[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/ioan-aurel-pop.jpg”]<\/p>\n
Citesc c\u0103 unii anulatori ai culturii, \u201eprogresi\u0219ti\u201d \u0219i neomarxi\u0219ti \u00eel acuz\u0103 pe Octavian Goga c\u0103 ar fi fost \u201epoet cer\u0219etor\u201d, care s-ar fi lamentat mereu \u00een poezia sa pentru pretinsa asuprire a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni sub dubla monarhie austro-ungar\u0103, unde ar fi fost Raiul pe p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 \u201eLa Belle \u00c9poque\u201d. Fire\u0219te, poezia lui Goga nu are alura poeziei simboliste sau a celei din secolul al XXI-lea \u2013 dac\u0103 mai exist\u0103 o astfel de poezie autentic\u0103 \u2013 dar nici nu se putea a\u0219a ceva. Nici poezia lui Victor Hugo nu a fost ca a lui Jacques Pr\u00e9vert, ci a fost \u00een r\u00e2nd cu poezia romantic\u0103 a secolului al XIX-lea. La fel, poezia lui Goga este una a timpului \u0219i spa\u021biului s\u0103u, comparabil\u0103, de exemplu, cu poezia lui Ady Endre, al c\u0103rui prieten foarte apropiat a \u0219i fost. Dar s\u0103 spui c\u0103 \u201elamentarea\u201d lui Goga \u00een poezie este fals\u0103, fiindc\u0103 a fost fals\u0103 discriminarea rom\u00e2nilor ardeleni \u00eenainte de 1918, reprezint\u0103 nu doar o blasfemie, ci o minciun\u0103 sfruntat\u0103. Chiar dac\u0103 nu am \u0219ti deloc detalii istorice legate de aceast\u0103 ap\u0103sare etnic\u0103 \u0219i chiar dac\u0103 am examina doar scena politic\u0103 austro-ungar\u0103 din 1918 \u0219i din anii preceden\u021bi, ne-am l\u0103muri repede de absurdul catalog\u0103rilor pomenite mai sus. \u00cen jurul anilor 1900, tot Imperiul Austro-Ungar fierbea din cauza luptei de emancipare a \u201eminorit\u0103\u021bilor\u201d (\u00een realitate, a popoarelor) care erau, de fapt, majoritatea. \u201eMinorit\u0103\u021bile\u201d, adic\u0103 cehii, slovacii, slovenii, croa\u021bii, ucrainenii, s\u00e2rbii, rom\u00e2nii \u0219i al\u021bii, voiau s\u0103 scape de \u201ejug\u201d, cum se spunea \u0219i se scria atunci. De aceea, la finele Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een anul 1918, toate aceste \u201eminorit\u0103\u021bi\u201d, denumite, unele cu dispre\u021b, \u201epopula\u021bii de periferie\u201d sau \u201epopoare f\u0103r\u0103 istorie\u201d, s-au revoltat \u0219i s-au emancipat. Atunci, imperiul cu picioare de lut, care a existat 51 de ani (1867-1918) s-a destr\u0103mat \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i pe ruinele sale s-au format Cehia, Slovacia (devenite cur\u00e2nd Cehoslovacia), Slovenia, Croa\u021bia \u0219i s-au \u00eentregit Rom\u00e2nia, Serbia (al\u0103turat\u0103 apoi, ca \u0219i alte foste provincii, Iugoslaviei), Polonia, Ucraina. Unele teritorii au fost apoi \u00eenghi\u021bite de colosul bol\u0219evic (devenit ulterior Uniunea Sovietic\u0103), iar centrele fostului imperiu (adic\u0103 \u021b\u0103rile dominante) s-au metamorfozat \u00een republicile Austria \u0219i Ungaria, reduse la grani\u021bele lor etnice. S\u0103 spunem c\u0103 rom\u00e2nii nu ar fi fost asupri\u021bi \u00een Austro-Ungaria \u0219i c\u0103 Octavian Goga s-a \u201elamentat\u201d degeaba, dar cehii, slovacii, croa\u021bii, slovenii \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi