![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Aiorgovici.jpg\" "\\"Aiorgovici\\"")
<\/a><\/div>\nSunt unii, care fie nu au prea avut timp, fie pur \u0219i simplu aplecarea s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u00een istoria acestor locuri, ce sus\u021bin, ba chiar cu mare \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, c\u0103 oameni de seam\u0103, cu mult\u0103 carte, ar fi r\u0103s\u0103rit oriunde altundeva, doar de aici nu, de parc\u0103 dragul de slov\u0103 ar fi apanajul anumitor zone geografice.<\/strong><\/p>\n Ca s\u0103 demol\u0103m aceast\u0103 impresie (pe nimic \u00eentemeiat\u0103), vom aduce \u00een aceast\u0103 pagin\u0103 un mare om de cultur\u0103, care, din p\u0103cate, abia este cunoscut \u00een patria sa mic\u0103. Fiindc\u0103 despre \u021bar\u0103, \u00een tot cuprinsul s\u0103u, nu poate fi nici m\u0103car vorba. Paul Iorgovici, cum este cunoscut dup\u0103 forma scurt\u0103 a numelui s\u0103u, a pornit \u00een lumea larg\u0103 din sudul Banatului \u0219i s-a stins tot aici, la c\u00e2\u021biva pa\u0219i de locul s\u0103u natal. Dar a cutreierat continentul, a \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i a ordonat informa\u021bii \u00een tomuri de mare valoare chiar \u0219i pentru zilele de-acum. B\u0103n\u0103\u021beanul nostru a str\u0103lucit \u00een domenii diverse, ca om de cultur\u0103, jurist, pedagog, istoric, filosof, cercet\u0103tor al limbii rom\u00e2ne cu cel pu\u021bin un secol \u00een avans fa\u021b\u0103 de confra\u021bii s\u0103i. Dac\u0103 soarta nu ar fi fost vitreg\u0103 cu el \u0219i i-ar fi \u00eeng\u0103duit o via\u021b\u0103 mai lung\u0103, poate c\u0103 \u00eenc\u0103 multe alte lucr\u0103ri de seam\u0103 ar fi ie\u0219it de sub condeiul s\u0103u. Br\u00e2ncoveanu ar fi de fapt numele str\u0103bunicului lui Iorgu, ardelean refugiat \u00een Valahia, unde s-a c\u0103s\u0103torit cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 din neamul domnesc ce a dat un \u0219ir de martiri. Bunicul, la r\u00e2ndul s\u0103u plecat \u00een pribegie din cauza turcilor, s-a stabilit la V\u0103r\u0103dia, av\u00e2ndu-l ca fiu pe Marcu, acesta devenind preot. Prin filia\u0163ie, din partea str\u0103bunicii, Paul Iorgovici ar fi preluat numele de Br\u00e2ncoveanu. Paul Iorgovici Br\u00e2ncoveanu vine pe lume la 28 aprilie 1764, la V\u0103r\u0103dia, \u00een apropierea Oravi\u021bei, \u00een familia preotului Marcu, parohul bisericii din comun\u0103. \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, al\u0103turi de cei doi fra\u021bi ai s\u0103i, a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 rom\u00e2ne\u0219te, primind o educa\u021bie aleas\u0103 de la tat\u0103l s\u0103u, dar \u0219i de la un dasc\u0103l venit din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u0218coala primar\u0103 (trivial\u0103 \u2014 de trei ani) o face la V\u00e2r\u0219e\u021b, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 12 ani. \u00cen timpul studiilor vieneze, Paul Iorgovici devine cenzor la tipografia nobilului Kurzb\u00f6ck, unde tip\u0103re\u0219te multe c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti, unele aduse din Principate.