{"id":1940285,"date":"2026-05-17T07:01:49","date_gmt":"2026-05-17T04:01:49","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1940285"},"modified":"2026-05-17T07:01:49","modified_gmt":"2026-05-17T04:01:49","slug":"dreptul-profan-ramas-in-pronuntare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1940285","title":{"rendered":"Dreptul profan, r\u0103mas \u00een pronun\u021bare"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/florentin-tuca-drept-profan-e1779027012673.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/florentin-tuca-drept-profan-e1779027012673.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Dreptul profan, r\u0103mas \u00een pronun\u021bare<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Dreptul profan, r\u0103mas \u00een pronun\u021bare<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Florentin \u021auca<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Unsplash<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
D\u0103 mai departe, nu \u021bine doar pentru tine<\/div>\n<\/div>\n

Am fost, recent, invitat la conferin\u021ba\u00a0<\/em>Eliade-In memoriam, dup\u0103 40 de ani\u00a0\u0219i \u021bin s\u0103-i mul\u021bumesc lui Mihai Neam\u021bu at\u00e2t pentru invita\u021bie, c\u00e2t \u0219i pentru ini\u021biativa organiz\u0103rii \u0219i impecabila coordonare a evenimentului \u021binut, minunat\u0103 idee!, \u00een chiar Palatul Parlamentului. <\/em><\/p>\n

Dat\u0103 fiind imensa anvergur\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u0219i operei lui Mircea Eliade \u0219i prezen\u021ba la conferin\u021b\u0103 a numero\u0219i \u0219i veritabili exege\u021bi, am considerat c\u0103 n-am tocmai eu c\u0103derea s\u0103 vorbesc despre dialectica sacru-profan, hierofanii, metafizic\u0103 \u0219i mituri, ori s\u0103 elogiez opera literar\u0103 a marelui c\u0103rturar rom\u00e2n. <\/em><\/p>\n

Motiv pentru care am \u00eencercat doar s\u0103-i plagiez o tez\u0103 pe care s-o amplasez \u00een domeniul juridic, a\u0219a str\u00e2mb \u0219i hidos cum apare el ast\u0103zi, \u0219tan\u021bat de ideologiile postmodernit\u0103\u021bii. Mai jos, oful oftat \u00een public.<\/em><\/p>\n

\n

C\u00e2ndva, pe imemoriale vremuri, \u201esacrul\u201d \u0219i \u201ejusti\u021bia\u201d f\u0103ceau cas\u0103 bun\u0103, ori m\u0103car pretindeau c\u0103 vor s-o fac\u0103. \u00centre timp, triste timpuri!, mariajul \u00een cauz\u0103 s-a degradat dramatic.<\/p>\n

\u201eValorile euroatlantice\u201d \u00een care ne-am \u201eintegrat\u201d cu fanfar\u0103 \u0219i entuziasm, bun\u0103oar\u0103, au ales s\u0103 celebreze\u00a0 \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului Hristos cu focuri de artificii. Las la o parte, pentru moment, focurile lansate \u00eempotriva unui stat suveran \u00een contra oric\u0103ror elementare principii \u0219i norme de drept interna\u021bional \u0219i, ca rezultat, focul dat lumii \u00eentregi, cu dreptul \u0219i cu pacea ei cu tot.<\/p>\n

