[analyse_image type=”featured” src=””]<\/p>\n
\u00cen v\u00e2ltoarea zilelor noastre, mul\u021bi dintre noi sim\u021bim o oboseal\u0103 l\u0103untric\u0103 ce nu poate fi t\u0103m\u0103duit\u0103 prin odihn\u0103 trupeasc\u0103, ci pare s\u0103 izvorasc\u0103 dintr-o dezr\u0103d\u0103cinare ad\u00e2nc\u0103 a sufletului. Ne-am obi\u0219nuit s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 reu\u0219ite m\u0103surate \u00een cifre \u0219i bunuri, uit\u00e2nd c\u0103 echilibrul min\u021bii depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de leg\u0103tura nev\u0103zut\u0103 cu mo\u0219tenirea celor care au c\u0103lcat pe aceste p\u0103m\u00e2nturi \u00eenaintea noastr\u0103. Din perspectiv\u0103 psihologic\u0103, \u00eendep\u0103rtarea de tradi\u021biile \u0219i valorile rom\u00e2ne\u0219ti nu este doar o schimbare de obiceiuri, ci o pierdere a unui sistem de sprijin emo\u021bional care a func\u021bionat timp de milenii. Tradi\u021bia nu trebuie privit\u0103 ca o simpl\u0103 repetare a unor gesturi vechi, ci ca pe o igien\u0103 a spiritului care ne ofer\u0103 un sens de apartenen\u021b\u0103 \u0219i o busol\u0103 moral\u0103 \u00een momentele de cump\u0103n\u0103. Atunci c\u00e2nd ne lep\u0103d\u0103m de r\u00e2nduiala str\u0103bun\u0103, ne pierdem capacitatea de a mai \u00een\u021belege rostul suferin\u021bei \u0219i bucuria simplit\u0103\u021bii, devenind vulnerabili \u00een fa\u021ba st\u0103rilor de nelini\u0219te \u0219i de gol interior. Un studiu \u0219tiin\u021bific esen\u021bial, realizat de speciali\u0219ti din cadrul Institutului de Cercetare a Calit\u0103\u021bii Vie\u021bii al Academiei Rom\u00e2ne pe parcursul ultimilor ani, a scos la iveal\u0103 date \u00eengrijor\u0103toare privind s\u0103n\u0103tatea sufleteasc\u0103 a rom\u00e2nilor care au abandonat complet leg\u0103tura cu satul \u0219i cu datinile p\u0103rinte\u0219ti. Cercetarea a demonstrat c\u0103 persoanele care \u00eenc\u0103 mai practic\u0103 ritualuri comunitare, fie c\u0103 vorbim despre masa \u00een familie de s\u0103rb\u0103tori sau despre respectarea unor cutume locale, au un nivel de mul\u021bumire sufleteasc\u0103 mult mai ridicat \u0219i o rezisten\u021b\u0103 sporit\u0103 la \u00eencerc\u0103rile vie\u021bii. Studiul subliniaz\u0103 c\u0103 ace\u0219ti oameni \u00ee\u0219i g\u0103sesc puterea \u00een sentimentul de continuitate, sim\u021bind c\u0103 nu sunt singuri \u00een fa\u021ba destinului, ci fac parte dintr-un lan\u021b ne\u00eentrerupt de vie\u021bi \u0219i experien\u021be. \u00cen schimb, cei care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at un mod de via\u021b\u0103 lipsit de repere etnice \u0219i spirituale sufer\u0103 mai des de ceea ce psihologii numesc \u00eenstr\u0103inare, o stare \u00een care individul nu se mai reg\u0103se\u0219te nici \u00een mediul s\u0103u, nici \u00een propria persoan\u0103. Aceast\u0103 \u00eenstr\u0103inare este alimentat\u0103 de presiunea de a ne conforma unor modele str\u0103ine firii noastre, care pun pre\u021b pe competi\u021bie \u0219i pe acumulare, ignor\u00e2nd nevoia uman\u0103 de omenie \u0219i de tihn\u0103. Valorile rom\u00e2ne\u0219ti, cum sunt cump\u0103tarea, \u00eeng\u0103duin\u021ba \u0219i bun\u0103tatea fa\u021b\u0103 de str\u0103ini, au constituit de-a lungul timpului un scut de protec\u021bie \u00eempotriva dezn\u0103dejdii. C\u00e2nd \u00eenlocuim \u201ebunul sim\u021b\u201d cu \u201einteresul personal\u201d, cl\u0103dim o societate de oameni singuri, chiar dac\u0103 suntem mereu \u00eenconjura\u021bi de mul\u021bimi. Pierderea ritualurilor de trecere, care marcau odinioar\u0103 maturizarea \u0219i asumarea responsabilit\u0103\u021bilor, a dus la o \u0219ubrezire a caracterului tinerelor genera\u021bii, care se simt adesea cople\u0219ite de cele mai mici