\u2666<\/span>\u00a0Primii ani la Trezoreria italian\u0103 mi-au schimbat via\u0163a\u00a0\u2666<\/span>\u00a0Suntem \u00eentr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een criza petrolului din anii \u201870 pentru c\u0103 avem euro\u00a0\u2666<\/span>\u00a0Infla\u0163ia va fi \u00eenvins\u0103 prin accelerarea digitaliz\u0103rii \u015fi investi\u0163iilor \u00een IA\u00a0\u2666<\/span>\u00a0Sunt progrese ale UE de la publicarea raportului Draghi \u00een 2024, mai ales\u00a0\u00een sectorul privat\u00a0\u2666<\/span>\u00a0Populi\u015ftii inteligen\u0163i nu fac dup\u0103 alegeri ce-au spus \u00eenainte de alegeri\u00a0\u2666<\/span>\u00a0Bancherii centrali ar trebui s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult ast\u0103zi.<\/strong><\/em><\/p>\n Bancherul Mario Draghi, fost pre\u015fedinte al B\u0103ncii Centrale Europene, cele\u00adbru pentru fraza \u201evom face orice e posibil pentru a salva euro\u201c \u00een 2012 \u015fi pentru Raportul Draghi privind competivitatea Uniunii Europene din 2024, a vorbit la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute la Timi\u015foara la Tech Talks, eveniment organizat de Universitatea Politehnic\u0103 din Timi\u015foara.<\/p>\n Din toate func\u0163iile pe care le-am avut, cred c\u0103 cea care m-a schimbat cel mai mult a fost cea academic\u0103 – poate pentru c\u0103 a fost primul meu loc de munc\u0103, poate pentru c\u0103 a repre\u00adzentat o schimbare cultural\u0103 imens\u0103: s\u0103 m\u0103 mut din Italia de la \u00eenceputul anilor \u201970 la MIT (mare universitate american\u0103 -n.red). Am petrecut trei ani acolo pentru doctorat. A fost o experien\u0163\u0103 care mi-a schimbat cu adev\u0103rat via\u0163a. Dup\u0103 aceea, partea cea mai dificil\u0103 au fost primii ani la Trezorerie. La \u00eenceputul anilor \u201990, Italia era \u00een criz\u0103. Acumulasem un raport datorie\/PIB care era cam la nivelul de ast\u0103zi, dar fa\u0163\u0103 de ast\u0103zi cre\u015fterea PIB-ului era dezastruoas\u0103. Aveam o infla\u0163ie de 11\u201312% pe an, iar apoi \u00een \u201992, au urmat falimente uria\u00ad\u015fe, incapacit\u0103\u0163i de plat\u0103 ale com\u00adpaniilor de stat. \u015ei atunci lumea a \u00eence\u00adput s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 dac\u0103 Italia va reu\u015fi vreodat\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 propriei datorii uria\u015fe. A fost probabil cel mai dificil moment, pentru c\u0103 nu avuse\u00adsem niciodat\u0103 \u00eenainte experien\u0163\u0103 \u00een gestionarea crizelor.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Responsabilitatea unui bancher central<\/strong><\/p>\n M-am g\u00e2ndit mereu c\u0103 de deci\u00adziile mele depinde via\u0163a a milioane de oameni. \u015ei primul lucru care \u00eemi ve\u00adnea \u00een minte ori de c\u00e2te ori m\u0103 aflam \u00een pozi\u0163ii \u00een care trebuia s\u0103 iau decizii cu consecin\u0163e asupra milioanelor de oameni – primul lucru care \u00eemi venea \u00een minte era c\u0103 eu nu contez. Cu alte cuvinte, cariera mea nu conteaz\u0103. Viitorul meu nu conteaz\u0103. \u015ei odat\u0103 ce te eliberezi de orice calcul personal, de orice strategie, \u015fi te concentrezi cu adev\u0103rat doar pe cum po\u0163i face fa\u0163\u0103 cel mai bine acelui moment – atunci e\u015fti \u00een starea psihologic\u0103 potrivit\u0103 pentru a gestiona o criz\u0103. Altfel, \u00eencepi s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la ce e mai bine pentru tine. La ce te face s\u0103 pari mai bun \u00een ochii celorlal\u0163i. La modul gene\u00adral, la ce ar putea favoriza viitorul t\u0103u politic. \u015ei atunci \u00eencepi s\u0103 gestionezi criza prost. Dar asta vine natural. Adic\u0103, nu \u00eemi arog niciun merit pentru asta. A\u015fa eram eu.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Cum este criza actual\u0103 a petrolului fa\u0163\u0103 de cea din anii 70?<\/strong><\/p>\n Exist\u0103 foarte, foarte multe simili\u00adtudini \u00eentre cele dou\u0103 perioade. Criz\u0103 energetic\u0103, r\u0103zboaie \u015fi disfunc\u0163iona\u00adli\u00adt\u0103\u0163i – sau episoade majore – \u00een func\u0163io\u00adnarea democra\u0163iei americane. Criza anilor \u201970, de la \u00eenceputul deceniului, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de scandalul Watergate. Acesta a fost primul exemplu de disfunc\u0163ionalitate a acelei democra\u0163ii. Apoi, r\u0103zboiul – R\u0103zboiul de Yom Kippur, din \u201973, dintre Israel \u015fi statele din Orientul Mijlociu. O explozie a pre\u0163urilor petrolului. \u015ei distrugerea ordinii interna\u0163ionale care supravie\u00ad\u0163uise p\u00e2n\u0103 atunci – \u015fi care, de altfel, func\u0163ionase foarte bine. Oferise lumii rate de cre\u015ftere care nu aveau s\u0103 mai fie atinse dup\u0103 aceea. Sistemul Bretton Woods – \u00een 1971, cred, Pre\u00ad\u015fedintele Nixon declar\u0103 acel sistem \u00eencheiat. \u015ei astfel, toate monedele lumii care fuseser\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, legate de dolar, au \u00eenceput s\u0103 fluctueze haotic.