[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/nicolae-balasa.jpg”]<\/p>\n
Autor:<\/strong> Nicolae B\u0103la\u0219a<\/p>\n Toat\u0103 lumea este supus\u0103 unei re\u0163ele de g\u00e2nduri \u015fi emo\u0163ii, ale unuia sau mai multor sisteme de idei, presupuneri, credin\u0163e \u015fi idealuri. Aceste sisteme au fost mai mult sau mai pu\u0163in cristalizate \u00een doctrine, oper\u00e2nd la niveluri diferite ale vie\u0163ii \u015fi \u00een nenum\u0103rate scopuri. \u00cen ceea ce prive\u015fte chestiunile majore ale vie\u0163ii \u2013 cele mai vitale \u015fi hot\u0103r\u00e2toare judec\u0103\u0163i \u015fi decizii \u2013 ne punem \u00eentrebarea : este mai bine s\u0103 studiem con\u015ftient \u015fi s\u0103 dezvolt\u0103m o doctrin\u0103 pentru a o testa \u00een practic\u0103, dec\u00e2t s\u0103 l\u0103sam totul mai mult sau mai pu\u0163in la m\u00e2na \u00eent\u00e2mpl\u0103rii ? Autor:<\/strong> Nicolae B\u0103la\u0219a<\/p>\n Toat\u0103 lumea este supus\u0103 unei re\u0163ele de g\u00e2nduri \u015fi emo\u0163ii, ale unuia sau mai multor sisteme de idei, presupuneri, credin\u0163e \u015fi idealuri. Aceste sisteme au fost mai mult sau mai pu\u0163in cristalizate \u00een doctrine, oper\u00e2nd la niveluri diferite ale vie\u0163ii \u015fi \u00een nenum\u0103rate scopuri. \u00cen ceea ce prive\u015fte chestiunile majore ale vie\u0163ii \u2013 cele mai vitale \u015fi hot\u0103r\u00e2toare judec\u0103\u0163i \u015fi decizii \u2013 ne punem \u00eentrebarea : este mai bine s\u0103 studiem con\u015ftient \u015fi s\u0103 dezvolt\u0103m o doctrin\u0103 pentru a o testa \u00een practic\u0103, dec\u00e2t s\u0103 l\u0103sam totul mai mult sau mai pu\u0163in la m\u00e2na \u00eent\u00e2mpl\u0103rii ? [analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/despre-adevarul-consensul-marea-adunare-nationala-si-singurul-parlament-de-consens-la-romani\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/nicolae-balasa.jpg”] Autor: Nicolae B\u0103la\u0219a Toat\u0103 lumea este supus\u0103 unei re\u0163ele de g\u00e2nduri \u015fi emo\u0163ii, ale unuia sau mai multor sisteme de idei, presupuneri, credin\u0163e \u015fi idealuri. Aceste sisteme au fost mai mult sau mai pu\u0163in cristalizate \u00een doctrine, oper\u00e2nd la niveluri diferite ale vie\u0163ii \u015fi \u00een nenum\u0103rate scopuri. \u00cen ceea ce prive\u015fte chestiunile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-1945766","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1945766","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1945766"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1945766\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1945766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1945766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1945766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nMajoritatea oamenilor (rom\u00e2nii, \u00een special), devin eclectici, cel pu\u0163in o perioad\u0103 a vie\u0163ii, pentru c\u0103 adesea se trezesc supu\u015fi unui foc \u00eencruci\u015fat de dogme, doctrine \u015fi teorii. Din c\u00e2te s-a v\u0103zut (\u015fi se vede chiar \u015fi la noi), p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, eclectismul nu este solu\u0163ia problemelor importante ale adevrului \u015fi nici solu\u0163ia cea mai bun\u0103 de via\u0163\u0103, deoarece, chiar prin natura sa indeterminat\u0103, genereaz\u0103 frecvente dileme \u015fi confuzii. Nevoia noastr\u0103 de adev\u0103r insist\u0103 c\u0103 unele explica\u0163ii trebuie s\u0103 fie false \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 existe tot timpul, m\u0103car, o explica\u0163ie adev\u0103rat\u0103. Sim\u0163ul de adev\u0103r \u015fi de veridicitate este considerat a fi ori inerent structurii min\u0163ii omene\u015fti, sau doar dezvoltat prin experien\u0163\u0103.