M\u0103 voi limita, mai degrab\u0103, la un inventar, ne-limitativ, de postmoderne omagii aduse cre\u0219tinismului, recent, \u00een ceas de s\u0103rb\u0103toare: propunerea unui \u00eenalt oficial american de\u00a0interzicere a referin\u021belor la M\u00e2ntuitorul Iisus ca Rege<\/a>\u00a0(\u201eChrist is King<\/em>\u201d) pe motiv c\u0103 o asemenea referin\u021b\u0103 ar reprezenta un codat mesaj antisemitic;\u00a0incriminarea oric\u0103ror aluzii la referin\u021be biblice<\/a>\u00a0despre\u00a0 homosexualitate, ca \u201emostre ale discursului de ur\u0103\u201d, conform recentelor norme juridice adoptate \u00een Canada;\u00a0condamnarea penal\u0103 a unui parlamentar \u0219i a unui pastor finlandez<\/a>\u00a0pentru co-autoratul unui pamflet care trata p\u0103catul homosexualit\u0103\u021bii din perspectiva Sfintei Scripturi;\u00a0declara\u021bia pre\u0219edintei<\/a>\u00a0\u00eenaltei \u0219i m\u0103re\u021bei Comisii Europene, conform c\u0103reia Europa \u00eenseamn\u0103, nici mai mult, nici mai pu\u021bin, \u201evalorile Talmudului\u201d;\u00a0amendarea unui club de fotbal din Serbia<\/a>\u00a0care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 transmit\u0103, printr-un aranjament coregrafic al galeriei locale, un mesaj asociat chipului unui sf\u00e2nt ortodox, considerat de forul fotbalistic european ca \u201enepotrivit\u201d \u0219i \u201eprovocator\u201d; numirea recent\u0103 ca arhiepiscop de Canterbury a unei femei (care este un fervent promotor al avortului \u0219i ini\u021biativelor \u201eLGBTQ+\u201d),\u00a0felicitat\u0103 f\u0103r\u0103 niciun fel de rezerve sau nuan\u021be de \u00eensu\u0219i Papa Leon al XIV-lea<\/a>, mai-marele Bisericii Catolice;\u00a0declara\u021bia premierului britanic<\/a>\u00a0de respect necondi\u021bionat pentru s\u0103rb\u0103toarea Ramadanului, f\u0103r\u0103 nicio aluzie la cre\u0219tinul Post al Pa\u0219telui, aflat, \u0219i el, \u00een plin\u0103 binecuv\u00e2ntare;\u00a0revela\u021bia exprimat\u0103 de Paula White-Cain<\/a>, consilierul \u201espiritual\u201d de la Casa (d)Alb\u0103, conform c\u0103reia pre\u0219edintele american poate fi comparat, \u00een numeroase privin\u021be, cu Iisus Hristos (!), \u00eenso\u021bit\u0103, de altfel, de\u00a0bizare auto-expuneri publice<\/a>\u00a0ale aceluia\u0219i pre\u0219edinte, pe platforme sociale, \u00een postur\u0103 caraghios-mesianic\u0103;\u00a0excluderea de la ceremonia din Vinerea Mare<\/a>\u00a0de la Pentagon a cre\u0219tinilor care nu sunt protestan\u021bi.<\/p>\n

Sunt doar c\u00e2teva exemple dintr-o list\u0103 mai lung\u0103 \u0219i mai veche, asociat\u0103 unei vizibile ofensive anticre\u0219tine \u0219i de desacralizare a marilor repere, \u00een general, pe care o reg\u0103sim \u00een diverse domenii: \u00een plan legislativ \u0219i jurispruden\u021bial (discu\u021bii interminabile referitoare la\u00a0ridicarea avortului la rang de drept fundamental<\/a>, reglementarea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea eutanasiei ca \u201edrept la moarte demn\u0103<\/a>\u201d, legiferarea abera\u021biilor transumaniste \u0219i ale \u201eideologiilor de gen\u201d etc.), \u00een domeniul \u201ecultural-artistic\u201d (spectacolele \u00eenc\u0103rcate de motive demonice \u0219i oculte de la\u00a0Eurovision<\/a>); sau \u00een circuitul sportiv (de exemplu, blasfemiile de deschidere \u0219i \u00eenchidere a\u00a0Jocurilor Olimpice de la Paris<\/a>).<\/p>\n

Cu toate aceste exemple \u00een minte, trag, cu ochi de jurist, la situa\u021bia din jurisdic\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, \u00een \u00eencercarea de-a g\u0103si contraexemple \u0219i puncte de sprijin care s\u0103-mi redea optimismul \u0219i speran\u021ba c\u0103 nu suntem, totu\u0219i, pierdu\u021bi. \u00cen fond, dac\u0103 este -\u0219i este!- s\u0103 ne \u00eencredem \u00een teza lui Mircea Eliade, orice sistem \u00ee\u0219i conserv\u0103 vitalitatea doar \u00een prezen\u021ba unui centru \u201esacru\u201d \u00een jurul c\u0103ruia ar trebui s\u0103 graviteze (1).<\/p>\n

\u00cen ciuda argumentelor identificate, m\u0103 tem c\u0103 am ajuns, \u0219i noi, victimele unei cumplite crize a reperelor spirituale, morale \u0219i juridice care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 civiliza\u021bia occidental\u0103 de mai mult\u0103 vreme \u0219i care, a\u0219a cum argumenta Ren\u00e9 Gu\u00e9non (\u00een\u00a0La crise du monde moderne<\/em>), reprezint\u0103 o trist\u0103 emblem\u0103 a acesteia (2).<\/p>\n