<\/p>\n Diferen\u0163a major\u0103 este \u00eens\u0103 c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163ia. Avem euro \u015fi am \u00eenv\u0103\u00ad\u0163at lec\u0163iile politicii monetare. Sincer, cred c\u0103 acum suntem \u00eentr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103. Depindem mult mai pu\u0163in de combustibilii fosili. \u015ei, \u00een ansamblu, lan\u0163urile noastre de aprovizionare sunt mult mai flexibile.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Care este situa\u0163ia \u00een prezent?<\/strong><\/p>\n Statele Unite \u015fi Europa se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ii diferite \u00een ceea ce prive\u015fte politica monetar\u0103. Cre\u015fterea agregat\u0103 din Statele Unite a fost revizuit\u0103 \u00een sus de FMI (Fondul Monetar Interna\u0163io\u00adnal), cu mai pu\u0163in de o lun\u0103 \u00een urm\u0103, \u00een timp ce cre\u015fterea din Europa a fost revizuit\u0103 \u00een jos.<\/p>\n Probabil c\u0103 vom intra \u00een recesiune \u00een Europa, iar \u00een SUA nu exist\u0103 nimic asem\u0103n\u0103tor. Ceea ce implic\u0103, \u00eentr-un fel, c\u0103 infla\u0163ia va reprezenta un risc mai mare \u00een Statele Unite dec\u00e2t \u00een Europa. Acesta este primul lucru pe care \u00eel vedem. Al doilea lucru, \u00eens\u0103, este c\u0103 avem experien\u0163a infla\u0163iei din 2022\u20132023. Povestea acelei infla\u0163ii – \u015fi motivul pentru care toate b\u0103ncile cen\u00adtrale au reac\u0163ionat oarecum t\u00e2rziu – este destul de interesant\u0103. Totul por\u00adne\u015fte, sincer, de la o criz\u0103 energetic\u0103 – de data aceasta venit\u0103 din Rusia. Pre\u00ad\u0163urile gazului natural au crescut – exis\u00adtau \u015fi alte evenimente naturale: un sezon slab agricol \u00een America Latin\u0103 \u015fi multe altele. Dar cel mai important lucru a fost c\u0103 pre\u0163urile gazului natu\u00adral urcau constant, continuu, f\u0103r\u0103 dra\u00admatism – astfel c\u0103 lumea a crezut c\u0103 e un fenomen temporar. C\u0103 vor sc\u0103dea. Dar au continuat s\u0103 urce.<\/p>\n \u015ei apoi, c\u00e2nd a \u00eenceput r\u0103zboiul – c\u00e2nd Rusia a invadat Ucraina -, re\u00adzervele de gaz natural din toat\u0103 Europa erau la minim. De ce? Po\u00adves\u00adtea este c\u0103, de fapt, Gazprom – princi\u00adpala companie rus\u0103 de gaze – livrase timp de un an \u015fi jum\u0103tate gaz natural la minimul contractual, astfel c\u0103 ni\u00admeni nu putuse reface stocurile. Dar asta nu fusese considerat\u0103 deosebit de \u00eengrijor\u0103toare. Ap\u0103reau pove\u015fti des\u00adpre o conduct\u0103 avariat\u0103, tot felul de explica\u0163ii diferite o dat\u0103 la trei-patru luni. Oricum, spun toate astea pentru c\u0103 justific\u0103 par\u0163ial reac\u0163ia tardiv\u0103 a b\u0103ncilor centrale.<\/p>\n Dup\u0103 COVID, lumea era – \u00een Statele Unite mult mai mult dec\u00e2t \u00een Europa – plin\u0103 de lichidit\u0103\u0163i. SUA a cheltuit masiv, dar \u015fi, din nou, \u00een SUA au existat trei – acum de fapt patru – valuri de expansiune fiscal\u0103 f\u0103r\u0103 pre\u00adce\u00addent. A existat risipa fiscal\u0103 incre\u00addi\u00adbil\u0103 din timpul pandemiei, apoi dou\u0103 runde de expansiune fiscal\u0103 sub admi\u00adnis\u00adtra\u0163ia Biden, care au alimen\u00adtat clar infla\u0163ia. Iar al treilea – de fapt al patru\u00adlea – episod este Big Beautiful Deal al Pre\u015fedintelui Trump din anul trecut. \u015ei asta va fi, din nou, un alt efort major de cheltuieli. Pe deasupra, acum avem \u015fi cheltuielile de r\u0103zboi. Deci conti\u00adnu\u0103m s\u0103 acumul\u0103m deficite.<\/p>\n \u00cen Europa, situa\u0163ia a fost mai pu\u00ad\u0163in acut\u0103. Dar \u015fi \u00een Europa, oamenii aveau lichidit\u0103\u0163i. \u015ei ceea ce s-a \u00eent\u00e2m\u00adplat a fost c\u0103 economia \u015fi-a revenit brusc. Eram la acea vreme \u00een guvern, \u00een Italia. \u00centr-un an \u015fi jum\u0103tate, am recuperat de la COVID cu o cre\u015ftere de 10,5% \u00een PIB real – ceea ce a ajutat enorm la gestionarea datoriei. Dar, \u00een esen\u0163\u0103, condi\u0163iile erau propice pentru infla\u0163ie.