s-au pornit \u201ede nebuni\u201d s\u0103 se desprind\u0103 de vechii st\u0103p\u00e2ni \u0219i s\u0103 fac\u0103 state separate ori s\u0103 se al\u0103ture celor existente? La fel s-a spus \u0219i la destr\u0103marea URSS, de c\u0103tre unii \u201epatrio\u021bi\u201d nostalgici dup\u0103 \u201eimperiul ro\u0219u\u201d, anume c\u0103 \u201erepublicile\u201d nu au fost recunosc\u0103toare binelui f\u0103cut de Moscova. Care \u201ebine\u201d? Dac\u0103 ar fi fost bine, oare pleca vreun popor sau fragment de popor de sub scut? Dac\u0103 rom\u00e2nilor (c\u00e2teva milioane de oameni), cehilor, slovacilor, croa\u021bilor, slovenilor, s\u00e2rbilor, rutenilor, bosniacilor etc. le-ar fi fost bine \u00een \u201eBabilonul\u201d austro-ungar, dac\u0103 Austro-Ungaria ar fi fost raiul pe p\u0103m\u00e2nt, se mai emancipa vreo \u021bar\u0103, vreun popor, vreun om? Cum s\u0103 duci prostia, ignoran\u021ba, tupeul, xenofobia, \u0219ovinismul p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103-i absolvi pe st\u0103p\u00e2ni \u0219i s\u0103-i acuzi pe supu\u0219i? Este clar c\u0103 Austro-Ungaria a fost un e\u0219ec al istoriei \u0219i c\u0103, dup\u0103 circa cinci decenii de func\u021bionare for\u021bat\u0103, s-a fr\u00e2nt, s-a rupt, s-a cobor\u00e2t \u00een neant. Absurdul vie\u021bii din aceast\u0103 dubl\u0103 monarhie este descris destul de bine \u0219i \u00een literatur\u0103, dac\u0103 este s\u0103 nu le d\u0103m crezare istoricilor. Este destul s\u0103-i citim pe Franz Kafka, pe Jaroslav Ha\u0161ek, pe Karel \u010capek, pe Robert Musil \u0219i pe mul\u021bi al\u021bii ca s\u0103 \u00een\u021belegem complicatul sistem de asuprire a popoarelor \u0219i a multor comunit\u0103\u021bi \u0219i structuri sociale pus la punct de monarhia habsburgic\u0103 \u0219i de aparatul s\u0103u. \u00cen literatura popoarelor \u0219i popula\u021biilor supuse \u00een imperiul cu aparen\u021b\u0103 de mare civiliza\u021bie sunt sute de opere care critic\u0103 regimul. La noi, chiar \u0219i criticii propriului popor \u2013 rom\u00e2nii nu aveau de ce s\u0103 nu fie critica\u021bi, de al\u021bii ori de ei \u00een\u0219i\u0219i \u2013 cum este Emil Cioran, nu-\u0219i pot reprima respingerea fa\u021b\u0103 de regimul care avea c\u00e2teodat\u0103 alur\u0103 de c\u0103l\u0103u. Filosoful folosea expresia \u201ejandarmul cu pan\u0103 de coco\u0219\u201d, ca imagine ironic\u0103 \u0219i simbolic\u0103 pentru autoritatea austro-ungar\u0103 de dinainte de 1918. Acest jandarm maghiar devenise \u00een memoria colectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania semnul administra\u021biei ungare ap\u0103s\u0103toare, al disciplinei autoritare, al supravegherii \u0219i intimid\u0103rii satelor rom\u00e2ne\u0219ti. Uneori, Cioran este nostalgic dup\u0103 ordinea lumii disp\u0103rute, mai ales \u00een compara\u021bie cu lentoarea \u0219i neseriozitatea Balcanilor, dar se \u00eenfioreaz\u0103 mereu, ca \u00een copil\u0103rie, la amintirea \u201ejandarmului cu pan\u0103 de coco\u0219\u201d. Poezia lui Goga nu putea s\u0103 nu evoce aceast\u0103 lume nedreapt\u0103 \u00een care a trebuit s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 poetul circa patru decenii din via\u021b\u0103. Fire\u0219te, cel