[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwNSUyRjE1JTJGMjczMjEzMV8yNzMy\/MTMxX3RhbmMtcnVzZXNjLWFmdW5kYXQt\/aW4tbm9yb2kuanBnJnc9MTIwMCZoPTYz\/MCZ6Yz0xJmhhc2g9ZmIwYTBjNjg2YWViNTJhZjJhMGJlMTFjOWQ1ZjYzNzU=.thumb.jpg”]<\/p>\n
\u00centr-o p\u0103dure din apropiere de capitala Lituaniei, excavatoarele lucrau de zor s\u0103p\u00e2nd \u0219an\u021buri \u0219i restaur\u00e2nd un ecosistem ml\u0103\u0219tinos, infestat cu \u021b\u00e2n\u021bari, care a fost drenat \u00een era sovietic\u0103. Refacerea turb\u0103riilor are un efect benefic pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice, dar ajut\u0103 \u0219i la ap\u0103rarea \u021b\u0103rii \u00een fa\u021ba unei invazii militare.<\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 zon\u0103 din Lituania era c\u00e2ndva o zon\u0103 vast\u0103 de mla\u0219tini, care sunt foarte eficiente la captarea dioxidului de carbon ce, altfel, ar contribui la \u00eenc\u0103lzirea planetei.<\/p>\n \u00cen plus, turb\u0103riile sunt foarte eficiente \u0219i la oprirea tancurilor, \u00eentruc\u00e2t solul \u00eembibat cu ap\u0103 nu poate sus\u021bine ni\u0219te vehicule at\u00e2t de grele. Tancurile se \u00eempotmolesc \u0219i se afund\u0103 \u00een mla\u0219tin\u0103 \u0219i, de multe ori, nu mai pot fi recuperate.<\/p>\n Turb\u0103riile vor forma \u201eo linie defensiv\u0103 integral\u0103\u201d atunci c\u00e2nd vor fi combinate cu alte tactici militare, a spus Tomas Godliauskas, ministrul adjunct al ap\u0103r\u0103rii din Lituania, pentru New York Times<\/a>.<\/p>\n Proiectul mai are \u0219i avantajul de a fi mult mai ieftin dec\u00e2t celelalte m\u0103suri de ap\u0103rare<\/a>, precum construirea de \u0219an\u021buri antitanc \u0219i c\u00e2mpuri minate, potrivit lui Godliauskas.<\/p>\n Lituania nu este singura \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103 care \u00ee\u0219i restaureaz\u0103 zonele sale de mla\u0219tin\u0103<\/a> pentru a \u00eempiedica o posibil\u0103 invazie a Rusiei. Estonia<\/a>, Letonia \u0219i Finlanda fac, de asemenea, eforturi pentru a reface aceste ecosisteme \u00een scop defensiv, dar \u0219i pentru protejarea mediului. Mla\u0219tinile i-au ajutat \u0219i pe ucraineni s\u0103 resping\u0103 asaltul trupelor ruse asupra Kievului \u00een 2022.<\/p>\n Refacerea turb\u0103riilor ar putea juca un rol important \u00een ap\u0103rarea Lituaniei \u00eempotriva unei invazii lansate din est, a spus \u0219i Richard Hooker, cercet\u0103tor al organiza\u021biei Atlantic Council din Washington.<\/p>\n O singur\u0103 autostrad\u0103 mare leag\u0103 capitala Belarusului, Minsk, de capitala Lituaniei, Vilnius, iar armata rus\u0103 are multe vehicule militare grele, spre deosebire de armata american\u0103 care dispune de unit\u0103\u021bi de infanterie u\u0219oar\u0103.<\/p>\n Astfel, mla\u0219tinile restaurate ar deveni zone imposibil de traversat pentru armata rus\u0103, ceea ce i-ar for\u021ba pe invadatori s\u0103 utilizeze drumuri \u0219i alte c\u0103i de acces unde trupele ei ar fi mult mai vulnerabile.<\/p>\n \u201eIdeea de a folosi obstacole naturale \u00eempreun\u0103 cu obstacolele f\u0103cute de om pentru a \u00eencetini un atacator este excelent\u0103\u201d, a spus Hooker.<\/p>\nMla\u0219tinile restaurate ar deveni zone imposibil de traversat pentru armata rus\u0103<\/h2>\n