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Dar cum vor r\u0103spunde b\u0103ncile centrale?<\/strong><\/p>\n A\u015f r\u0103spunde: depinde – e diferit \u00een SUA fa\u0163\u0103 de Europa. \u00cen ce sens? \u00cen SUA, argumentul pentru o reac\u0163ie – pentru o reac\u0163ie mai rapid\u0103 – exist\u0103, pentru c\u0103 at\u00e2t cre\u015fterea c\u00e2t \u015fi infla\u0163ia sunt \u00een urcare. \u015ei \u00een ciuda faptului c\u0103 SUA este un exportator net de ener\u00adgie. Pre\u015fedintele Trump a descoperit c\u0103 pia\u0163a petrolului este o pia\u0163\u0103 mon\u00addial\u0103. Iar dac\u0103 produc\u0103torii americani export\u0103 petrol, ei vor fixa pre\u0163ul petrolului la fel \u015fi \u00een interiorul Statelor Unite.<\/p>\n De aceea pre\u0163ul carburan\u0163ilor la pomp\u0103 a urcat at\u00e2t de mult \u00een SUA – aproape 5 dolari pe galon acum. \u00cen Europa, argumentul pentru o reac\u0163ie exist\u0103 \u015fi el. \u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103: dob\u00e2nzile din Europa sunt mai mici dec\u00e2t \u00een SUA. Prin urmare, argumentul pen\u00adtru o reac\u0163ie din acest unghi este chiar mai puternic. Deci, de\u015fi cre\u015fterea nu este excep\u0163ional\u0103, \u00eencepi s\u0103 vezi – adi\u00adc\u0103, nu vrei s\u0103 vezi cum to\u0163i indica\u00adtorii a\u015fa-numitelor efecte de runda a doua pornesc \u00een sus simultan, pentru c\u0103 atunci e prea t\u00e2rziu. Deci c\u00e2nd \u00eei vezi pe primii c\u0103 urc\u0103, mai bine ac\u0163ionezi.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ce va face noul \u015fef al FED, Kevin Warsh?<\/strong><\/p>\n Kevin a fost mereu pe o pozi\u0163ie foarte conservatoare \u00een ceea ce pri\u00adve\u015f\u00adte politica monetar\u0103. Este conside\u00adrat un hawk, are o viziune mai agre\u00adsiv\u0103. \u015ei deci la ce ne-am a\u015ftepta \u00een a\u00adceast\u0103 situa\u0163ie – ar \u00een\u0103spri imediat poli\u00adtica monetar\u0103. Deci, \u00een primul r\u00e2nd, nu ar reduce dob\u00e2nzile. \u015ei, apropo, noile cifre privind cre\u015fterea din SUA \u015fi o pia\u0163\u0103 a muncii destul de solid\u0103 au amu\u0163it practic a\u015ftept\u0103rile referitoare la cele dou\u0103 reduceri de dob\u00e2nd\u0103 – a\u015ftept\u0103ri care, \u00een linii mari, erau \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de pie\u0163e cu o lun\u0103 \u015fi jum\u0103tate \u00een urm\u0103. Dar, totodat\u0103, Pre\u015fedintele Trump a f\u0103cut clar c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ca dob\u00e2nzile s\u0103 scad\u0103. Pentru c\u0103 asta este foarte important pentru politica lui de reducere a costului creditelor ipotecare.<\/p>\n \u015ei acum – acestea, apropo, \u00eentre timp urc\u0103. Deci exist\u0103 o problem\u0103. Care era argumentul pe care Kevin Warsh \u00eel avansase? Argumentul este acesta – g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la anii \u201990. G\u00e2n\u00addi\u0163i-v\u0103 la Greenspan. Alan Green\u00adspan (fost guvernator FED – n.red.) a refuzat mult timp s\u0103 majoreze dob\u00e2n\u00adzile pentru c\u0103 era, de fapt, cel mai important personaj institu\u0163ional din lumea politicii monetare care a sesizat ceva ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Statele Unite: o cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii datorat\u0103 dezvolt\u0103rii extraordinare a industriei de telecomunica\u0163ii \u015fi tehnologiei informa\u0163iei, a internetului \u015fi a folosirii software-ului.<\/p>\n Ast\u0103zi, Kevin spune c\u0103 inteligen\u0163a artificial\u0103 (IA) va cre\u015fte productivi\u00adtatea p\u00e2n\u0103 la un punct \u00een care asta va ajuta la combaterea infla\u0163iei – pentru c\u0103 este destul de clar c\u0103 o produc\u00adtivi\u00adtate mai ridicat\u0103 tinde, prin ea \u00eens\u0103\u015fi, s\u0103 fie dezinfla\u0163ionist\u0103. Este adev\u0103rat? Ei bine, primele studii – exist\u0103 studii publicate de Banca Reglement\u0103rilor Interna\u0163ionale, care arat\u0103 c\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Europa, cu certitudine.<\/p>\n \u015ei \u00een Statele Unite exist\u0103 mai multe studii preliminare care arat\u0103 c\u0103 acela\u015fi fenomen are loc \u015fi acolo. Dar exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 \u00eentre IA care cre\u015fte productivitatea \u00een anumite sec\u00adtoare specifice \u015fi IA care cre\u015fte pro\u00adductivitatea \u00eentregii economii ameri\u00adca\u00adne \u00een agregat. Cu alte cuvinte, c\u00e2t timp va dura p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd IA va fi adop\u00adtat\u0103 de toate companiile? Aceasta este marea \u00eentrebare.