plecat din M\u0103rginimea Sibiului (ca \u0219i Cioran) a \u00eenv\u0103\u021bat foarte bine ungure\u0219te, s-a adaptat foarte bine la lumea aceea \u0219i s-a purtat mereu ca un cet\u0103\u021bean fidel al statului \u00een care tr\u0103ia. Goga a fost, \u00een acela\u0219i timp, un admirator al literaturii maghiare clasice \u0219i moderne. A studiat \u00eenc\u0103 din anii de liceu de la Sibiu \u0219i apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Pet\u0151fi S\u00e1ndor \u0219i Mad\u00e1ch Imre, \u0219i a fost un apropiat al lui Ady Endre. Mad\u00e1ch Imre l-a atras pe Goga din tinere\u021be, primele \u00eencerc\u0103ri de traducere din \u201eTragedia omului\u201d dat\u00e2nd din anii de \u0219coal\u0103. Apari\u021bia \u201eTragediei omului\u201d \u00een volum, \u00een traducerea lui Goga, s-a produs \u00een 1934 \u0219i a fost primit\u0103 ca \u201eo str\u0103lucit\u0103 crea\u021bie poetic\u0103 av\u00e2nd aceea\u0219i valoare ca \u0219i originalul\u201d. George C\u0103linescu a observat c\u0103 traducerea lui Goga e f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o rom\u00e2neasc\u0103 ce se apropie de perfec\u021biunea \u0219i frumuse\u021bea limbii lui Eminescu: \u201eE limba \u0219i chiar stilul lui Eminescu, potrivit vremii noastre \u0219i e tocmai interesant s\u0103 se vad\u0103 un poet clasic care izbute\u0219te s\u0103 fie plastic prin vorbe, pentru ureche, nu prin colorism\u201d. Mult mai devreme, dup\u0103 debutul \u00een volum, Titu Maiorescu notase: \u201ePatriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga \u0219i-l inspir\u0103 \u00een modul cel mai firesc. Dovada st\u0103 \u00een aducerea \u0219i descrierea unor figuri obi\u0219nuite din via\u021ba poporului, care \u00eens\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103 deodat\u0103 \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 valoarea \u0219i menirea lor normal\u0103 \u2013 o \u00eensemn\u0103tate, am putea zice o iluminare \u0219i str\u0103lucire extraordinar\u0103, ce nu se poate explica dec\u00e2t din aprinderea luptei pentru ap\u0103rarea patrimoniului na\u021bional\u201d.<\/p>\n
\u00cen plan politic, Octavian Goga a fost partizanul democra\u021biei parlamentare, \u00eens\u0103, dup\u0103 1930, vederile sale se schimb\u0103, simpatiz\u00e2nd cu fascismul italian \u0219i cu nazismul german. A fost unul dintre liderii mi\u0219c\u0103rii extremiste rom\u00e2ne\u0219ti, extremismul de dreapta sau de st\u00e2nga domin\u00e2nd atunci \u00een mai toate \u021b\u0103rile Europei, de la Moscova la Lisabona. Ceea ce spun nu este deloc o scuz\u0103, ci o constatare. Pentru \u201erezolvarea chestiunii evreie\u0219ti\u201d, adic\u0103 pentru deposedarea de cet\u0103\u021benie a acelor evrei care intraser\u0103 fraudulos \u00een \u021bar\u0103, guvernul Goga-Cuza a dat legea din ianuarie 1938, pe care a studiat-o Alex. Mihai Stoenescu. Ce reiese de aici? Estim\u0103rile Regelui erau c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 va afecta maxim c\u00e2teva zeci de mii de evrei, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a fost vorba de peste 225 000. Ace\u0219tia, au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire. Erau considera\u021bi str\u0103ini f\u0103r\u0103 pa\u0219aport \u0219i supu\u0219i regimului juridic ca atare. Goga a justificat acest decret prin faptul c\u0103, \u00eentre anii 1918 \u0219i 1924, \u00een Rom\u00e2nia s-ar fi infiltrat evrei din fostele imperii austro-ungar \u0219i rus. O parte dintre cei din fostul Imperiu Rus aduseser\u0103 multe dintre ideile bol\u0219evice \u0219i aveau ca sarcin\u0103 comunizarea Rom\u00e2niei. Or, guvernele Rom\u00e2niei interbelice, indiferent de orientare, luptaser\u0103 pentru combaterea extinderii comunismului rusesc, ca s\u0103 nu se repete \u0219i la noi ceea ce se petrecuse \u00een Ungaria lui Bela Kun (ini\u021bial Cohen\/ Kohn, n\u0103scut la \u0218imleul Silvaniei \u0219i venit \u00een Ungaria de l\u00e2ng\u0103 Lenin, din Rusia sovietic\u0103) sau \u00een Bavaria. Chiar dac\u0103 aceste explica\u021bii nu-l absolv\u0103 pe Goga de vina m\u0103surilor antisemite, el nu a trimis pe nimeni \u00een lag\u0103re, nu a provocat pogromuri \u0219i nu a ordonat moartea niciunui evreu. A murit \u00een 1938.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, Octavian Goga a fost un mare lupt\u0103tor pentru unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, pentru formarea statului na\u021bional rom\u00e2n unitar, statul care a fost validat (aproape \u00eentreg) de istorie, \u00eencep\u00e2nd cu faimoasele 14 puncte wilsoniene \u0219i sf\u00e2r\u0219ind cu toate tratatele interna\u021bionale de dup\u0103 1920. Din cauza activit\u0103\u021bii sale politice desf\u0103\u0219urate \u00een Austro-Ungaria \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga \u2013 ca cet\u0103\u021bean austro-ungar \u2013 mai multe procese \u0219i i-a aplicat multe pedepse, \u00eentre care un proces de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, la finalul c\u0103ruia a fost condamnat la moarte \u00een contumacie.<\/p>\n
Octavian Goga are o crea\u021bie literar\u0103 care nu jigne\u0219te pe nimeni \u0219i mai are o prim\u0103 parte a vie\u021bii sale plin\u0103 de idei \u0219i de idealuri democratice. A tr\u0103it intens 57 de ani, dintre care doar ultimii, cei de dup\u0103 1930 sunt tara\u021bi de extremism, de antisemitism. A fost un poet lupt\u0103tor (poeta vates) \u0219i cre\u0219tin. Ars poetica a sa este exprimat\u0103 devreme, \u00een poezia \u201eRug\u0103ciune\u201d (1905): \u201eR\u0103t\u0103citor, cu ochii tulburi,\/ Cu trupul istovit de cale,\/ Eu cad neputincios, st\u0103p\u00e2ne,\/ \u00cen fa\u021ba str\u0103lucirii tale.\/ \u00cen drum mi se desfac pr\u0103p\u0103stii,\/ \u0218i-n negur\u0103 se-mbrac\u0103 zarea,\/ Eu \u00een genunchi spre tine caut:\/ P\u0103rinte, or\u00e2nduie-mi c\u0103rarea!\u201d. \u201eP\u0103rintele\u201d i-a or\u00e2nduit c\u0103rarea dup\u0103 voia lui \u0219i nu i-a f\u0103cut-o s\u0103 fie \u00eentotdeauna dreapt\u0103, neted\u0103 \u0219i lin\u0103. La finele vie\u021bii, presim\u021bind moartea, poetul a scris: \u201e\u0218i cum, sub t\u00e2mpla mea fierbinte,\/ O lume veche-mi re\u00eenvie,\/ Nu c\u00e2te-au fost \u00eemi vin \u00een minte,\/ Ci c\u00e2te-ar fi putut s\u0103 fie\u201d. \u00cen aceast\u0103 poezie, el \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i vede via\u021ba ca \u201eun joc de umbre \u0219i lumin\u0103\u201d. \u0218i pune umbrele \u00eenaintea