarcerii acas\u0103, \u00een raiul lui, cea a revederii,\u00a0 ciob\u0103nelului cu virtula mireas\u0103, sub ochii str\u0103lucind de bucurie, ai p\u0103rin\u021bilor, ce-\u0219i v\u0103d copiii urc\u00e2nd trepte ale vie\u021bii, de ei b\u0103tute odinioar\u0103, \u201ecump\u0103tarea, senin\u0103tatea, omenia. E bucuria triumfului vie\u021bii, dup\u0103 ce \u00eel b\u0103tuse grija g\u00e2ndului \u201ede-a fi s\u0103 mor\u201d, pe ciob\u0103nel. \u0218i, nu m\u0103 \u00eendoiesc! Nu prea cred a fi v\u0103zut\u0103 \u00een haina ei, ne\u0219tiind ce-i Miori\u021ba, unii. C\u0103…ignorat\u0103, p\u00e2n\u0103 la uitare, mai e, la aste vremuri.<\/strong><\/p>\n
Deci, \u00een uli\u021b\u0103 vedem, sigur to\u021bi, ciobanul gospodar,\u00a0 bucuros de munca lui. \u00cen scen\u0103 vedem viitorul\u00a0 gospodar, \u00eentors acas\u0103, biruitor \u00een fa\u021ba perspectivei mor\u021bii, prin str\u0103ini. Vedem o virtual\u0103 nou\u0103 familie.\u00a0 Vedem dansatori. A\u0219a c\u0103, de\u0219i acela\u0219i e, totu\u0219i altul e mesajul adus de sovejeni, desprins din mesajul complex al baladei Miori\u021ba, \u00een contextul boteitului, restr\u00e2ns.\u00a0 Un fel de festival, dedicat Miori\u021bei, p\u0103storului, p\u0103storitului e ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frumos, la Negrile\u0219ti.\u00a0 Chiar dac\u0103, pu\u021bini pe cel ascuns, \u00eel vor sim\u021bi. Dar, asta e Miori\u021ba! \u0102sta e cititorul ei, c\u00e2\u021bi mai sunt! \u0218i \u00eemi scria, prietenul de acela\u0219i leat, dar…mai erudit, mult, Victor Ravini: \u201e Fiecare poate s\u0103 spuna ce vrea. Nu to\u021bi avem aceea\u0219i cultur\u0103, nu am citi acelea\u0219i c\u0103r\u021bi, nu to\u021bi….\u00a0 .. Important e s\u0103 nu o uit\u0103m\u201d Desigur, Mioi\u021ba. \u0218i acest \u00eendemn se face la Negrile\u0219ti, e peste un deceniu.<\/strong><\/p>\n
\u0218i, actorii, mul\u021bi, \u0219i unii \u0219i al\u021bii, \u00een frumoasele costume populare de vr\u00e2ncene, expresie a\u00a0 spirtului creator de capodopere materiale, artistice a omului de la munte, al c\u0103rui str\u0103vechi p\u0103rinte, din vechi str\u0103vechi, creator de Miori\u021ba va fi fost.\u00a0 \u0218i un alt mesaj, vizual, material, u\u0219or de perceput!<\/strong><\/p>\n
Anun\u021b\u00e2nd c\u0103 Funda\u021bia cultural-\u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSIMION MEHEDIN\u021aI MIORI\u021aA, din Soveja, cur\u00e2nd va inaugura, la cei 180 de ani de la descoperirea Miori\u021bei, aici, la Soveja, \u00een aria genetic\u0103 cert\u0103 Vrancea, mult pl\u0103nuita CASA MIORI\u021aA, de mine \u0219i \u00eenc\u0103 trei poe\u021bi ai Vrancei, disp\u0103ru\u021bi prematur, al\u0103turi o alte fapte, ce au acela\u0219i numitor comun – tradi\u021bie, crea\u021bie, continuitate, ve\u021bi \u00een\u021belege c\u0103 suntem continuatori ai datinei str\u0103bune. Continuitate a tradi\u021biilor valoroase de munc\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103, continuitate a g\u00e2ndului, a frumosului, a \u00eencrederii \u00een reu\u0219it\u0103…\u00een via\u021b\u0103, sunt aste fapte.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n
\u0218i mie, profesorul de limba rom\u00e2n\u0103, de 63 de ani \u00een chiar cuibul capodoperei, unde , cine \u0219tie?, sunt urma\u0219ii, urma\u0219ilor, urma\u0219ilor posibilului cioban, autor al Miori\u021bei, mi-a revenit misia, datorie de mare onoare \u0219i r\u0103spundere s\u0103 dau via\u021b\u0103 CASEI MIORI\u021aA, vis vechi, de peste 30 de ani, \u0219i al meu, cu cei trei arti\u0219ti ai scrisului vr\u00e2ncean, la tab\u0103ra na\u021bional\u0103 de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, a finali\u0219tilor pe \u021bar\u0103, a concursului \u201eMihai Eminecu\u201d , unde, director fiind, am organizat \u00eent\u00e2lnirea ucenicilor \u00een ale scrisului, cu consacra\u021bi ai scrisului vr\u00e2ncean – Traian OLTEANU, Florin MUSCALU \u0219i Dumitru PRICOP, urca\u021bi, din p\u0103cate, azi \u00een steaua lor, din care \u00een nop\u021bi t\u00e2rzii, lumineaz\u0103 ca ea. \u0218i Birui-tau g\u00e2ndul!\u201d <\/strong><\/p>\n