<\/p>\n Dac\u0103 ar fi s\u0103 iau acum o decizie, nu m-a\u015f baza pe o cre\u015ftere agregat\u0103 masiv\u0103 a productivit\u0103\u0163ii acum, m\u00e2ine, care s\u0103 ajute efectiv la st\u0103p\u00e2nirea infla\u0163iei. Probabil a\u015f face ceva \u00eenainte. A\u015f ac\u0163iona \u00eenainte.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Diferen\u0163a de productivitate \u00eentre UE \u015fi SUA<\/strong><\/p>\n Exist\u0103 totu\u015fi un lucru – trebuie s\u0103 fiu nuan\u0163at – pentru c\u0103, de fapt, pro\u00adductivitatea din Statele Unite a cres\u00adcut \u00een ultimii \u015fase ani. Dac\u0103 m\u0103sori productivitatea \u00eentr-un anumit fel – \u00een limbajul economi\u015ftilor, la paritate a puterii de cump\u0103rare, la pre\u0163uri con\u00adstante – ob\u0163ii un decalaj \u00eentre SUA \u015fi Europa de nou\u0103 puncte procentua\u00adle fa\u0163\u0103 de 2019. Deci productivitatea cre\u015fte mult mai rapid acolo. Cre\u015fte, da. Dar este asta din cauza IA?<\/p>\n Ce \u00eemi spun cei care \u015ftiu despre asta este c\u0103 e din cauza digitaliz\u0103rii. E o explica\u0163ie mai simpl\u0103, dar e vorba despre c\u00e2\u015ftigurile enorme de eficien\u0163\u0103 pe care companiile le realizeaz\u0103 efectiv prin digitalizarea fluxurilor de lucru \u015fi a proceselor.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Despre raportul Draghi din 2024 \u2013 ce progrese a f\u0103cut UE \u00eentre timp<\/strong><\/p>\n Dac\u0103 m\u0103 raportez la ce m\u0103 a\u015ftep\u00adtam – nu sunt dezam\u0103git. Cuno\u015fteam Europa, \u015fi felul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 Europa, prea bine pentru a crede c\u0103 totul se va \u00eent\u00e2mpla foarte repede.<\/p>\n Dar ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat este c\u0103, de la lansarea raportului, lumea se mi\u015fc\u0103 acum cu o vitez\u0103 mult mai mare – \u015fi, prin urmare, nevoia de adoptare mai rapid\u0103 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103. \u015ei, apropo, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe plan in\u00adterna\u0163ional – \u00een comer\u0163, \u00een rela\u0163ia cu Statele Unite, dar mai general \u00een lu\u00admea IA – impune o adoptare mai rapid\u0103. Deci nu sunt nemul\u0163umit. Ur\u00adm\u0103resc cu interes cum se mi\u015fc\u0103 lucru\u00adrile. \u015ei lucrurile s-au mi\u015fcat – con\u00adtrar multor a\u015ftept\u0103ri negative, care, apropo, erau destul de justificate. Lucrurile s-au mi\u015fcat. Dac\u0103 vorbim de reglementare, Comisia European\u0103 s-a mi\u015fcat. Anul acesta, abia anul acesta – \u00een primul an, nu se mi\u015fcaser\u0103 prea mult. Guvernele – foarte pu\u0163in.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte progresul: a exis\u00adtat mult progres la nivel de sector privat, despre care se vorbe\u015fte mai pu\u0163in. Dar, de fapt, \u00een unele sectoare, \u00een ultimii trei ani, num\u0103rul de joint ventures, parteneriate, fuziuni \u015fi achizi\u0163ii (M&A), partaj\u0103ri de brevete a crescut dramatic. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la sec\u00adtorul ap\u0103r\u0103rii – care este cel mai dina\u00admic \u00een acest moment. \u015etim cu to\u0163ii c\u00e2t de fragmentat este \u00een Europa. \u015ei este fragmentat pentru c\u0103 fiecare \u0163ar\u0103 – sau \u015fase, \u015fapte \u0163\u0103ri – vrea s\u0103 aib\u0103 propriile sisteme de armament perso\u00adnalizate: artilerie, tancuri, totul. Dar acum le fuge nisipul printre degete. Deci ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum este c\u0103 multe dintre aceste tehnologii – \u00een special cele noi din domeniul ap\u0103r\u0103rii – sunt create \u015fi construite, proiectate \u015fi fabricate \u00een Ucraina. \u015ei astfel, multe \u0163\u0103ri europene adopt\u0103 efectiv o arm\u0103 de o singur\u0103 marc\u0103, un singur produc\u0103tor. \u015ei asta, \u00een sine, este ceea ce se nume\u015fte inte\u00adgrare \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, integrare a industriei de ap\u0103rare.<\/p>\n Deci ceea ce spun este c\u0103 – \u015fi ace\u00adla\u015fi lucru se vede \u00een multe alte sectoa\u00adre ale industriei. De exemplu, \u00een robo\u00adtic\u0103, exist\u0103 multe componente stan\u00addar\u00addizate transversale mai multor industrii. Toate astea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 f\u0103r\u0103 anun\u0163uri mari. Ceea ce mai avem nevoie este o schimbare a institu\u0163iilor, a vitezei de luare a deciziilor. Pentru c\u0103 o mare parte din mediul de regle\u00admentare \u015fi cel legislativ poate fi schimbat doar dac\u0103 ne unim eforturile \u015fi ac\u0163ion\u0103m. \u015ei acesta este, cred, cel mai dificil lucru de f\u0103cut.