luminii, ca \u0219i cum ar purta pe umeri greutatea lor strivitoare. Goga s-a c\u0103it \u0219i s-a condamnat singur. De aceea, noi nu mai avem cum \u0219i de ce s\u0103-l condamn\u0103m. Cele multe \u0219i bune, care \u0219i \u201ec\u00e2te-ar fi putut s\u0103 fie\u201d, nu-i dau pace \u0219i le are clare \u00een minte pentru c\u0103 nun a apucat s\u0103 le fac\u0103. Dar sunt multe dintre cele bune pe care le-a f\u0103cut. \u0218i-atunci, dac\u0103 se \u0219tie din vechime c\u0103 din orice om trebuie luat\u0103 partea bun\u0103 ca mo\u0219tenire pentru viitorime, de ce s\u0103 tulbur\u0103m lucrurile \u0219i lumea cu r\u0103zbun\u0103rile noastre, cu r\u0103ut\u0103\u021bile noastre. Se spune c\u0103 Socrate a fost oprit \u00eentr-o zi pe strad\u0103 de c\u0103tre un cunoscut: \u201e \u2013 Dragul meu, trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi spun ceva despre prietenul t\u0103u. Tocmai am auzit c\u0103 \u2026 \u2013 Stai a\u0219a, \u00eel opri Socrate. \u00cenainte de a-mi spune mai departe va trebui s\u0103 treci un test. Este vorba despre filtrul celor trei site. Prima este sita adev\u0103rului. Ai verificat dac\u0103 ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103-mi spui este adev\u0103rat? \u2013 P\u0103i, nu, a r\u0103spuns omul. Este ceva ceea ce am auzit ast\u0103zi \u0219i \u2026 \u2013 Am \u00een\u021beles. Deci nu \u0219tii dac\u0103 ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eemi spui este adev\u0103rat sau nu. Acum vine cea de-a dou\u0103 sit\u0103, a bun\u0103t\u0103\u021bii. Urmeaz\u0103 s\u0103-mi istorise\u0219ti un lucru bun despre prietenul acela? \u2013 Oh nu, este exact contrariul. \u2013 Deci, vrei s\u0103-mi spui un lucru r\u0103u despre prietenul meu \u0219i nici m\u0103car nu \u0219tii sigur dac\u0103 este adev\u0103rat. Dar poate reu\u0219e\u0219ti s\u0103 treci de a treia sit\u0103, cea a utilit\u0103\u021bii. Ceea ce dore\u0219ti s\u0103-mi spui despre prietenul meu \u00eemi este de folos? \u2013 Nu, nu cred. \u2013 Deci, dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eemi spui ceva care nu este nici adev\u0103rat, nici bun \u0219i nici folositor, la ce bun s\u0103-l mai spui?\u201d. Prin urmare \u2013 de-acum 2 500 de ani, de la Socrate citire \u2013, \u00eenainte de a spune sau face un lucru, este bine s\u0103 ne g\u00e2ndim dac\u0103 lucrul acela este adev\u0103rat, bun \u0219i folositor. Eu adaug: chiar adev\u0103rat s\u0103 fie lucrul, dac\u0103 este r\u0103u \u0219i d\u0103un\u0103tor, la ce s\u0103 mai insist\u0103m? M\u0103surile discriminatorii aplicate de Octavian Goga unor oameni sunt adev\u0103rate, dar oare este bine \u0219i folositor s\u0103 le tot scoatem \u00een fa\u021b\u0103? Rom\u00e2nii, poate, nu cunosc acest r\u0103u imens \u0219i trebuie s\u0103-l \u0219tie. Dup\u0103 ce-l \u0219tiu ce trebuie s\u0103 fac\u0103? S\u0103-l \u00eenfiereze \u0219i interzic\u0103 pe poet sau s\u0103 nu mai fac\u0103 niciodat\u0103 gre\u0219elile comise de el?<\/p>\n