\nUnitatea \u00een \u00een\u0163elegere sau \u201ecunoa\u015fterea ca \u00eentreg\u201c, de factur\u0103 holistic\u0103, este un scop de la care nu se poate abate nici un c\u0103ut\u0103tor al adev\u0103rului. Totu\u015fi, sunt motive foarte bine \u00eentemeiate \u00een favoarea concep\u0163iei conform c\u0103reia sunt \u015fi \u00eentreb\u0103ri la care niciodat\u0103 nu putem g\u0103si un r\u0103spuns adev\u0103rat, clar \u015fi complet. \u00cen ciuda acestui fapt, umanitatea continu\u0103 \u00een mod necesar s\u0103 caute adev\u0103rul, at\u00e2t \u00een chestiuni lume\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een altele. \u00cen consecin\u0163\u0103, ra\u0163iunea uman\u0103 sus\u0163ine, cu insisten\u0163\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103 existe un r\u0103spuns adev\u0103rat la orice \u00eentrebare. Chiar \u015fi credin\u0163ele false \u015fi doctrinele gre\u015fite con\u0163in o f\u0103r\u00e2m\u0103 de adev\u0103r \u015fi de bine.
\nLogica, adesea, demonstreaz\u0103, indiscutabil, c\u0103 o concluzie adev\u0103rat\u0103 poate rezulta din dou\u0103 premise false. Sarcina unific\u0103rii \u00een\u0163elegerii este de a extrage gr\u0103un\u0163ele de adev\u0103r din rapoartele prejudiciate \u015fi teoriile distorsionate, \u015fi s\u0103 arunce pleava. Dac\u0103, bine\u00een\u0163eles, se \u015fi vrea ! Pe la noi \u00eens\u0103\u2026 chestiunea cu \u201eciocul mic\u201c e un fel de doctrin\u0103 na\u0163ional\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, cunoa\u015fterea porne\u015fte, de cele mai multe ori, din conflictul de idei sau puncte de vedere \u015fi interac\u0163iunea lor reciproc\u0103. Progresul vine din spicuirea a ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u00eentreg \u015fi consistent dup\u0103 conflictul acestora sau dup\u0103 separarea analitic\u0103 a sistemelor teoretice de eroare. Con\u0163inutul de adev\u0103r trebuie mereu extras \u015fi trebuie s\u0103 primeasc\u0103 noi forme expresive adecvate schimb\u0103rii lumii, f\u0103r\u0103 a pierde esen\u0163a universal\u0103 a lui. Cam asta ar fi, \u00een mare, \u0163inta unit\u0103\u0163ii \u00een \u00een\u0163elegere, la nivel intelectual, \u00een timp ce, la nivelul \u00een\u0163elegerii interglobale, \u0163inta este respectul reciproc \u015fi reconcilierea gradual\u0103 spre binele tuturor.
\nVechea problem\u0103 a adev\u0103rului const\u0103 \u00een \u00eentrebarea : este ceva care poate fi cunoscut ca o idee, calitate sau esen\u0163\u0103 neschimb\u0103toare ? Poate exista aceast\u0103 idee, calitate sau esen\u0163\u0103, pentru cei care vor s\u0103 o testeze spre folosul lor ?
