{"id":1940284,"date":"2026-05-17T09:00:56","date_gmt":"2026-05-17T06:00:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1940284"},"modified":"2026-05-17T09:00:56","modified_gmt":"2026-05-17T06:00:56","slug":"calendarul-zilei-18-mai-638-de-ani-de-la-sfintirea-bisericii-manastirii-cozia-ctitorie-a-lui-mircea-cel-batran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1940284","title":{"rendered":"Calendarul zilei 18 mai: 638 de ani de la sfin\u021birea bisericii M\u0103n\u0103stirii Cozia, ctitorie a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/cozia-manastirea-e1652818606500.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/cozia-manastirea-e1652818606500.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 18 mai: 638 de ani de la sfin\u021birea bisericii M\u0103n\u0103stirii…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 18 mai: 638 de ani de la sfin\u021birea bisericii M\u0103n\u0103stirii Cozia, ctitorie a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
D\u0103 mai departe, nu \u021bine doar pentru tine<\/div>\n<\/div>\n

Biserica mare a M\u0103n\u0103stirea Cozia, una dintre cele mai importante ctitorii a voievodului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, a fost sfin\u021bit\u0103 pe 18 mai 1388.<\/strong><\/p>\n

A\u0219a reiese din hrisovul domnitorului care spunea \u201e\u2026a binevoit domnia mea s\u0103 ridic din temelie o m\u0103n\u0103stire la locul numit C\u0103lim\u0103ne\u0219ti pe Olt, care a fost \u00eenainte satul boierului domniei mele Nan Udob\u0103.\u201d<\/p>\n

Biserica a fost pictat\u0103 la interior \u00eentre anii 1390 \u2013 1391, scrie orthodox wiki<\/a>.<\/p>\n

Interesant este c\u0103 numele locului \u00een sine deriv\u00e2nd de la termenul peceneg-cumanian coz<\/em>, adic\u0103\u00a0nuc<\/em>, care a devenit\u00a0Cozia<\/em>.<\/p>\n

Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a avut mereu grij\u0103 de \u00eenzestrarea \u0219i \u00eenfrumuse\u021barea m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Astfel, el a \u00eent\u0103rit drepturilor de proprietate ale m\u0103n\u0103stirii asupra mai multor sate \u0219i mo\u0219ii.<\/p>\n

De asemeni i-a dat dreptul de exploatare a s\u0103rii din salinele de la Ocnele Mari.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea avea robi \u021bigani care erau folosi\u021bi at\u00e2t la exploatarea s\u0103rii, c\u00e2t \u0219i la sp\u0103larea nisipurilor aurifere de pe r\u00e2urile Olt \u0219i Lotru.<\/p>\n

Din 28 martie 1415 dateaz\u0103 un alt hrisov al lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, prin care d\u0103ruie\u0219te \u201eVama de la Genune\u201d M\u0103n\u0103stirii Cozia.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea a fost reparat\u0103 \u0219i renovat\u0103 de mai multe ori de-a lungul timpului de c\u0103tre voievozi ca Neagoe Basarab, Radu Paisie \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

Astfel, \u00een timpul lui Neagoe Basarab s-a construit f\u00e2nt\u00e2na care \u00eei poart\u0103 \u0219i acum numele (s-a p\u0103strat pe aceasta \u0219i un fragment de inscrip\u021bie), iar \u00een anul 1517 s-a ref\u0103cut pictura.<\/p>\n

\u00centre anii 1706-1707 (pe vremea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu) a fost construit pridvorul bisericii, \u00een bine-cunoscutul stil \u201ebr\u00e2ncovenesc\u201d.<\/p>\n

De asemenea, au fost ad\u0103ugat chiliile cu ceardacuri \u0219i s-a reconstruit havuzul cu ap\u0103 (baptisteriul) din fa\u021ba bisericii.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea, cl\u0103dirile m\u0103n\u0103stirii au fost ref\u0103cute de domnitorii \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Gheorghe Bibescu (1843-1848) \u0219i Barbu \u015etirbei (1849-1856).<\/p>\n

Tot atunci s-au construit \u0219i dou\u0103 pavilioane, dintre care se mai p\u0103streaz\u0103 cel din st\u00e2nga, care a fost re\u0219edin\u021b\u0103 domneasc\u0103 de var\u0103.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Cozia a fost \u0219i un puternic focar de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Prin hrisoavele domne\u0219ti din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 \u0219i 17 aprilie 1448, se atest\u0103 c\u0103 aici func\u021biona o \u201e\u0219coal\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103\u201d \u00eenc\u0103 din 1415.<\/p>\n