1. Da, din reflex profesional, m\u0103 uit \u00een jur \u00een c\u0103utarea unui suport referen\u021bial \u0219i a unei busole-silogism care s\u0103-mi dea confortul bunei orient\u0103ri. \u0218i, c\u00e2nd pomenesc de silogism, am \u00een vedere premisa major\u0103 (\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de mai toat\u0103 elita cultural\u0103 european\u0103) care spune c\u0103 a noastr\u0103 civiliza\u021bie este bun\u0103 \u0219i m\u0103rea\u021b\u0103 gra\u021bie cre\u0219tinismului, precum \u0219i premisa minor\u0103, c\u0103 orice atentat la adresa cre\u0219tinismului este un atac la m\u0103re\u021bia civiliza\u021biei \u00eens\u0103\u0219i. De unde \u0219i concluzia c\u0103 exemplele evocate \u00een preambul sunt, ele \u00eensele, expresii suicidale ale unei culturi \u00een descompunere.<\/p>\n

Prin urmare, nec\u0103jit de rezultatul unui asemenea ra\u021bionament \u0219i de evidenta pr\u0103pastie dintre retoric\u0103 \u0219i realitate, urc, \u00een bibliotec\u0103, s\u0103 caut, mai temeinic, dovezi \u201e\u0219tiin\u021bifice\u201d, c\u0103 apelul la \u0219tiin\u021ba actual\u0103 pare \u00een mare vog\u0103, inclusiv la \u0219tiin\u021ba numit\u0103 \u201ejuridic\u0103\u201d.<\/p>\n

Primul artefact \u00eenspre care m\u0103 reped, relicv\u0103 arheologic\u0103 din Paleolitic, sunt moa\u0219tele Constitu\u021biei \u00eens\u0103\u0219i, draga de ea, sf\u00e2nta laic\u0103 scriptur\u0103, la care tot mai pu\u021bin pelerini vin s\u0103 se \u00eenchine, din p\u0103cate (zic eu, p\u0103c\u0103tosul). De\u0219i nu proclam\u0103 ortodoxia ca fundament spiritual al na\u021biunii, ea are c\u00e2teva trimiteri bune de luat \u00een seam\u0103.<\/p>\n

De exemplu, \u00een chiar primul articol, ea se refer\u0103 la \u201edemnitatea omului\u201d ca \u201evaloare suprem\u0103\u201d, referin\u021b\u0103 care m\u0103 trimite cu g\u00e2ndul la duhul divin \u0219i esen\u021ba sacr\u0103 a individului vrednic; \u00een plus, o asemenea \u201evaloare\u201d trebuie interpretat\u0103, conform textului constitu\u021bional, \u00een \u201espiritul (\u2026) idealurilor Revolu\u021biei din 1989\u201d.<\/p>\n

Or, dac\u0103 ne raport\u0103m la acele idealuri, vom constata c\u0103, potrivit\u00a0comunicatului Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale din 22 decembrie 1989<\/a>, \u201eRevolu\u021bia a reprezentat o revolt\u0103 nu doar \u00eempotriva lipsurilor materiale, ci \u0219i a opresiunii spirituale impuse de regimul comunist, care promova ateismul \u0219tiin\u021bific\u201d; apoi, potrivit relat\u0103rilor \u0219i confirm\u0103rilor notorii, \u201e\u00een timpul manifesta\u021biilor, \u00een special la Timi\u0219oara, manifestan\u021bii au purtat cruci, au c\u00e2ntat c\u00e2ntece religioase \u0219i au strigat lozinci precum \u00abDumnezeu este cu noi\u00bb\u201d sau \u00abA\u0219a ne ajute Dumnezeu\u00bb\u201d, transform\u00e2nd lupta \u00eentr-o revendicare a libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103; \u00een fine, \u201edup\u0103 c\u0103derea regimului, unul dintre primele gesturi a fost reintroducerea icoanelor \u00een institu\u021bii \u0219i reluarea slujbelor religioase \u00een spa\u021biul public, marc\u00e2nd o revenire la valorile cre\u0219tine tradi\u021bionale\u201d. Prin urmare, tocmai \u00een acest \u201espirit\u201d ar urma s\u0103 fie analizate drepturile fundamentale ale omului ocrotite de biblia sistemului nostru jurisdic\u021bional.<\/p>\n