\nDesigur, nu ne-am propus trecerea \u00een revist\u0103 a teoriei adev\u0103rului. Nici nu ar fi posibil \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, c\u00e2t\u0103 vreme exist\u0103 speciali\u015fti care sus\u0163in c\u0103 \u00eentreaga filosofie s-ar reduce la aceasta. Reamintim doar c\u00e2teva chestiuni ce ne permit o anume logic\u0103 \u00een demersul nostru. \u00cen acest spirit spunem, c\u0103, de exemplu, adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific este doar cunoa\u015fterea unei ierarhii de fapte, generalizat\u0103 \u00een teorie. Adev\u0103rul juridic este asem\u0103n\u0103tor, deoarece caut\u0103 s\u0103 \u015ftie ce este sau nu, real. Ambele discipline judec\u0103 doar afirma\u0163iile care stau sau nu, \u00een picioare, pe baza observ\u0103rii st\u0103rilor relevante. Cele afirmate anterior sunt un standard destul de important pentru orice tip de studiu juridic sau tehnologico-\u015ftiin\u0163ific, \u00eens\u0103 testul decisiv, spune Habermas, \u00eel reprezint\u0103 \u015fi ajungerea la un consens general printre exper\u0163i \u015fi apoi \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii.
\nG\u00e2nditorul german a ar\u0103tat, \u00een detaliu, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aceste chestiuni, afirm\u00e2nd c\u0103 acordul la care se ajunge printr-un proces de discurs este adev\u0103r \u015fi invers. Teoria adev\u0103rului la Habermas este, \u00een primul r\u00e2nd, o delimitare de teoria ontologic\u0103 a adev\u0103rului (a adev\u0103rului coresponden\u0163\u0103) \u015fi, totodat\u0103, o delimitare fa\u0163\u0103 de alte teorii, cum ar fi cea utilitarist\u0103, analitic\u0103 etc. G\u00e2nditorul german fundamenteaz\u0103 teoria consensual\u0103 a adev\u0103rului, dup\u0103 ce face preciz\u0103ri care delimiteaz\u0103 cele dou\u0103 forme fundamentale ale comunic\u0103rii : ac\u0163iunea comunicativ\u0103 \u015fi discursul, afirm\u00e2nd faptul c\u0103 \u201eun discurs \u00een care se trateaz\u0103 preten\u0163ia de adev\u0103r a enun\u0163urilor este un discurs teoretic, iar un discurs \u00een care se trateaz\u0103 preten\u0163ia de juste\u0163e a normelor este un discurs practic\u201c (A. Marga, Ac\u0163iune \u015fi ra\u0163iune \u00een concep\u0163ia lui J\u00fcrgen Habermas, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 233).
\nAv\u00e2nd \u00een vedere toate argumentele formulate de c\u0103tre filosoful german \u00een volumul Teorii ale adev\u0103rului, ne d\u0103m seama c\u0103, \u00een principiu, teoria consensual\u0103 a adev\u0103rului const\u0103 \u00een atribuirea unui predicat unui obiect, atunci \u015fi numai atunci c\u00e2nd fiecare altul care ar putea intra \u00eentr-o convorbire cu cel care atribuie predicatul, s\u0103 atribuie acela\u015fi predicat aceluia\u015fi subiect.\u201c Pentru a descoperi enun\u0163urile adev\u0103rate de cele false, spune g\u00e2nditorul german, \u201eeu m\u0103 raportez la judecata altuia, \u015fi anume la judecata tuturor celorlal\u0163i cu care a\u015f putea purta o convorbire (\u00een care includ contrafactual to\u0163i partenerii de convorbire pe care i-a\u015f putea afla, dac\u0103 istoria vie\u0163ii mele ar fi coestensiv\u0103 cu istoria umanit\u0103\u0163ii). Condi\u0163ia adev\u0103rului enun\u0163urilor este acordul poten\u0163ial al tuturor celorlal\u0163i [\u2026] \u00eemi este permis s\u0103 sus\u0163in p despre x, dac\u0103 oricare alt om care judec\u0103 competent ar fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de acord cu mine. \u00centr-o formulare sintetic\u0103 : adev\u0103r \u00eenseamn\u0103 promisiunea de a atinge un consens na\u0163ional\u201c (J. Habermas, Cunoa\u015ftere \u015fi comuni-care, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1983, p. 417).
