Str\u0103bat mii de kilometri pentru a reveni la cuiburile din P\u0103durea Macedonia, unde nu stau dec\u00e2t trei luni, \u00eentre aprilie \u0219i iunie, pentru cuib\u0103rire, depunere de ou\u0103 \u0219i eclozare, iar c\u00e2nd puii devin p\u0103s\u0103ri tinere suficient de puternice s\u0103-\u0219i \u00eenso\u021beasc\u0103 p\u0103rin\u021bii \u00eenapoi \u00een Africa, \u00ee\u0219i iau zborul, dar nu uit\u0103 niciodat\u0103 rutele magnetice pe care au venit, adev\u0103rate GPS-uri care le readuc an de an la cuiburile din Lunca Timi\u0219ului.<\/strong><\/p>\n Paradis avifaunistic, P\u0103durea Macedonia se \u00eentinde pe mai bine de 4.600 de hectare, pe raza comunelor Ciacova, Ghilad, Giulv\u0103z \u0219i Livezile, iar st\u00e2rcul cenu\u0219iu \u0219i st\u00e2rcul de noapte sunt p\u0103s\u0103ri protejate, al c\u0103ror efectiv a crescut \u00een ultimii ani, prin grija silvicultorilor de la Ocolul Silvic Lunca Timi\u0219ului (OSLT) din cadrul Direc\u021biei Silvice Timi\u0219 (DST).<\/p>\n \nLa intrarea \u00een comuna Ghilad, dou\u0103 acvile din piatr\u0103 montate pe postamente din granit atrag aten\u021bia c\u0103 intr\u0103m pe un teritoriu \u00een care p\u0103s\u0103rile s\u0103lbatice sunt cele mai pre\u021bioase simboluri ale locului.<\/p>\n \nCotim la dreapta \u0219i dup\u0103 ce ie\u0219im din comun\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 un drum pe digul din zona a doua de ap\u0103rare a Timi\u0219ului, care a fost ridicat la sute de metri distan\u021b\u0103 de albia principal\u0103 a r\u00e2ului. Trecem pe l\u00e2ng\u0103 multele hectare ale unei foste planta\u021bii de r\u0103chit\u0103, pe care \u00een urm\u0103 cu 20 de ani se dorea cultivarea plantei pentru a o folosi drept combustibil eco regenerabil.<\/p>\n Ioan S\u00eerbovan, inginer silvicultor specializat \u00een regenerarea p\u0103durilor \u0219i protec\u021bia mediului din cadrul Ocolului Silvic Lunca Timi\u0219ului, ne spune c\u0103 imensa vale necultivat\u0103, dintre albia principal\u0103 a r\u00e2ului Timi\u0219 \u0219i ‘digul forestier’, a fost folosit\u0103 \u00een timpul devastatoarelor inunda\u021bii din anul 2005, pentru deversarea apei \u0219i sc\u0103derea debitului, protej\u00e2nd astfel, c\u00e2t s-a putut, comunit\u0103\u021bile riverane.<\/p>\n \nDrumul pe dig ne duce p\u00e2n\u0103 \u00een bra\u021bele P\u0103durii Macedonia. Din \u00eenalturi, se aud \u021bipete de p\u0103s\u0103ri, ciripituri care acum se trezesc, pentru c\u0103 e foarte devreme, iar un cuc pare s\u0103-\u0219i caute puii de prin alte cuiburi.<\/p>\n ‘C\u00e2uta\u021bi-v\u0103 de bani prin buzunare, dac\u0103 e prima dat\u0103 c\u00e2nd auzi\u021bi cucul anul acesta!’, aten\u021bioneaz\u0103 Ioan S\u00eerbovan, care \u0219tie cel mai bine toate cuiburile \u0219i p\u0103s\u0103rile din zon\u0103.<\/p>\n Dar, nu uit\u0103m c\u0103 am plecat dup\u0103 st\u00e2rcul cenu\u0219iu, despre care credeam c\u0103 este un anost r\u0103pitor de balt\u0103, rud\u0103 apropiat\u0103 cu barza \u0219i ceva mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 cu exoticul flamingo.<\/p>\n ‘Aici avem o colonie de str\u00e2rc cenu\u0219iu pe care anual o monitoriz\u0103m. Sunt 150 de cuiburi pe care p\u0103durarii le-au marcat \u0219i le urm\u0103resc \u00een fiecare sezon. Suntem \u00eentr-o zon\u0103 protejat\u0103, unde \u00een perioada lor de \u00eemperechere, aprilie-iunie, nu facem niciun fel de lucrare pentru a le asigura o lini\u0219te total\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 st\u00e2rcul cenu\u0219iu am mai v\u0103zut exemplare de st\u00e2rc de noapte \u0219i de egret\u0103. St\u00e2rcii cenu\u0219ii scot, la fel ca \u0219i berzele cu care se \u00eenrudesc, doi – trei pui pe an. Am v\u0103zut chiar pe sub cuiburi, ast\u0103zi, ou\u0103 eclozate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acele cuiburi sunt locuite. Sunt co\u0219uri de ou\u0103, cam pe sub to\u021bi arborii \u00een care cuib\u0103resc. Sunt p\u0103s\u0103ri migratoare, cele mai gr\u0103bite ajung la noi spre finalul lunii martie \u0219i r\u0103m\u00e2n aici maximum patru luni, ca \u0219i berzele. Ele vin din zonele calde, din sudul Europei, chiar nordul Africii \u0219i tot acolo se \u00eentorc cu puii. \u00cen principiu, ele revin la cuiburile pe care le-au avut \u00een anii anteriori, \u0219i le refac \u0219i le rea\u0219eaz\u0103, mai \u00ee\u0219i construiesc cuiburi noi. S-ar putea s\u0103 vin\u0103 \u0219i din puii sco\u0219i anul trecut, se formeaz\u0103 familii noi, \u00ee\u0219i fac alte cuiburi \u0219i am observat noi c\u0103, \u00een general, dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u00e2\u021biva ani \u00een care locuiesc pe un arbore, probabil din cauza excrementelor pe care le produc, copacul respectiv se usuc\u0103. Dup\u0103 ce arborii sunt usca\u021bi, lor nu le mai place s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een acei arbori \u0219i se mut\u0103’, detaliaz\u0103, pentru AGERPRES, inginerul silvicultor Ioan S\u00eerbovan.<\/p>\n \nDin spusele p\u0103durarilor care p\u0103zesc cantonul de peste 30 de ani, colonia de st\u00e2rci era cu c\u00e2teva sute de metri mai la distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de actualul loc de cuib\u0103rire, iar p\u0103s\u0103rile s-au tot mutat, \u00een arbori cura\u021bi.<\/p>\n St\u00e2rcii cenu\u0219ii au g\u0103sit \u00een P\u0103durea Macedonia locul ideal de reziden\u021b\u0103, pentru c\u0103 sunt condi\u021biona\u021bi foarte mult de existen\u021ba apei, iar aici este p\u00e2r\u00e2ul Timi\u0219ul mort, un bra\u021b al r\u00e2ului Timi\u0219 care se umple cu ap\u0103 \u00een perioadele ploioase \u0219i au hrana foarte aproape. Ei sunt condi\u021biona\u021bi de locul \u00een care s\u0103 poat\u0103 g\u0103si hrana: pe\u0219ti, amfibieni, molu\u0219te, broa\u0219te.<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202605\/20260520100405_607874.jpg\")
<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202605\/20260520100402_381781.jpg\")
<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202605\/20260520100435_326663.jpg\")
<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202605\/20260520100449_422868.jpg\")
<\/p>\n