Goga r\u0103m\u00e2ne pentru rom\u00e2ni \u201epoetul p\u0103timirii noastre\u201d. El vede \u201ecodrii verzi de brad\u201d, \u201ec\u00e2mpurile de m\u0103tase\u201d, dasc\u0103lul \u0219i d\u0103sc\u0103li\u021ba, pe \u201emama-n col\u021bul \u0219urii\u201d, casa p\u0103rinteasc\u0103 \u00een a c\u0103rei curte cre\u0219te cucuta \u0219i de pe-ai c\u0103rei pere\u021bi \u00eeng\u0103lbeni\u021bi \u201ese dezlipe\u0219te-n p\u0103turi varul\u201d, vede fete \u0219i feciori la hor\u0103, vede \u201edragostea de dou\u0103 veri cu fata popii Nicolae\u201d, vede patimi \u0219i nevoi, vede tot universul de odinioar\u0103, cu slujbele la \u00eemp\u0103ratul, cu Laie Chiorul \u0219i Ani\u021ba cr\u00e2\u0219m\u0103ri\u021ba. Vede \u0219i momentul c\u00e2nd satul a \u00eenceput s\u0103-i zic\u0103 \u201edumneata\u201d. Unora le pot p\u0103rea \u201ep\u0103\u0219uniste\u201d versurile de pl\u00e2ngere a lui Goga, semne de frustrare a sentimentului de iobag ori de slug\u0103. Aceste sentiment a fost real, dar cine oare l-a incumbat \u00een mintea rom\u00e2nului dac\u0103 nu orgoliosul st\u0103p\u00e2n maghiar, care, revenit c\u0103lare \u00een 1940 \u00eentr-o parte a Transilvaniei a rostit fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni \u201eNics kegyelem!\u201d (\u201eF\u0103r\u0103 cru\u021bare!\u201d)? E mai bine \u0219i mai uman ca supu\u0219ii s\u0103 fie extermina\u021bi p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een burta mamelor lor, cum sunau unele instruc\u021biuni ale propagandei lui foarte civilizatului Horthy Miklos, tot \u00een 1940? Goga a exprimat mentalitate de \u021b\u0103ran supus, iar Horthy mentalitate de jandarm cu pan\u0103 de coco\u0219.<\/p>\n
Oare crede cineva c\u0103 dac\u0103 sunt distruse statuile poetului \u2013 c\u00e2teva zeci bune \u00een toat\u0103 \u021bara \u2013 se va \u0219terge imaginea lui din min\u021bile rom\u00e2nilor, se vor arde c\u0103r\u021bile lui \u0219i i se vor uita poeziile? Rev\u0103rsarea urii contra rom\u00e2nilor \u0219i contra lui Goga poate s\u0103 ajute la ceva? V\u0103d c\u0103 este l\u0103udat\u0103 Prim\u0103ria din Ia\u0219i pentru c\u0103 a fi avut \u201es\u00e2nge \u00een instala\u021bie\u201d prin \u00eendep\u0103rtarea statuii lui Octavian Goga de pe Copou, statuie care ar trebui topit\u0103 \u0219i f\u0103cut \u201eceva folositor din metal\u201d; sunt \u00eendemna\u021bi to\u021bi primarii din \u021bar\u0103 s\u0103 dea statuile jos, s\u0103 schimbe denumirile de institu\u021bii \u0219i str\u0103zi, \u201epe criterii de bun sim\u021b\u201d, care ar lipsi din \u201esocietatea noastr\u0103 de \u021b\u0103rani sau descenden\u021bi din \u021b\u0103rani \u0219i mocani\u201d pro\u0219ti. A\u0219a am ajuns: de la Octavian Goga la \u021b\u0103rani \u0219i mocani, dispre\u021bui\u021bi \u0219i condamna\u021bi! Pentru ce? Pentru c\u0103 ei, \u021b\u0103ranii, au f\u0103cut \u021bara asta numit\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een care, de bine-de r\u0103u, tr\u0103im \u0219i noi, epigonii de azi? \u0218i asta mul\u021bumit\u0103 sacrificiului lor, inclusiv al lui Goga. Sup\u0103ra\u021bii pe Rom\u00e2nia nu mai au de ce s\u0103-\u0219i reverse frustr\u0103rile aici, \u00een Carpa\u021bi, fiindc\u0103 acum sunt liberi s\u0103 plece. Dar nu o fac, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i pot exhiba veninul f\u0103r\u0103 probleme, pe loc, inclusiv contra simbolurilor na\u021bionale. Avea dreptate Umberto Eco c\u00e2nd vorbea despre \u201einvazia imbecililor\u201d: \u201eRe\u021belele de socializare dau drept de cuv\u00e2nt unor cohorte de imbecili care \u00eenainte vorbeau numai la bar, dup\u0103 un pahar de vin, f\u0103r\u0103 a d\u0103una colectivit\u0103\u021bii. Erau imediat pu\u0219i sub t\u0103cere, \u00een timp ce acum au acela\u0219i drept la cuv\u00e2nt ca \u0219i un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului fa\u021b\u0103 de care spectatorul se sim\u021bea superior. Drama internetului este c\u0103 l-a promovat pe idiotul satului ca purt\u0103tor de adev\u0103r\u201d. Lumea cite\u0219te ceea ce scriu dezaxa\u021bii \u0219i nu \u0219tie (nu mai \u0219tie) s\u0103 discearn\u0103 \u0219i crede c\u0103 Octavian Goga a fost un c\u0103pc\u0103un, c\u0103 busturile lui mu\u0219c\u0103 sau str\u0103zile cu numele s\u0103u \u00eenghit oameni. O mai mare gugum\u0103nie \u00eentr-o societate democratic\u0103 nu am mai v\u0103zut. \u201eMinisterul Adev\u0103rului\u201d al lui George Orwell va fi mic copil pe l\u00e2ng\u0103 ce vor unii s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103. Oare acesta s\u0103 fie pre\u021bul libert\u0103\u021bii la care am visat sub comunism? S\u0103 c\u0103dem dintr-o dictatur\u0103 \u00een alta? \u00cen plus, cei care \u00eel vor distrus pe Goga, cel demult mort, ar trebui s\u0103 fie cineva, s\u0103 fi f\u0103cut ceva \u00een via\u021b\u0103, s\u0103 fi condus grupuri de oameni, s\u0103 fi avut r\u0103spunderi, s\u0103 fi fost urmat de mase mari de oameni, cum a fost urmat poetul. Altminteri, pentru oamenii cu scaun la cap, este ca \u0219i cum ai merge cu musca la arat. Dac\u0103 Maiorescu \u0219i C\u0103linescu l-au vorbit de bine pe Goga, putem noi s\u0103-l \u00eenfier\u0103m? Dar cine au fost Maiorescu \u0219i C\u0103linescu? Din p\u0103cate, exist\u0103 riscul ca noile genera\u021bii adolescentine, f\u0103r\u0103 criterii de compara\u021bie, f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be acumulate \u00een propria minte, crescute cu ideea de \u201etabula rasa\u201d, s\u0103 nu mai \u0219tie mai nimic \u0219i s\u0103 ia de bune astfel de idei nihiliste.<\/p>\n
Pun o alt\u0103 \u00eentrebare simpl\u0103: Dac\u0103 \u00eel \u00eenfier\u0103m pe Octavian Goga, dac\u0103 \u00eei p\u0103t\u0103m memoria, dac\u0103 \u00eel facem c\u0103l\u0103u, dac\u0103 \u00eei topim statuile \u0219i \u00eei interzicem numele, oare \u00eei vor iubi mai mult rom\u00e2nii pe evrei \u0219i vor condamna antisemitismul? \u0218i alta: Dac\u0103 anul\u0103m memoria, istoria \u0219i cultura, oare vom tr\u0103i mai bine? Crede cineva sincer asta? Oare binele se cultiv\u0103 prin r\u0103u \u0219i iubirea prin ur\u0103? Dac\u0103 este a\u0219a, dac\u0103 sunt mul\u021bi care cred a\u0219a, atunci toat\u0103 educa\u021bia lumii se afl\u0103 \u00een faliment. \u00cenchei cu o cugetare a lui Blaga, alt nedrept\u0103\u021bit al sor\u021bii: \u201eExist\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u021bi a c\u0103ror imens\u0103 zdrobitoare greutate nu o sim\u021bim, dar f\u0103r\u0103 de care nu putem tr\u0103i: aerul \u0219i istoria\u201d. Octavian Goga face parte din istoria noastr\u0103 \u0219i a fost ca aerul pentru mul\u021bi rom\u00e2ni care au f\u0103cut Rom\u00e2nia. Nu mai huli\u021bi!<\/p>\n
Ioan-Aurel Pop<\/p>\n