Pe urm\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la relicva din articolul 12 (\u201eSimboluri na\u021bionale\u201d), g\u0103sim, \u00een alineatul 3, referin\u021ba la imnul neamului, care con\u021bine o trimitere expres\u0103 la cre\u0219tinism (\u201ePreo\u021bi, cu crucea-n frunte c\u0103ci oastea e cre\u0219tin\u0103, \/ Deviza-i libertate \u0219i scopul ei preasf\u00e2nt\u201d \u0219i, \u00een alineatul 4, la stema na\u021bional\u0103, care cuprinde simbolul Crucii, \u00een semn de \u201econtinuitate istoric\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a poporului\u201d.<\/p>\n

Pe urm\u0103, jur\u0103m\u00e2ntul Pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii, la investirea \u00een func\u021bie, face aluzie la nevoia de Dumnezeu: (art. 82: \u201eCandidatul a c\u0103rui alegere a fost validat\u0103 depune \u00een fa\u021ba Camerei Deputa\u021bilor \u0219i a Senatului, \u00een \u0219edin\u021b\u0103 comun\u0103, urm\u0103torul jur\u0103m\u00e2nt: Jur s\u0103-mi d\u0103ruiesc toat\u0103 puterea \u0219i priceperea pentru prop\u0103\u0219irea spiritual\u0103 \u0219i material\u0103 a poporului rom\u00e2n (\u2026). A\u0219a s\u0103-mi ajute Dumnezeu!\u201d).<\/p>\n

De altfel, mai to\u021bi ale\u0219ii \u0219i reprezentan\u021bii poporului \u0219i-au declarat\u00a0necondi\u021bionatul ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de valorile cre\u0219tinismului ortodox<\/a>\u00a0la ceasuri importante.<\/p>\n

\u00cen plus, am descoperit \u00een arhiv\u0103 \u0219i o lege adoptat\u0103 \u201e\u00een semn de con\u0219tientizare, de c\u0103tre cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni, a violen\u021belor \u0219i persecu\u021biilor la care au fost \u0219i sunt supu\u0219i \u0219i ast\u0103zi cre\u0219tinii \u00een lume\u201d (Legea nr. 134\/2020).<\/p>\n

Sunt, \u00eemi dau seama, ancore pe care lumea nu le cunoa\u0219te sau le trece cu vederea. Este adev\u0103rat c\u0103 principiile laice care asigur\u0103 cea mai consistent\u0103 parte din funda\u021bia sistemului legislativ nu au favorizat transpunerea \u00een norm\u0103 de drept secular adev\u0103rurile dreptului canonic \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103-i asigure conservarea unei m\u0103re\u021be coeren\u021be spirituale \u0219i etice.<\/p>\n

Cu toate acestea, referin\u021bele legislative evocate, al\u0103turi de marile principii \u0219i norme care traduc \u00een planul dreptului pozitiv virtu\u021bile \u0219i valorile moralei cre\u0219tine ar trebui s\u0103 reprezinte un bun reper \u00eentru just\u0103 a\u0219ezare \u00een cetate a dreptului na\u021bional.<\/p>\n

De altfel, asemenea repere \u0219i referin\u021be exist\u0103 \u0219i \u00een alte jurisdic\u021bii \u0219i ar putea fi invocate ca elemente fondatoare ale sistemului \u00eensu\u0219i:\u00a0Constitu\u021bia Greciei<\/a>, de exemplu, este emis\u0103, conform propriului text, \u201e\u00cen numele Sfintei \u0219i Consubstan\u021bialei \u0219i Indivizibilei Treimi\u201d \u0219i declar\u0103 cre\u0219tinismul ortodox religia oficial\u0103 a statului, iar pe Iisus Hristos liderul bisericii (art. 3.1);\u00a0Constitu\u021bia Irlandei<\/a>\u00a0face referire chiar \u00een debut la \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d;\u00a0Constitu\u021biei Germaniei<\/a>\u00a0con\u021bine, \u00een preambul, sintagma \u201e\u00een responsabilitate fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i oameni\u201d.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een\u00a0Preambulul proiectului de Tratat de instituire a unei Constitu\u0163ii pentru Europa<\/a>, adoptat de Conven\u021bia European\u0103 la 13 iunie \u015fi 10 iulie 2003, se precizeaz\u0103: \u201eInspir\u00e2ndu-se din mo\u015ftenirea cultural\u0103, religioas\u0103<\/em> (sublinierea mea) \u015fi umanist\u0103 a Europei, ale c\u0103rei valori, prezente \u0219i ast\u0103zi \u00een patrimoniul s\u0103u, au ancorat \u00een via\u021ba societ\u0103\u021bii rolul central al omului \u0219i drepturile lui inviolabile \u0219i inalienabile, precum \u0219i respectarea dreptului.\u201d<\/p>\n