<\/p>\n T\u00e2n\u0103rul b\u0103n\u0103\u0163ean, deja cu faima unui om cu mult\u0103 carte, \u015fi-a continuat studiile \u00een Occidentul european: a locuit timp de trei ani la Roma, \u00eenscriindu-se la Institutul \u201ePropaganda Fide\u201d, a cercetat lucr\u0103ri \u015fi documente la Biblioteca Vaticanului, adun\u00e2nd materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea \u015fi continuitatea poporului rom\u00e2n \u00een spa\u0163iul ancestral. Sim\u021bea \u00een sinea sa c\u0103 poporul rom\u00e2n, at\u00e2t de umil \u00een satele pierdute prin mun\u021bii \u0219i pe dealurile c\u0103r\u0103\u0219ene, are o leg\u0103tur\u0103 invizibil\u0103, dar solid\u0103, cu romanitatea antic\u0103. Cea mai valoroas\u0103 lucrare a sa, \u201eObserva\u021bii de limba rum\u00e2neasc\u0103\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Buda \u00een 1799, demonstreaz\u0103 latinitatea limbii rom\u00e2ne. A alc\u0103tuit \u0219i un dic\u021bionar \u00een patru limbi: rom\u00e2n\u0103, latin\u0103, francez\u0103 \u0219i german\u0103, dar s-a optit la litera M. A tradus documente aduse de la Roma, care f\u0103ceau referire la originile rom\u00e2nilor. Paul Iorgovici era considerat un veritabil pionier al de\u0219tept\u0103rii rom\u00e2nilor din Banat \u0219i m\u00e2ndria rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u021beni.<\/p>\n Dup\u0103 aproape un an de zile petrecut \u00een Anglia, \u00een 1794, Paul Iorgovici Br\u00e2ncoveanu s-a \u00eentors \u00een Imperiu, oprindu-se la Viena. Avea treizeci de ani, acumulase cuno\u015ftin\u0163e vaste, experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, fusese martor la ghilotinarea regelui Ludovic al XVI-lea \u00een 1793 \u015fi al regimurilor care s-au perindat \u00een Fran\u0163a, devenise unul dintre cei mai cul\u0163i rom\u00e2ni ai timpului, poliglot, cunosc\u0103tor nu numai al limbii materne \u2014 rom\u00e2na \u2014, dar \u015fi al limbilor latin\u0103, greac\u0103, italian\u0103, francez\u0103, englez\u0103, german\u0103, maghiar\u0103, s\u00e2rb\u0103. De altfel, titanul Nicolae Iorga l-a considerat un \u201ecaz unic pentru contemporanii s\u0103i\u201d. <\/p>\n La Viena a ocupat postul de cancelist imperial, ulterior \u201eHofkonz-epist\u201d la guvern. Paul Iorgovici Br\u00e2ncoveanu a desf\u0103\u015furat o intens\u0103 via\u0163\u0103 cultural\u0103, \u00eendeplinind \u015fi func\u0163ia de cenzor al c\u0103r\u0163ilor ce se imprimau la tipografia iliric\u0103. \u00cen capitala imperiului s-a \u00eent\u00e2lnit cu \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ai timpului din Ardeal, Muntenia, Moldova, boieri \u015fi negustori, dar \u015fi cu arom\u00e2ni pribegi. Paul Iorgovici Br\u00e2ncoveanu, \u00eempreun\u0103 cu dr. Ioan Molnar-Piuariu, \u015fi-a propus editarea unui ziar rom\u00e2nesc la Viena, dar nu au avut acceptul autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n \u201eAuzindu-se c\u0103 proiectatul ziar valah se tip\u0103re\u015fte deja de c\u0103tre un anumit Paul Iorgovici la Viena \u015fi c\u0103 s-au trimis c\u00e2teva exemplare lui Gherasim Adamovici\u201d \u2014 men\u0163iona guvernatorul Banffi \u00een raportul \u00eenaintat cancelarului \u2014, \u201eguvernul a notificat starea lucrurilor cancelariei imperiale, f\u0103c\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, propunerea s\u0103 se interzic\u0103 strict lui Molnar scoaterea ziarului, c\u0103ci nu are nicio \u00eencuviin\u0163are, \u015fi anume din motiv c\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd lucrurile se agraveaz\u0103 din zi \u00een zi, r\u0103sp\u00e2ndirea de ziare este inadmisibil\u0103 ca ori\u015fic\u00e2nd, c\u0103ci periculoasele idei de eliberare ale francezilor se propag\u0103 cu mare iu\u0163eal\u0103, \u00eenc\u00e2t orice apare \u00een ziar, u\u015for s-ar putea r\u0103st\u0103lm\u0103ci, iar opiniile pot produce zguduirea lini\u015ftei publice\u201d. <\/p>\n De\u015fi editarea ziarului rom\u00e2nesc a e\u015fuat, cei doi patrio\u0163i rom\u00e2ni au \u00eenfiin\u0163at, \u00een anul 1795, \u201eSocietatea filosoficeasc\u0103 a neamului rum\u00e2nesc \u00een mare Prin\u0163ipatul Ardealului\u201d, din care f\u0103cea parte intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 a vremii.