<\/p>\n Diferen\u0163a de vitez\u0103 a lu\u0103rii deci\u00adziilor dintre Europa \u015fi alte p\u0103r\u0163i ale lumii a devenit izbitoare ast\u0103zi. Dar pre\u00admisa este aceasta: a fost \u00eentotdea\u00aduna adev\u0103rat c\u0103 autocra\u0163iile decid mai repede dec\u00e2t democra\u0163iile. Deci, \u00eentr-un fel, o anumit\u0103 lentoare este parte integrant\u0103 a oric\u0103rei democra\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, ar trebui ca un model de luare a deciziilor s\u0103 fie indiferent fa\u0163\u0103 de viteza cu care se mi\u015fc\u0103 restul lumii? Cu alte cuvinte, ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu acela\u015fi, indiferent de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een restul lumii? \u015ei r\u0103s\u00adpunsul este nu.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ce se poate face pentru cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii \u00een UE<\/strong><\/p>\n Exist\u0103 foarte multe schimb\u0103ri pe care le po\u0163i face. Una, de exemplu, \u00een domeniul reglement\u0103rii – \u00een care, de\u00adsigur, suntem campionii lumii. Exist\u0103 mult de f\u0103cut prin ac\u0163iuni adminis\u00adtrative ale Comisiei Europene. Doar cet\u0103\u0163enii Europei pot spune dac\u0103 vrem o Europ\u0103 federal\u0103. Exist\u0103 un son\u00addaj derulat de Comisia European\u0103 – se nume\u015fte Eurobarometru. \u015ei apro\u00adxi\u00admativ 90% dintre persoanele inter\u00advie\u00advate au r\u0103spuns c\u0103 vor mai mult\u0103 Europ\u0103. Vor mai mult. Consider\u0103 c\u0103 guvernele ar trebui s\u0103 ac\u0163ioneze mai mult \u00eempreun\u0103. \u015ei 75% dintre ei au spus c\u0103 mai multe resurse ar trebui alocate \u015fi cheltuite la nivel european. Aceasta este solicitarea cet\u0103\u0163enilor. Dar vor mai mult\u0103 Europ\u0103 – dar nu acela\u015fi tip de Europ\u0103. Vor o Europ\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 efectiv pentru ei, pentru interesele lor, care le ap\u0103r\u0103 interesele. \u015ei pentru asta, trebuie fie s\u0103 schimbi sistemul decizional, fie s\u0103 schimbi num\u0103rul de \u0163\u0103ri care fac lucruri \u00eempreun\u0103. \u015ei po\u0163i face ambele. Cealalt\u0103 cale este cea care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een sectorul ap\u0103r\u0103rii – unde exist\u0103 deja un grup de \u0163\u0103ri – Germania, Fran\u0163a, Polonia, Regatul Unit, \u0163\u0103rile nordice \u015fi cele baltice – care simt poate mai a\u00adcut amenin\u0163area rus\u0103 \u015fi au creat prac\u00adtic un grup care lucreaz\u0103 efectiv \u00eem\u00adpre\u00adun\u0103. Acum, asta e \u00een domeniul ap\u0103\u00adr\u0103rii, dar po\u0163i face acela\u015fi lucru \u00een cazul uniunii pie\u0163elor de capital. Dac\u0103 \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 nu po\u0163i avansa cu 27 de \u0163\u0103ri, trebuie s\u0103 faci cum ai f\u0103cut cu zona euro. Am decis s\u0103 mergem \u00eena\u00adinte, dar unele \u0163\u0103ri nu. Regatul Unit a semnat Tratatul de la Maastricht cu o clauz\u0103 de opt-out. Au spus: semnez tratatul, dar nu sunt sigur c\u0103 voi face parte din zona euro. R\u0103m\u00e2n \u00een afar\u0103. Asta a fost \u00eenainte de Brexit. Dane\u00admarca – alte \u0163\u0103ri nu au aderat la euro. La \u00eenceput eram, cred, 12. Acum sun\u00adtem \u00een jur de 20. De ce? A func\u0163ionat, \u015fi atunci alte \u0163\u0103ri au aderat. Deci ceea ce spun este c\u0103 tratatele noastre prev\u0103d aceast\u0103 posibilitate.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Care a fost povestea \u201eWhatever it takes \u2013 vom face tot ce este necesar\u201c pentru salvarea euro<\/strong><\/p>\n Mul\u0163i uit\u0103 prima parte a acelei fraze, care era \u201e\u00een limitele mandatului nostru\u201c. Vom face tot ce este necesar, dar \u00een limitele mandatului. Deci nu am dep\u0103\u015fit mandatul BCE spun\u00e2nd asta. Exact. Vede\u0163i – ei bine, l\u0103sa\u0163i-m\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103 descriu contextul. Con\u00adtextul era extrem de sumbru. Veneam din 2011, c\u00e2nd BCE majorase dob\u00e2n\u00adzile de dou\u0103 ori \u00een mijlocul celei mai grave recesiuni de dup\u0103 r\u0103zboi. Mare gre\u015feal\u0103. Eu