Primul dasc\u0103l a fost p\u0103rintele Sofronie, stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Logof\u0103tul Filos, dreg\u0103tor \u00een timpul marelui voievod Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, care trecuse la via\u021ba monahal\u0103 cu numele Filotei, a compus versuri \u0219i imne religioase pentru M\u0103n\u0103stirea Cozia.<\/p>\n

Mardarie Cozianul a alc\u0103tuit la 1696 lexiconul slavo-rom\u00e2n necesar \u0219colii. Despre func\u021bionarea \u0219colii pomene\u0219te la 12 mai 1772 \u0219i Arhimandritul Ghenadie, care spunea c\u0103 a venit la Cozia \u201edin mic\u0103 copil\u0103rie, unde am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i carte\u201d.<\/p>\n

\u00cen \u201eCerdacul lui Mircea\u201d, aflat \u00een corpul de chilii dinspre Olt, Grigore Alexandrescu a scris \u00een vara anului 1842 cunoscuta poezie Umbra lui Mircea la Cozia, una dintre cele mai frumoase poezii din literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00centre anii 1927-1930, biserica cea mare a m\u0103n\u0103stirii (cu hramul \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d) a fost \u00eenvelit\u0103 cu tabl\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul l\u0103ca\u0219 a fost restaurat \u00een \u00eentregime \u00eentre anii 1958-1962, c\u00e2nd s-au consolidat chiliile \u0219i cele dou\u0103 paraclise.<\/p>\n

Lucr\u0103rile de restaurare au continuat \u0219i dup\u0103 1970, c\u00e2nd s-a introdus \u00eenc\u0103lzirea central\u0103, iar biserica a fost acoperit\u0103 cu tabl\u0103 de aram\u0103, prin str\u0103daniile Episcopiei R\u00e2mnicului \u0219i ale stare\u021bului de atunci, Gamaliil Vaida.<\/p>\n

<\/p>\n

Ansamblul arhitectonic al m\u0103n\u0103stirii se remarc\u0103 prin conceptul unitar.<\/p>\n

El este constituit din trei l\u0103ca\u0219e de cult, construite \u00een etape diferite \u0219i av\u00e2nd ctitori diferi\u021bi:<\/p>\n

Biserica principal\u0103 a m\u0103n\u0103stirii (\u201eBiserica mare\u201d), aflat\u0103 \u00een centrul incintei m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Are hramul Sf\u00e2nta Treime, fiind o ctitorie a marelui voievod al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (1388).<\/p>\n

Paraclisul din zid, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, situat \u00een col\u021bul de sud-est al m\u0103n\u0103stirii, dat\u00e2nd din anul 1583.<\/p>\n

\u201eParaclisul br\u00e2ncovenesc\u201d, cu hramul Duminica Tuturor Sfin\u021bilor, situat \u00een col\u021bul de nord-est al m\u0103n\u0103stirii. Este construit din c\u0103r\u0103mid\u0103, av\u00e2nd ca anexe dou\u0103 case boltite \u0219i un foi\u0219or. Dateaz\u0103 din anii 1710-1711.<\/p>\n

Tot de M\u0103n\u0103stirea Cozia apar\u021binea \u0219i Bolni\u021ba m\u0103n\u0103stirii, aflat\u0103 de partea cealalt\u0103 a drumului ce str\u0103bate Valea Oltului.<\/p>\n

Aceasta are hramul Sfin\u021bii Apostoli \u0219i a fost zidit\u0103 \u00eentre anii 1542-1543 de Radu Paisie (numit \u0219i Petru de la Arge\u0219), fiu al lui Radu cel Mare \u0219i domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentre 1535-1545.<\/p>\n

Bisericu\u021ba are o form\u0103 treflat\u0103, stilul s\u0103u arhitectonic fiind o expresie a stilului muntenesc.<\/p>\n

Biserica nu are pronaos, astfel c\u0103 din pridvorul \u00eenchis se intr\u0103 direct \u00een naos. Pictura nu a suferit renov\u0103ri fundamentale, a mai fost doar consolidat\u0103, ca suport, pentru a nu se dezlipi fresca de perete \u0219i astfel pictura \u0219i-a p\u0103strat expresivitatea.<\/p>\n

Bisericu\u021ba-bolni\u021b\u0103, elegant\u0103 \u0219i zvelt\u0103, \u00eentr-o deosebit\u0103 armonie arhitectural\u0103, este admirat\u0103 de to\u021bi vizitatorii.<\/p>\n

\u00cen bisericu\u021ba-bolni\u021b\u0103 se oficiaz\u0103 doar Sf\u00e2nta Liturghie \u00een ziua hramului Sfin\u021bilor Apostoli, sau slujbe ocazionale de \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n