\n\u00centr-un alt context, pentru a explica ce \u00eenseamn\u0103 a \u201ejudeca competent\u201c, Habermas leag\u0103 competen\u0163a judec\u0103rii de capacitatea de verificare adecvat\u0103 ; aceasta, de responsabilitatea subiec\u0163ilor, de ra\u0163ionalitatea \u015fi veracitatea lor, deoarece, spune autorul, \u201e\u00een orice convorbire, efectiv suntem \u00eencrez\u0103tori \u00een capacitatea noastr\u0103 de a distinge un consens adev\u0103rat, de unul \u00een\u015fel\u0103tor. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 capacitate, comunicarea curent\u0103 nu ar fi posibil\u0103\u201c (J. Habermas, Cunoa\u015ftere \u015fi comunicare, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1983, p. 218-19).
\nCu alte cuvinte, teoria adev\u0103rului la Habermas p\u0103streaz\u0103 adev\u0103rul la nivelul enun\u0163urilor \u00eentemeiate \u015fi nu al experien\u0163elor evidente empiric. Numim adev\u0103rate, enun\u0163urile pe care le putem \u00eentemeia. Sau altfel spus, dincolo de oricare alt\u0103 formulare, o problem\u0103 major\u0103 a adev\u0103rului lumesc este de a \u015fti ce \u00eenseamn\u0103 un proces de dialog intersubiectiv, corect.
\nDomnule, cum nu se poate mai limpede ! Numai c\u0103 Habermas era neam\u0163 ! \u00cen plus, c\u00e2nd a g\u00e2ndit el \u015fi formulat teoria, din care am spicuit \u015fi noi, a tr\u0103it \u00een Germania \u015fi nu aici, \u00een Cetatea carpatin\u0103, ve\u015fnic unduit\u0103 de te miri ce fluierat de pe nu mai \u015ftiu care colin\u0103, c\u00e2nd oriental\u0103, c\u00e2nd mai apusean\u0103. Acolo, la nem\u0163i, se putea vorbi, ehe, din \u0103le potoape, despre reconcilierea gradual\u0103 spre binele tuturor, despre competen\u0163a judec\u0103rii, capacitatea de verificare adecvat\u0103, responsabilitatea subiec\u0163ilor, despre ra\u0163ionalitatea \u015fi veracitatea lor. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre faptul c\u0103 cei ale\u015fi s\u0103 te reprezinte \u015ftiau bine ce \u00eenseamn\u0103 un proces de dialog intersubiectiv corect. Bine\u00een\u0163eles, c\u0103 \u015fi mul\u0163imea, adic\u0103 poporul alerg\u0103tor, \u00een condi\u0163iile respect\u0103rii \u00een\u0163elegerilor, \u015ftia la fel. De aici \u015fi pacea social\u0103, a lor, a germanilor, pentru ei \u015fi pentru cei din jur.
\nLa noi, aci, \u00een spa\u0163iul \u00een care Evei i se aga\u0163\u0103 iar\u0103\u015fi frunza (c\u0103, de, cic\u0103 ar fi iar fat\u0103 mare !), grija pentru popor, tradus \u00een binele pentru cei mul\u0163i (evident, la nivel formal), \u015fi-a asumat-o, de la al doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencoace, \u201edoar tovar\u0103\u015ful\u201c \u015fi Marea Adunare Na\u0163ional\u0103. Mai nou, adic\u0103 acum, \u00een zilele \u00een care tr\u0103im, \u015fi nu pe vremea unui alt Pazvante\u2026, \u201ebinele tuturor\u201c a fost \u00eenlocuit cu \u201einteresul na\u0163ional\u201c \u00eemp\u0103r\u0163it pe g\u0103\u015fti (c\u0103 altfel nu se putea gestiona !). \u015ei asta, nu la col\u0163 de strad\u0103, ci \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, ca s\u0103 vezi, din Casa Poporului ! Mare comedia dracului ! Mare, dar altfel nu am mai fi rom\u00e2ni !