\nDoar dou\u0103 locuri amintesc \u00een Banat de savantul nostru iluminist. Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 din Re\u015fi\u0163a, care-i poart\u0103 numele, \u0219i o strad\u0103 din cartierul timi\u0219orean Fabric, botezat\u0103 tot \u00een cinstea sa.<\/p>\n
\nDespre numele c\u0103rturarului exist\u0103 mai multe p\u0103reri ale cercet\u0103torilor. Dac\u0103 Iorgovici este o form\u0103 slavizat\u0103\/s\u00e2rbeasc\u0103, provenind din Iorgu (George), originea numelui Br\u00e2ncoveanu a r\u0103mas par\u021bial \u00eenv\u0103luit \u00een mister. <\/p>\n
\nO alt\u0103 ipotez\u0103 sus\u0163ine c\u0103 George, bunicul dinspre tat\u0103, era originar din satul Br\u00e2ncoveanu, Romana\u0163i. Oricare dintre situa\u021bii este plauzibil\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la migra\u021bia oltenilor c\u0103tre Banat din secolul al XVIII. La vremea respectiv\u0103 am mai vorbit \u0219i de familia Bredicenilor, veni\u021bi tot din nordul oltenesc.<\/p>\n
\n\u00centre 1776 \u0219i 1782 urmeaz\u0103 gimnaziul din Seghedin. Probabil este ajutat de comunitate ori de un binevoitor cu stare de reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103, pentru completarea studiilor, la Pozsony (Bratislava de azi), unde studiaz\u0103 filosofia \u00eentre anii 1782 \u0219i 1784.
\nCu aceste cuno\u0219tin\u021be de baz\u0103, urmeaz\u0103 dreptul la Pesta (1784\u20131787) \u0219i dreptul public austriac la Viena (1787\u20131789), dup\u0103 absolvire av\u00e2nd permisiunea de a profesa ca jurist. Devine notar jurat la numai 23 ani. <\/p>\n
\nDup\u0103 trei ani, \u00een 1790, pleac\u0103 la Paris, asist\u00e2nd la desf\u0103\u015furarea Revolu\u0163iei Franceze ori poate chiar particip\u00e2nd activ la marea revolt\u0103 a poporului \u00eempotriva vechilor structuri ap\u0103rate de nobilimea din jurul regelui.
\nCum ve\u0219nicului c\u0103l\u0103tor dornic de nou nu putea s\u0103-i priasc\u0103 un trai tihnit, porne\u0219te iar\u0103\u0219i la drum. \u00cen anul 1793 ajunge la Londra, angaj\u00e2ndu-se con\u0163opist la Curtea Regal\u0103, unde se ocup\u0103 cu \u201einstruc\u0163ia unor studen\u0163i\u201d. <\/p>\n
\n\u00cen 1796, Paul Iorgovici Br\u00e2ncoveanu s-a \u00eentors \u00een Banat sub protec\u0163ia Episcopului Iosif Ioanovici \u015eakabent \u015fi a fost numit avocat consistorial la V\u00e2r\u015fe\u0163. Vremurile nu i-au permis s\u0103 aib\u0103 un post sigur. A fost avocat la Timi\u015foara, contabil privat, profesor de latin\u0103 la gimnaziul din V\u00e2r\u015fe\u0163 (din 1806), urm\u00e2nd s\u0103 fie directorul \u015ecolilor Na\u0163ionale din Regimentul Rom\u00e2n-Iliric de la Caransebe\u015f.<\/a><\/p>\n