am fost, apropo, unul dintre cei care au votat pentru majo\u00adra\u00adrea dob\u00e2nzilor, fiind membru al boardului BCE. Deci – mare gre\u015feal\u0103. Apoi am devenit Pre\u015fedinte al BCE. Am evaluat to\u0163i indicatorii de credit \u015fi bancari. \u015ei am v\u0103zut cum totul se ducea la fund. \u015ei astfel – prima decizie f\u0103r\u0103 precedent: am decis s\u0103 reducem dob\u00e2nzile la prima \u015fedin\u0163\u0103 dup\u0103 ale\u00adgerea mea, o lun\u0103 mai t\u00e2rziu. A doua f\u0103r\u0103 precedent: nu reduci niciodat\u0103 dob\u00e2nzile de dou\u0103 ori la r\u00e2nd. Am re\u00addus din nou. Am luat m\u0103suri pentru a extinde creditele pe termen lung acor\u00addate b\u0103ncilor – niciodat\u0103 f\u0103cut \u00eenainte. Pie\u0163ele au r\u0103mas complet neimpresio\u00adnate. Euro a continuat s\u0103 scad\u0103. \u00cen iu\u00adnie, e adev\u0103rat, liderii au luat o decizie foarte important\u0103: crearea uniunii bancare. Pie\u0163ele abia s-au mi\u015fcat. De fapt, nu s-au mi\u015fcat deloc. Deci, pe c\u00e2nd m\u0103 aflam la Londra la sf\u00e2r\u015fitul lui iulie, euro – cel pu\u0163in, oameni din toate col\u0163urile lumii pariaser\u0103 c\u0103 euro va pieri. Nu existase niciodat\u0103 o de\u00adclara\u0163ie despre ireversibilitatea euro.<\/p>\n \u015ei astfel, lumea considerase – pe bun\u0103 dreptate – euro ca un produs fi\u00adnan\u00adciar. Dac\u0103 func\u0163ioneaz\u0103, func\u0163io\u00adnea\u00adz\u0103. Dac\u0103 nu, \u00eel arunci. Ei nu lua\u00adser\u0103 \u00een calcul faptul c\u0103 euro este un produs politic, c\u0103 a ap\u0103rut prin voin\u0163a statelor. Aceasta era situa\u0163ia. \u015ei sin\u00adcer, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte – la acea vre\u00adme petrecusem aproximativ 3\u20134 zile la Londra, vorbind cu mul\u0163i oameni din comunitatea financiar\u0103 \u015fi de afaceri, \u015fi cu oameni din New York. \u015ei am c\u0103p\u0103tat cu adev\u0103rat impresia c\u0103 – \u015fi, apropo, \u00een toate aceste contacte, ex\u00adperien\u0163a mea anterioar\u0103 la Goldman Sachs m-a ajutat enorm. Vorbeam cu oamenii, \u015fi asta a\u015f fi f\u0103cut \u015fi mai t\u00e2rziu: s\u0103 ascult pie\u0163ele. Iar pie\u0163ele \u00eemi spuneau: ascult\u0103, a\u0163i terminat cu euro.<\/p>\n \u015ei atunci intru la Lancaster House \u015fi trebuie s\u0103 ascult discursul premie\u00adrului britanic de la vremea respectiv\u0103. David Cameron, care descria Londra ca cel mai bun loc din lume pentru afaceri. Era un discurs comercial de fapt pentru Londra. Eram pu\u0163in iritat de asta. Deci c\u00e2nd am urcat pe scen\u0103 – trebuia s\u0103 vorbesc 3 minute \u015fi jum\u0103\u00adtate. \u00cemi amintesc c\u0103 Mervyn King, care conducea panelul, a spus: 3 mi\u00adnute \u015fi jum\u0103tate, nu mai mult. \u015ei urma s\u0103 fie un eveniment absolut nesemni\u00adficativ. F\u0103ceam parte din \u00eentreaga coregrafie care preceda deschiderea Jocurilor Olimpice. Deci aveam o declara\u0163ie preg\u0103tit\u0103.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Care a fost contextul declara\u0163iei, cum a fost preg\u0103tit\u0103<\/strong><\/p>\n Dou\u0103 lucruri trebuie s\u0103 fac cunos\u00adcute. \u00cen primul r\u00e2nd, aveam studii \u00een cadrul BCE care ar\u0103tau beneficiile a\u00adnun\u0163\u0103rii unor programe de cump\u0103\u00adrare de obliga\u0163iuni pe pie\u0163e f\u0103r\u0103 li\u00admite. Cump\u0103rasem obliga\u0163iuni pe pie\u0163e \u015fi \u00eenainte, dar problema cu acel program era c\u0103 \u00ee\u015fi pierdea mult din credibilitate \u00een momentul anun\u0163\u0103rii. Deci de \u00eendat\u0103 ce transmiteai pie\u0163elor: voi cump\u0103ra cantitatea X de obliga\u00ad\u0163iuni pentru a men\u0163ine dob\u00e2nzile la acel nivel – primul lucru pe care \u00eel f\u0103\u00adceau era s\u0103 parieze \u00eempotriva sc\u0103derii dob\u00e2nzilor. \u015ei atunci am anun\u0163at achizi\u0163ii nelimitate de obliga\u0163iuni – disponibilitatea de a cump\u0103ra – bazat\u0103 pe o analiz\u0103 riguroas\u0103 a BCE.<\/p>\n Acesta a fost motivul pentru care am venit cu acea fraz\u0103. Dar desigur, credibilitatea final\u0103 a venit din decizia Consiliului Guvernatorilor (BCE) patru zile mai t\u00e2rziu, care a confir\u00admat-o. Plec de la Lancaster House f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu care a fost reac\u0163ia pie\u0163elor. Merg undeva \u00een Londra – era o zi frumoas\u0103. Primesc un telefon de la so\u0163ia mea, care spune: ce ai f\u0103cut? Am spus: de ce? Nu \u015ftiu. Ei bine, fiul t\u0103u tocmai m-a sunat \u015fi a zis: a \u00eennebunit? \u015ei am spus: nu, nu, nu. Deci totul porne\u015fte cu o scuz\u0103 fa\u0163\u0103 de so\u0163ia mea.