\nDespre celelalte, enumerate mai sus, are rost s\u0103 mai zic ? Ar mai fi c\u00e2te ceva, pe ici, pe colo, prin p\u0103r\u0163ile esen\u0163iale, dar lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, vorba Maestrului. \u00cen concluzie : p\u00e2n\u0103 una, alta, tot Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u201eparlamentul\u201c \u00een care se putea vorbi despre consens, la rom\u00e2ni (de, tovar\u0103\u015fii erau to\u2019ar\u0103\u015fi !). C\u00e2t despre adev\u0103r, pe aici, parc\u0103 nu ar fi existat de c\u00e2nd lumea ! P\u0103cat ! Au trecut 20 de ani \u015fi \u00eenc\u0103 nu ne-am dezmeticit ! E, ar mai fi cinci ! Avea dreptate Brucan ! Mira-m-a\u015f, s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple ceva ! Dar mai \u015fti ? O fi av\u00e2nd \u015fi pentru noi Dumnezeu o minune care m\u0103car s\u0103 ne trezeasc\u0103 din \u201esclinteala vremurilor\u201c, un fel de somn de \u00eenc\u0103 o mie de ani (sau poate unul de veci) \u00een care, din nou, am intrat, ca dup\u0103 retragerea roman\u0103, din Dacia. C\u0103 altceva nu v\u0103d ! Dumneavoastr\u0103, cititorii acestor r\u00e2nduri, ce zice\u0163i ?<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
\nMajoritatea oamenilor (rom\u00e2nii, \u00een special), devin eclectici, cel pu\u0163in o perioad\u0103 a vie\u0163ii, pentru c\u0103 adesea se trezesc supu\u015fi unui foc \u00eencruci\u015fat de dogme, doctrine \u015fi teorii. Din c\u00e2te s-a v\u0103zut (\u015fi se vede chiar \u015fi la noi), p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, eclectismul nu este solu\u0163ia problemelor importante ale adevrului \u015fi nici solu\u0163ia cea mai bun\u0103 de via\u0163\u0103, deoarece, chiar prin natura sa indeterminat\u0103, genereaz\u0103 frecvente dileme \u015fi confuzii. Nevoia noastr\u0103 de adev\u0103r insist\u0103 c\u0103 unele explica\u0163ii trebuie s\u0103 fie false \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 existe tot timpul, m\u0103car, o explica\u0163ie adev\u0103rat\u0103. Sim\u0163ul de adev\u0103r \u015fi de veridicitate este considerat a fi ori inerent structurii min\u0163ii omene\u015fti, sau doar dezvoltat prin experien\u0163\u0103.
\nUnitatea \u00een \u00een\u0163elegere sau \u201ecunoa\u015fterea ca \u00eentreg\u201c, de factur\u0103 holistic\u0103, este un scop de la care nu se poate abate nici un c\u0103ut\u0103tor al adev\u0103rului. Totu\u015fi, sunt motive foarte bine \u00eentemeiate \u00een favoarea concep\u0163iei conform c\u0103reia sunt \u015fi \u00eentreb\u0103ri la care niciodat\u0103 nu putem g\u0103si un r\u0103spuns adev\u0103rat, clar \u015fi complet. \u00cen ciuda acestui fapt, umanitatea continu\u0103 \u00een mod necesar s\u0103 caute adev\u0103rul, at\u00e2t \u00een chestiuni lume\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een altele. \u00cen consecin\u0163\u0103, ra\u0163iunea uman\u0103 sus\u0163ine, cu insisten\u0163\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103 existe un r\u0103spuns adev\u0103rat la orice \u00eentrebare. Chiar \u015fi credin\u0163ele false \u015fi doctrinele gre\u015fite con\u0163in o f\u0103r\u00e2m\u0103 de adev\u0103r \u015fi de bine.