\u0218i toate\u00a0 se-adun\u0103 \u00een unul singur – Vrancea-\u0219i promoveaz\u0103 tradi\u021biiule, valorile, oamenii creatori de frumos. \u0218i-i socializeaz\u0103. Iar Centrul Cultural Vrancea este promotor al acestora prin Centrul Cultural Negrile\u0219ti, prin, iat\u0103 funda\u021bia sovejan\u0103, \u00een parteneriat, acum, cu \u0219coala sovejan\u0103. <\/strong><\/p>\n
\u0218i g\u00e2nd \u00eemi e ca, \u00een viitor, \u00eencep\u00e2nd cu chiar anul 2027, Funda\u021bia cultural \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201eSimion Mehedin\u021bi Miori\u021ba\u201d, Soveja, Centrul Cultural Vrancea \u0219i prestigiosa Asocia\u021bie pentru Dezvoltare Teritorial\u0103 integrat\u0103 \u021aara Vrancei, Prim\u0103ria Negrile\u0219ti, s\u0103 ne unim for\u021bele \u00eentr-un proiect comun, defalcat pe Negrile\u0219ti-Soveja, tot la \u00cen\u0103l\u021bare, inaugur\u00e2nd \u00een \u201epicior de plai\/gur\u0103 de rai\/ Vrancea, Festivalul La izvoarele Miori\u021bei, tot ca o continuitate, sub nobil g\u00e2nd de \u0219coal\u0103 a educa\u021biei noastre na\u021bionale. \u0218i poate o tab\u0103r\u0103 Miori\u021ba, la CASA MIORI\u021aA, de scurt\u0103 durat\u0103, cu\u00a0 elevii gimnazi\u0219ti ai Vrancei, prin ospe\u021bie, cultiv\u00e2nd astfel \u0219i prietenia dintre urma\u0219ii p\u0103storului, autor al Miori\u021bei, se va na\u0219te. Socializare!<\/strong><\/p>\n
Birui-va, oare, \u0219i acest g\u00e2nd!<\/strong><\/p>\n
profesor Constantin MACARIE<\/strong><\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\nDecese<\/strong>\u201eAst\u0103zi, tata a ales s\u0103 fac\u0103 ultimul lui…<\/span>17.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00c2ND CAS\u0102 \u00ceN G\u0102GE\u0218TI, COMUNA…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCump\u0103r\u0103ri garsoniere<\/strong>CUMP\u0102R GARSONIER\u0102 \u00ceN FOC\u0218ANI, PARTER SAU…<\/span>18.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nZiua Eroilor, marcat\u0103 cu emo\u021bie la Garoafa \u0219i Ciu\u0219lea: elevii au omagiat memoria celor c\u0103zu\u021bi pentru Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\n
Anca Vasiliu<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre cel mai important poet simbolist rom\u00e2n: George Bacovia poetul ale c\u0103rui zile au fost la fel de sumbre ca poeziile sale<\/a><\/h2>\n
Ziarul de Vrancea<\/a>, 22 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAdjudul \u0219i Vrancea, \u00een s\u0103rb\u0103toarea copil\u0103riei: Concursul na\u021bional \u201eCopil\u0103rie \u2013 Aripi spre bucurie\u201d \u0219i-a desemnat c\u00e2\u0219tig\u0103torii<\/a><\/h2>\n
Camelia Marin<\/a>, 21 mai 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nDoliu \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul vr\u00e2ncean: Profesorul Ion Petri\u0219or din C\u00e2mpuri, model de dasc\u0103l, comemorat de comunitatea din Soveja \u0219i Valea \u0218u\u0219i\u021bei<\/a><\/h2>\n
Constantin Macarie<\/a>, 16 apr 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nFoto | Vrancea care une\u0219te: Soveja, sovejenii \u0219i Tricolorul Unirii pe drumul istoriei rom\u00e2ne\u0219ti<\/a><\/h2>\n
Constantin Macarie<\/a>, 26 ian 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO | Au n\u0103scut ,,nasc \u0219i la Vrancea oameni”, dar mai \u0219i pleac\u0103, din p\u0103cate!<\/a><\/h2>\n
Constantin Macarie<\/a>, 14 apr 2025 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\nComemor\u0103ri<\/strong>Pe data de 21 Mai 2026 se \u00eempline\u0219te un an…<\/span>12.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nRom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>V\u00e2nd autoturism Logan 2016, motor 1,2 l,…<\/span>13.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>CAUT 50 PERSOANE PENTRU MUNC\u0102\u00a0\u00ceN…<\/span>08.05.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n