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe scena politic\u0103, dac\u0103 va fi invadat\u0103 de populi\u015fti sau nu<\/strong><\/p>\n Totul depinde de ce se \u00een\u0163elege prin populist. Exist\u0103 diferite moduri de a defini populismul. Unii definesc populi\u015ftii pe to\u0163i cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 alegerile.<\/p>\n Al\u0163ii definesc populi\u015ftii ca pe cei care fac promisiuni incredibile. \u015ei atunci, dac\u0103 folose\u015fti aceast\u0103 defini\u0163ie, trebuie s\u0103 observi c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre populi\u015ftii stupizi \u015fi populi\u015ftii inte\u00adligen\u0163i. Cei stupizi tind s\u0103 fac\u0103 ce au promis \u00eenainte. Cei inteligen\u0163i se schimb\u0103. \u015ei dac\u0103 se schimb\u0103, devin mari sus\u0163in\u0103tori ai Europei. Deci ai aceste situa\u0163ii. Ai, de exemplu, marea schimbare din Ungaria – este acesta un impuls enorm pentru for\u0163ele democratice \u00eempotriva populismului? A\u015f fi prudent acolo, dar cu certitudine a fost o schimbare \u00een ce consider a fi direc\u0163ia corect\u0103.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Despre rela\u0163ia dintre puterea politic\u0103 \u015fi b\u0103ncile centrale<\/strong><\/p>\n Ei bine, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre BCE \u015fi Fed. Independen\u0163a BCE este consacrat\u0103 \u00een constitu\u0163ie – \u00een Con\u00adstitu\u0163ia European\u0103. Independen\u0163a Fed este prev\u0103zut\u0103 doar \u00een lege. Poate fi schimbat\u0103 de Congres. Deci situa\u0163ia este diferit\u0103. Apoi, mandatul Fed este mult mai ambi\u0163ios \u015fi complex dec\u00e2t mandatul BCE, pentru c\u0103 Fed are un mandat dual – nu doar stabilitate a pre\u0163urilor, ci \u015fi ocupare deplin\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103. Mandatul BCE este doar stabilitate a pre\u0163urilor. Dar, mai general, exist\u0103 dou\u0103 lucruri. Ar trebui bancherii centrali s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult pentru a explica deciziile de poli\u00adtic\u0103 monetar\u0103? \u015ei r\u0103spunsul este pro\u00adbabil da. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la anii \u201990 – cele\u00adbrul Greenspan – la mijlocul anilor \u201990, schimba dob\u00e2nzile f\u0103r\u0103 niciun anun\u0163. Pie\u0163ele trebuiau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 singure. Acum ne-am schimbat. Am evoluat mult. 30 de ani sunt o peri\u00adoad\u0103 lung\u0103. \u015ei am trecut de la acel tip de comunicare, mai ales dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201990. Cred c\u0103 este un lucru bun s\u0103 explici politica monetar\u0103.<\/p>\n Cel\u0103lalt lucru este: ar trebui bancherii centrali s\u0103 vorbeasc\u0103 despre lucruri din afara politicii monetare? Atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 infla\u0163ie, ban\u00adcherii centrali tind s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult despre alte lucruri. De \u00eendat\u0103 ce v\u0103d infla\u0163ie, au probleme. \u015ei pur \u015fi simplu uit\u0103 de restul. Dar punctul cheie este c\u0103 exist\u0103 un risc \u00een a vorbi despre alte lucruri – \u015fi anume c\u0103 oamenii spun: bine, e\u015fti independent, dar independen\u0163a ta este limitat\u0103 la politica monetar\u0103, pentru c\u0103 nu e\u015fti ales de popor. Dac\u0103 vorbe\u015fti despre alte lucruri \u015fi faci gre\u015feli, pierzi credi\u00adbilitate pe miezul mandatului t\u0103u – politica monetar\u0103. \u015ei asta este teribil.<\/p>\n Cel\u0103lalt motiv pentru care este cu adev\u0103rat r\u0103u este c\u0103 atunci c\u00e2nd politicienii comenteaz\u0103 mult deciziile de politic\u0103 monetar\u0103, amenin\u0163\u0103 inde\u00adpenden\u0163a politicii monetare. Comuni\u00adcarea este un instrument important al politicii monetare.<\/p>\n Din acest punct de vedere, \u00eemi place aceast\u0103 etap\u0103 din via\u0163a mea, pentru c\u0103 pentru prima dat\u0103 am – prima dat\u0103 – pot vorbi liber f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ce institu\u0163ie reprezint sau conduc.