\nLogica, adesea, demonstreaz\u0103, indiscutabil, c\u0103 o concluzie adev\u0103rat\u0103 poate rezulta din dou\u0103 premise false. Sarcina unific\u0103rii \u00een\u0163elegerii este de a extrage gr\u0103un\u0163ele de adev\u0103r din rapoartele prejudiciate \u015fi teoriile distorsionate, \u015fi s\u0103 arunce pleava. Dac\u0103, bine\u00een\u0163eles, se \u015fi vrea ! Pe la noi \u00eens\u0103\u2026 chestiunea cu \u201eciocul mic\u201c e un fel de doctrin\u0103 na\u0163ional\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, cunoa\u015fterea porne\u015fte, de cele mai multe ori, din conflictul de idei sau puncte de vedere \u015fi interac\u0163iunea lor reciproc\u0103. Progresul vine din spicuirea a ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u00eentreg \u015fi consistent dup\u0103 conflictul acestora sau dup\u0103 separarea analitic\u0103 a sistemelor teoretice de eroare. Con\u0163inutul de adev\u0103r trebuie mereu extras \u015fi trebuie s\u0103 primeasc\u0103 noi forme expresive adecvate schimb\u0103rii lumii, f\u0103r\u0103 a pierde esen\u0163a universal\u0103 a lui. Cam asta ar fi, \u00een mare, \u0163inta unit\u0103\u0163ii \u00een \u00een\u0163elegere, la nivel intelectual, \u00een timp ce, la nivelul \u00een\u0163elegerii interglobale, \u0163inta este respectul reciproc \u015fi reconcilierea gradual\u0103 spre binele tuturor.
\nVechea problem\u0103 a adev\u0103rului const\u0103 \u00een \u00eentrebarea : este ceva care poate fi cunoscut ca o idee, calitate sau esen\u0163\u0103 neschimb\u0103toare ? Poate exista aceast\u0103 idee, calitate sau esen\u0163\u0103, pentru cei care vor s\u0103 o testeze spre folosul lor ?
\nDesigur, nu ne-am propus trecerea \u00een revist\u0103 a teoriei adev\u0103rului. Nici nu ar fi posibil \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, c\u00e2t\u0103 vreme exist\u0103 speciali\u015fti care sus\u0163in c\u0103 \u00eentreaga filosofie s-ar reduce la aceasta. Reamintim doar c\u00e2teva chestiuni ce ne permit o anume logic\u0103 \u00een demersul nostru. \u00cen acest spirit spunem, c\u0103, de exemplu, adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific este doar cunoa\u015fterea unei ierarhii de fapte, generalizat\u0103 \u00een teorie. Adev\u0103rul juridic este asem\u0103n\u0103tor, deoarece caut\u0103 s\u0103 \u015ftie ce este sau nu, real. Ambele discipline judec\u0103 doar afirma\u0163iile care stau sau nu, \u00een picioare, pe baza observ\u0103rii st\u0103rilor relevante. Cele afirmate anterior sunt un standard destul de important pentru orice tip de studiu juridic sau tehnologico-\u015ftiin\u0163ific, \u00eens\u0103 testul decisiv, spune Habermas, \u00eel reprezint\u0103 \u015fi ajungerea la un consens general printre exper\u0163i \u015fi apoi \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii.