greut\u0103\u021bi. \u00cen trecut, \u0219ez\u0103toarea sau munca la c\u00e2mp \u00een clac\u0103 nu erau doar munci fizice, ci prilejuri de t\u0103m\u0103duire prin dialog \u0219i prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea necazurilor, un fel de terapie colectiv\u0103 pe care ast\u0103zi \u00eencerc\u0103m s\u0103 o reg\u0103sim, f\u0103r\u0103 succes deplin, \u00een cabinetele speciali\u0219tilor. Pentru a redob\u00e2ndi aceast\u0103 for\u021b\u0103 interioar\u0103, este necesar s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nu putem \u00eenflori dac\u0103 ne t\u0103iem r\u0103d\u0103cinile. Nu este vorba despre o \u00eentoarcere la opai\u021b, ci despre o integrare a \u00een\u021belepciunii de demult \u00een via\u021ba de zi cu zi. Psihicul uman are nevoie de simboluri \u0219i de pove\u0219ti pentru a procesa realitatea, iar tezaurul rom\u00e2nesc este plin de astfel de repere care pot aduce lini\u0219te \u00eentr-o lume zgomotoas\u0103. Lipsa de respect fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u0219i fa\u021b\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni se traduce, \u00een timp, printr-o lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103. Observ\u0103m cum goana dup\u0103 noutate ne las\u0103 epuiza\u021bi, tocmai pentru c\u0103 ignor\u0103m acele adev\u0103ruri neschimb\u0103toare care au \u021binut acest popor demn \u00een fa\u021ba istoriei. Recuperarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale este, \u00een esen\u021b\u0103, un act de curaj \u0219i de iubire fa\u021b\u0103 de sine. Prima solu\u021bie este restabilirea leg\u0103turii directe cu p\u0103m\u00e2ntul \u0219i cu tradi\u021bia prin vizite periodice \u00een mediul rural sau \u00een spa\u021bii care p\u0103streaz\u0103 vie r\u00e2nduiala veche, implic\u00e2ndu-ne activ \u00een activit\u0103\u021bi care presupun lucrul cu m\u00e2inile sau ascultarea pove\u0219tilor b\u0103tr\u00e2nilor, acest lucru av\u00e2nd rolul de a ne cobor\u00ee mintea din sfera g\u00e2ndurilor abstracte \u00een realitatea lini\u0219titoare a gestului f\u0103cut cu rost. A doua solu\u021bie presupune cultivarea con\u0219tient\u0103 a valorilor morale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een cadrul familiei, prin repunerea la loc de cinste a bunului sim\u021b \u0219i a ospitalit\u0103\u021bii, \u0219i prin refuzul de a adopta un comportament care ne dezonoreaz\u0103 trecutul, cre\u00e2nd astfel un mediu sigur pentru cre\u0219terea copiilor, proteja\u021bi de egoism \u0219i nep\u0103sare. A treia solu\u021bie const\u0103 \u00een integrarea simbolurilor \u0219i a datinilor noastre \u00een via\u021ba obi\u0219nuit\u0103, prin purtarea unui element de port popular, prin g\u0103titul m\u00e2nc\u0103rurilor l\u0103sate de bunici sau prin respectarea momentelor de lini\u0219te \u0219i de rug\u0103ciune, toate acestea func\u021bion\u00e2nd ca ni\u0219te mici ancore care ne amintesc cine suntem \u0219i ne ofer\u0103 puterea de a trece peste orice \u00eencercare cu inima \u00eemp\u0103cat\u0103.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/em><\/p>\n Tel. 0753937223<\/em><\/p>\n www.mihaimoisoiu.ro<\/em><\/p>\n E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/em><\/p>\n<\/div>\n \u00cen v\u00e2ltoarea zilelor noastre, mul\u021bi dintre noi sim\u021bim o oboseal\u0103 l\u0103untric\u0103 ce nu poate fi t\u0103m\u0103duit\u0103 prin odihn\u0103 trupeasc\u0103, ci pare s\u0103 izvorasc\u0103 dintr-o dezr\u0103d\u0103cinare ad\u00e2nc\u0103 a sufletului. Ne-am obi\u0219nuit s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 reu\u0219ite m\u0103surate \u00een cifre \u0219i bunuri, uit\u00e2nd c\u0103 echilibrul min\u021bii depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de leg\u0103tura nev\u0103zut\u0103 cu