<\/p>\n Nu trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de ce g\u00e2ndesc al\u0163ii, de ce ar spune institu\u0163ia, de care ar fi consecin\u0163ele pentru insti\u00adtu\u0163ie. Deci este o perioad\u0103 bun\u0103. \u015ei, de fapt, nu cred c\u0103 limbajul raportului (Draghi -n.red) ar fi ie\u015fit a\u015fa cum a ie\u015fit dac\u0103 ar fi trebuit s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de – adic\u0103, de alte lucruri. Deci acum vreau s\u0103 fac ce fac \u00een momentul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n Mario Draghi a fost intervievat de jurnalistul CNN Richard Quest. Interviul a fost redactat de Adrian Seceleanu si Sorin P\u00e2slaru<\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.zf.ro\/special\/destainuirile-mario-draghi-timisoara-celebrul-moment-salvarii-euro-23154205″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23154205\/5\/8-mario-draghi-z9m-3386.jpghttps:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23154205\/5\/8-mario-draghi-z9m-3386.jpg”] \u2666\u00a0Primii ani la Trezoreria italian\u0103 mi-au schimbat via\u0163a\u00a0\u2666\u00a0Suntem \u00eentr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een criza petrolului din anii \u201870 pentru c\u0103 avem euro\u00a0\u2666\u00a0Infla\u0163ia va fi \u00eenvins\u0103 prin accelerarea digitaliz\u0103rii \u015fi investi\u0163iilor \u00een IA\u00a0\u2666\u00a0Sunt progrese ale UE de la publicarea raportului Draghi \u00een 2024, mai ales\u00a0\u00een sectorul privat\u00a0\u2666\u00a0Populi\u015ftii inteligen\u0163i nu fac dup\u0103 alegeri […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,28],"class_list":["post-1942539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-zf-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1942539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1942539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1942539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1942539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1942539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1942539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23154205\/6\/8-mario-draghi-z9m-4203.jpg?height=452&width=300\")
<\/strong>Ast\u0103zi, am traversat trei – patru – episoade de acela\u015fi tip. Avem unele disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00een democra\u0163ia ame\u00adri\u00adcan\u0103. Am avut r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu. Am avut o criz\u0103 energetic\u0103. \u015ei am avut abandonarea sistemului co\u00admercial multilateral pe care \u00eel a\u00adveam \u00eenainte – un sistem \u00een care exista o mare putere, Statele Unite, care asigurase practic func\u0163ionarea lui – \u00een sensul c\u0103 garanta respectarea reguli\u00adlor OMC (Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului). Iar acum au abandonat acele reguli. Am trecut de la o lume multilateral\u0103 – unde deciziile se iau \u00een comun – la o lume a deciziei unilate\u00adrale, \u00een care o singur\u0103 \u0163ar\u0103 decide s\u0103 modifice tarifele vamale.<\/p>\n![](\"https:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23154205\/7\/8-mario-draghi-z9m-4209.jpg?height=452&width=300\")
<\/strong>\u015ei, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een Europa. Spuneam mai devreme: exist\u0103 un studiu ap\u0103rut acum aproximativ trei luni, care arat\u0103 o cifr\u0103 pe care nu o a\u015fteptam. Ast\u0103zi, 37% dintre companiile europene adop\u00adt\u0103 IA. M\u0103 a\u015fteptam la o cifr\u0103 mult mai mic\u0103. \u00cen Statele Unite, pro\u00adcentul este desigur de peste 50%, dar nu m\u0103 a\u015fteptam la cei 37%. \u00cens\u0103 cel\u0103\u00adlalt lucru interesant este c\u0103 amploarea cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii la companiile care au adoptat IA este de ordinul a 4% – ceea ce este enorm. \u015ei tot \u00een ace\u00adea\u015fi direc\u0163ie, un studiu recent al OCDE spune c\u0103 jum\u0103tate – 50% – din cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii dintre acum \u015fi 2030 va fi datorat\u0103 adopt\u0103rii IA.<\/p>\n![](\"https:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1481\/22466\/23154205\/8\/8-mario-draghi-z9m-4227.jpg?height=450&width=300\")
Apoi, al doilea lucru. M-am g\u00e2n\u00addit c\u0103 \u015fi comunicarea trebuia s\u0103 fie pu\u00adternic\u0103 \u015fi credibil\u0103. Foarte credibil\u0103. Credibilitatea era dat\u0103 de prima parte a propozi\u0163iei- \u201e\u00een limitele mandatului nostru\u201c – care, apropo, a fost contes\u00adtat\u0103 ulterior \u00een Germania. \u015ei sincer, am c\u00e2\u015ftigat la Curtea de Justi\u0163ie a Uni\u00adunii Europene. Pentru c\u0103 man\u00adda\u00adtul nostru este s\u0103 men\u0163inem stabilita\u00adtea pre\u0163urilor. Dar ce fel de stabilitate a pre\u0163urilor mai men\u0163ii dac\u0103 nu mai ai moned\u0103?<\/p>\n
\n