\nG\u00e2nditorul german a ar\u0103tat, \u00een detaliu, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aceste chestiuni, afirm\u00e2nd c\u0103 acordul la care se ajunge printr-un proces de discurs este adev\u0103r \u015fi invers. Teoria adev\u0103rului la Habermas este, \u00een primul r\u00e2nd, o delimitare de teoria ontologic\u0103 a adev\u0103rului (a adev\u0103rului coresponden\u0163\u0103) \u015fi, totodat\u0103, o delimitare fa\u0163\u0103 de alte teorii, cum ar fi cea utilitarist\u0103, analitic\u0103 etc. G\u00e2nditorul german fundamenteaz\u0103 teoria consensual\u0103 a adev\u0103rului, dup\u0103 ce face preciz\u0103ri care delimiteaz\u0103 cele dou\u0103 forme fundamentale ale comunic\u0103rii : ac\u0163iunea comunicativ\u0103 \u015fi discursul, afirm\u00e2nd faptul c\u0103 \u201eun discurs \u00een care se trateaz\u0103 preten\u0163ia de adev\u0103r a enun\u0163urilor este un discurs teoretic, iar un discurs \u00een care se trateaz\u0103 preten\u0163ia de juste\u0163e a normelor este un discurs practic\u201c (A. Marga, Ac\u0163iune \u015fi ra\u0163iune \u00een concep\u0163ia lui J\u00fcrgen Habermas, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 233).
\nAv\u00e2nd \u00een vedere toate argumentele formulate de c\u0103tre filosoful german \u00een volumul Teorii ale adev\u0103rului, ne d\u0103m seama c\u0103, \u00een principiu, teoria consensual\u0103 a adev\u0103rului const\u0103 \u00een atribuirea unui predicat unui obiect, atunci \u015fi numai atunci c\u00e2nd fiecare altul care ar putea intra \u00eentr-o convorbire cu cel care atribuie predicatul, s\u0103 atribuie acela\u015fi predicat aceluia\u015fi subiect.\u201c Pentru a descoperi enun\u0163urile adev\u0103rate de cele false, spune g\u00e2nditorul german, \u201eeu m\u0103 raportez la judecata altuia, \u015fi anume la judecata tuturor celorlal\u0163i cu care a\u015f putea purta o convorbire (\u00een care includ contrafactual to\u0163i partenerii de convorbire pe care i-a\u015f putea afla, dac\u0103 istoria vie\u0163ii mele ar fi coestensiv\u0103 cu istoria umanit\u0103\u0163ii). Condi\u0163ia adev\u0103rului enun\u0163urilor este acordul poten\u0163ial al tuturor celorlal\u0163i [\u2026] \u00eemi este permis s\u0103 sus\u0163in p despre x, dac\u0103 oricare alt om care judec\u0103 competent ar fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de acord cu mine. \u00centr-o formulare sintetic\u0103 : adev\u0103r \u00eenseamn\u0103 promisiunea de a atinge un consens na\u0163ional\u201c (J. Habermas, Cunoa\u015ftere \u015fi comuni-care, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1983, p. 417).
\n\u00centr-un alt context, pentru a explica ce \u00eenseamn\u0103 a \u201ejudeca competent\u201c, Habermas leag\u0103 competen\u0163a judec\u0103rii de capacitatea de verificare adecvat\u0103 ; aceasta, de responsabilitatea subiec\u0163ilor, de ra\u0163ionalitatea \u015fi veracitatea lor, deoarece, spune autorul, \u201e\u00een orice convorbire, efectiv suntem \u00eencrez\u0103tori \u00een capacitatea noastr\u0103 de a distinge un consens adev\u0103rat, de unul \u00een\u015fel\u0103tor. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 capacitate, comunicarea curent\u0103 nu ar fi posibil\u0103\u201c (J. Habermas, Cunoa\u015ftere \u015fi comunicare, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1983, p. 218-19).
\nCu alte cuvinte, teoria adev\u0103rului la Habermas p\u0103streaz\u0103 adev\u0103rul la nivelul enun\u0163urilor \u00eentemeiate \u015fi nu al experien\u0163elor evidente empiric. Numim adev\u0103rate, enun\u0163urile pe care le putem \u00eentemeia. Sau altfel spus, dincolo de oricare alt\u0103 formulare, o problem\u0103 major\u0103 a adev\u0103rului lumesc este de a \u015fti ce \u00eenseamn\u0103 un proces de dialog intersubiectiv, corect.