mo\u0219tenirea celor care au c\u0103lcat pe aceste p\u0103m\u00e2nturi \u00eenaintea noastr\u0103. Din perspectiv\u0103 psihologic\u0103, \u00eendep\u0103rtarea de tradi\u021biile \u0219i valorile rom\u00e2ne\u0219ti nu este doar o schimbare de obiceiuri, ci o pierdere a unui sistem de sprijin emo\u021bional care a func\u021bionat timp de milenii. Tradi\u021bia nu trebuie privit\u0103 ca o simpl\u0103 repetare a unor gesturi vechi, ci ca pe o igien\u0103 a spiritului care ne ofer\u0103 un sens de apartenen\u021b\u0103 \u0219i o busol\u0103 moral\u0103 \u00een momentele de cump\u0103n\u0103. Atunci c\u00e2nd ne lep\u0103d\u0103m de r\u00e2nduiala str\u0103bun\u0103, ne pierdem capacitatea de a mai \u00een\u021belege rostul suferin\u021bei \u0219i bucuria simplit\u0103\u021bii, devenind vulnerabili \u00een fa\u021ba st\u0103rilor de nelini\u0219te \u0219i de gol interior. Un studiu \u0219tiin\u021bific esen\u021bial, realizat de speciali\u0219ti din cadrul Institutului de Cercetare a Calit\u0103\u021bii Vie\u021bii al Academiei Rom\u00e2ne pe parcursul ultimilor ani, a scos la iveal\u0103 date \u00eengrijor\u0103toare privind s\u0103n\u0103tatea sufleteasc\u0103 a rom\u00e2nilor care au abandonat complet leg\u0103tura cu satul \u0219i cu datinile p\u0103rinte\u0219ti. Cercetarea a demonstrat c\u0103 persoanele care \u00eenc\u0103 mai practic\u0103 ritualuri comunitare, fie c\u0103 vorbim despre masa \u00een familie de s\u0103rb\u0103tori sau despre respectarea unor cutume locale, au un nivel de mul\u021bumire sufleteasc\u0103 mult mai ridicat \u0219i o rezisten\u021b\u0103 sporit\u0103 la \u00eencerc\u0103rile vie\u021bii. Studiul subliniaz\u0103 c\u0103 ace\u0219ti oameni \u00ee\u0219i g\u0103sesc puterea \u00een sentimentul de continuitate, sim\u021bind c\u0103 nu sunt singuri \u00een fa\u021ba destinului, ci fac parte dintr-un lan\u021b ne\u00eentrerupt de vie\u021bi \u0219i experien\u021be. \u00cen schimb, cei care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at un mod de via\u021b\u0103 lipsit de repere etnice \u0219i spirituale sufer\u0103 mai des de ceea ce psihologii numesc \u00eenstr\u0103inare, o stare \u00een care individul nu se mai reg\u0103se\u0219te nici \u00een mediul s\u0103u, nici \u00een propria persoan\u0103. Aceast\u0103 \u00eenstr\u0103inare este alimentat\u0103 de presiunea de a ne conforma unor modele str\u0103ine firii noastre, care pun pre\u021b pe competi\u021bie \u0219i pe acumulare, ignor\u00e2nd nevoia uman\u0103 de omenie \u0219i de tihn\u0103. Valorile rom\u00e2ne\u0219ti, cum sunt cump\u0103tarea, \u00eeng\u0103duin\u021ba \u0219i bun\u0103tatea fa\u021b\u0103 de str\u0103ini, au constituit de-a lungul timpului un scut de protec\u021bie \u00eempotriva dezn\u0103dejdii. C\u00e2nd \u00eenlocuim \u201ebunul sim\u021b\u201d cu \u201einteresul personal\u201d, cl\u0103dim o societate de oameni singuri, chiar dac\u0103 suntem mereu \u00eenconjura\u021bi de mul\u021bimi. Pierderea ritualurilor de trecere, care marcau odinioar\u0103 maturizarea \u0219i asumarea responsabilit\u0103\u021bilor, a dus la o \u0219ubrezire a caracterului tinerelor genera\u021bii, care se simt adesea cople\u0219ite de cele mai mici greut\u0103\u021bi. \u00cen trecut, \u0219ez\u0103toarea sau munca la c\u00e2mp \u00een clac\u0103 nu erau doar munci fizice, ci prilejuri de t\u0103m\u0103duire prin dialog \u0219i prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea necazurilor, un fel de terapie colectiv\u0103 pe care ast\u0103zi \u00eencerc\u0103m s\u0103 o reg\u0103sim, f\u0103r\u0103 succes deplin, \u00een cabinetele speciali\u0219tilor. Pentru a redob\u00e2ndi aceast\u0103 for\u021b\u0103 interioar\u0103, este necesar s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nu putem \u00eenflori dac\u0103 ne t\u0103iem