Prin urmare, de\u0219i separate de propriile biserici na\u021bionale, statele laice care \u0219i-au declarat \u00een actele fundamentale adeziunea la \u00eenaltele principii \u0219i valori ale moralei cre\u0219tine ar fi, \u00een principiu, \u021binute de respectarea acestor repere \u00een croiala propriilor sisteme jurisdic\u021bional-legislative \u0219i a propriilor jurispruden\u021be. Asta \u00een caz c\u0103 ar fi atente la armonie, coeren\u021b\u0103 \u0219i la rela\u021bia cu Centrul.<\/p>\n

2. Realitatea, \u00eens\u0103, bate filmul. Iar dreptul bate realitatea. \u0218i-n Grecia, \u0219i-n Germania, \u0219i-n Irlanda, \u0219i la noi, \u0219i aiurea.<\/p>\n

Iar eu, ca biet servitor al dreptului, am ajuns s\u0103 bat c\u00e2mpii c\u0103ut\u00e2nd busola. Acea busol\u0103 pe care Eliade o numea reper ontologic fundamental, gra\u021bie c\u0103ruia universul devine ordonat, plin de semnifica\u021bie \u0219i cap\u0103t\u0103 un\u00a0Axis mundi<\/em>. Din p\u0103cate, se pare c\u0103 acest reper al sacralit\u0103\u021bii a fost pierdut, pe drum, \u00een b\u0103l\u0103rii.<\/p>\n

Asta pentru c\u0103, pe c\u00e2mpii juridici pe care-i bat, nu mai g\u0103sesc nici rigoare, nici coeren\u021b\u0103, nici vigoare, nici decen\u021b\u0103. Este un c\u00e2mp minat, iar minele au aruncat reperele \u00een aer, rezultatul fiind profanarea sacrului \u00eentr-o lume care se autodeclar\u0103, pare-se, orfan\u0103 de Dumnezeu: nu mai \u0219tim s\u0103 ne ocrotim copiii \u0219i s\u0103 le ap\u0103r\u0103m sf\u00e2nta inocen\u021b\u0103; nu mai pre\u021buim libertatea cuv\u00e2ntului \u0219i ne m\u00e2ndrim cu tatuaje peste limba matern\u0103; avem, ast\u0103zi, dificult\u0103\u021bi s\u0103 definim femeia, iar, m\u00e2ine, ne vom \u00eencurca \u00een \u00eens\u0103\u0219i defini\u021bia omului; prescriem moartea ca beneficiu de lux al post-modernit\u0103\u021bii; celebr\u0103m avortul ca drept fundamental, \u201esacru\u201d, triumf al sterilit\u0103\u021bii; premiem, r\u00e2njind, ur\u00e2tul; medaliem, m\u00e2nji\u021bi \u00een noroi, mediocritatea; ne c\u0103ut\u0103m salvarea sufletelor \u00eentr-o f\u0103r\u0103 de suflet, anti-uman\u0103 \u0219i diabolic\u0103 \u201einteligen\u021b\u0103\u201d, \u00eentr-un gulag digital; salut\u0103m r\u0103zboiul ca sinonim al p\u0103cii; \u00eenlocuim dreptul interna\u021bional cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103 a cuiva \u0219i, \u00een general, ne uit\u0103m neputincio\u0219i la o lume f\u0103r\u0103\u00a0Axis<\/em>, condus\u0103 de o band\u0103 pedo-criminal\u0103 de sociopa\u021bi.<\/p>\n

Peste toate, celebr\u0103m m\u00e2ndria ca virtute suprem\u0103 cu un simbolic zel \u0219i \u00eentr-un simbolic exerci\u021biu de diabolic\u0103 inversiune a valorilor: r\u0103ul glorificat ca bine, ur\u00e2tul ca frumos \u0219i la\u0219itatea drept curaj.<\/p>\n

Toate, ca feluri de a \u00eentoarce Crucea \u0219i a lua numele Domnului \u00een de\u0219ert.<\/p>\n

Asta p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi. O bun\u0103 zi care \u2013 o spune toat\u0103 filozofia lui Eliade \u2013 va intra \u00een istorie ca Sacr\u0103.<\/p>\n

Articol ap\u0103rut ini\u021bial pe Florentintuca.ro<\/a> \u0219i preluat cu acordul autorului<\/em><\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n