\nDomnule, cum nu se poate mai limpede ! Numai c\u0103 Habermas era neam\u0163 ! \u00cen plus, c\u00e2nd a g\u00e2ndit el \u015fi formulat teoria, din care am spicuit \u015fi noi, a tr\u0103it \u00een Germania \u015fi nu aici, \u00een Cetatea carpatin\u0103, ve\u015fnic unduit\u0103 de te miri ce fluierat de pe nu mai \u015ftiu care colin\u0103, c\u00e2nd oriental\u0103, c\u00e2nd mai apusean\u0103. Acolo, la nem\u0163i, se putea vorbi, ehe, din \u0103le potoape, despre reconcilierea gradual\u0103 spre binele tuturor, despre competen\u0163a judec\u0103rii, capacitatea de verificare adecvat\u0103, responsabilitatea subiec\u0163ilor, despre ra\u0163ionalitatea \u015fi veracitatea lor. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre faptul c\u0103 cei ale\u015fi s\u0103 te reprezinte \u015ftiau bine ce \u00eenseamn\u0103 un proces de dialog intersubiectiv corect. Bine\u00een\u0163eles, c\u0103 \u015fi mul\u0163imea, adic\u0103 poporul alerg\u0103tor, \u00een condi\u0163iile respect\u0103rii \u00een\u0163elegerilor, \u015ftia la fel. De aici \u015fi pacea social\u0103, a lor, a germanilor, pentru ei \u015fi pentru cei din jur.
\nLa noi, aci, \u00een spa\u0163iul \u00een care Evei i se aga\u0163\u0103 iar\u0103\u015fi frunza (c\u0103, de, cic\u0103 ar fi iar fat\u0103 mare !), grija pentru popor, tradus \u00een binele pentru cei mul\u0163i (evident, la nivel formal), \u015fi-a asumat-o, de la al doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencoace, \u201edoar tovar\u0103\u015ful\u201c \u015fi Marea Adunare Na\u0163ional\u0103. Mai nou, adic\u0103 acum, \u00een zilele \u00een care tr\u0103im, \u015fi nu pe vremea unui alt Pazvante\u2026, \u201ebinele tuturor\u201c a fost \u00eenlocuit cu \u201einteresul na\u0163ional\u201c \u00eemp\u0103r\u0163it pe g\u0103\u015fti (c\u0103 altfel nu se putea gestiona !). \u015ei asta, nu la col\u0163 de strad\u0103, ci \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, ca s\u0103 vezi, din Casa Poporului ! Mare comedia dracului ! Mare, dar altfel nu am mai fi rom\u00e2ni !
\nDespre celelalte, enumerate mai sus, are rost s\u0103 mai zic ? Ar mai fi c\u00e2te ceva, pe ici, pe colo, prin p\u0103r\u0163ile esen\u0163iale, dar lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, vorba Maestrului. \u00cen concluzie : p\u00e2n\u0103 una, alta, tot Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u201eparlamentul\u201c \u00een care se putea vorbi despre consens, la rom\u00e2ni (de, tovar\u0103\u015fii erau to\u2019ar\u0103\u015fi !). C\u00e2t despre adev\u0103r, pe aici, parc\u0103 nu ar fi existat de c\u00e2nd lumea ! P\u0103cat ! Au trecut 20 de ani \u015fi \u00eenc\u0103 nu ne-am dezmeticit ! E, ar mai fi cinci ! Avea dreptate Brucan ! Mira-m-a\u015f, s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple ceva ! Dar mai \u015fti ? O fi av\u00e2nd \u015fi pentru noi Dumnezeu o minune care m\u0103car s\u0103 ne trezeasc\u0103 din \u201esclinteala vremurilor\u201c, un fel de somn de \u00eenc\u0103 o mie de ani (sau poate unul de veci) \u00een care, din nou, am intrat, ca dup\u0103 retragerea roman\u0103, din Dacia. C\u0103 altceva nu v\u0103d ! Dumneavoastr\u0103, cititorii acestor r\u00e2nduri, ce zice\u0163i ?<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n