r\u0103d\u0103cinile. Nu este vorba despre o \u00eentoarcere la opai\u021b, ci despre o integrare a \u00een\u021belepciunii de demult \u00een via\u021ba de zi cu zi. Psihicul uman are nevoie de simboluri \u0219i de pove\u0219ti pentru a procesa realitatea, iar tezaurul rom\u00e2nesc este plin de astfel de repere care pot aduce lini\u0219te \u00eentr-o lume zgomotoas\u0103. Lipsa de respect fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u0219i fa\u021b\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni se traduce, \u00een timp, printr-o lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103. Observ\u0103m cum goana dup\u0103 noutate ne las\u0103 epuiza\u021bi, tocmai pentru c\u0103 ignor\u0103m acele adev\u0103ruri neschimb\u0103toare care au \u021binut acest popor demn \u00een fa\u021ba istoriei. Recuperarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale este, \u00een esen\u021b\u0103, un act de curaj \u0219i de iubire fa\u021b\u0103 de sine. Prima solu\u021bie este restabilirea leg\u0103turii directe cu p\u0103m\u00e2ntul \u0219i cu tradi\u021bia prin vizite periodice \u00een mediul rural sau \u00een spa\u021bii care p\u0103streaz\u0103 vie r\u00e2nduiala veche, implic\u00e2ndu-ne activ \u00een activit\u0103\u021bi care presupun lucrul cu m\u00e2inile sau ascultarea pove\u0219tilor b\u0103tr\u00e2nilor, acest lucru av\u00e2nd rolul de a ne cobor\u00ee mintea din sfera g\u00e2ndurilor abstracte \u00een realitatea lini\u0219titoare a gestului f\u0103cut cu rost. A doua solu\u021bie presupune cultivarea con\u0219tient\u0103 a valorilor morale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een cadrul familiei, prin repunerea la loc de cinste a bunului sim\u021b \u0219i a ospitalit\u0103\u021bii, \u0219i prin refuzul de a adopta un comportament care ne dezonoreaz\u0103 trecutul, cre\u00e2nd astfel un mediu sigur pentru cre\u0219terea copiilor, proteja\u021bi de egoism \u0219i nep\u0103sare. A treia solu\u021bie const\u0103 \u00een integrarea simbolurilor \u0219i a datinilor noastre \u00een via\u021ba obi\u0219nuit\u0103, prin purtarea unui element de port popular, prin g\u0103titul m\u00e2nc\u0103rurilor l\u0103sate de bunici sau prin respectarea momentelor de lini\u0219te \u0219i de rug\u0103ciune, toate acestea func\u021bion\u00e2nd ca ni\u0219te mici ancore care ne amintesc cine suntem \u0219i ne ofer\u0103 puterea de a trece peste orice \u00eencercare cu inima \u00eemp\u0103cat\u0103.<\/p>\n Psiholog Mihai Moisoiu<\/em><\/p>\n Tel. 0753937223<\/em><\/p>\n www.mihaimoisoiu.ro<\/em><\/p>\n E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/em><\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/rostul-traditiei-in-linistea-sufletului\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=””] \u00cen v\u00e2ltoarea zilelor noastre, mul\u021bi dintre noi sim\u021bim o oboseal\u0103 l\u0103untric\u0103 ce nu poate fi t\u0103m\u0103duit\u0103 prin odihn\u0103 trupeasc\u0103, ci pare s\u0103 izvorasc\u0103 dintr-o dezr\u0103d\u0103cinare ad\u00e2nc\u0103 a sufletului. Ne-am obi\u0219nuit s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 reu\u0219ite m\u0103surate \u00een cifre \u0219i bunuri, uit\u00e2nd c\u0103 echilibrul min\u021bii depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de leg\u0103tura nev\u0103zut\u0103 cu mo\u0219tenirea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-1926067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1926067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1926067"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1926067\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1926067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1926067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1926067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n