{"id":1925841,"date":"2026-05-07T05:00:47","date_gmt":"2026-05-07T02:00:47","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1925841"},"modified":"2026-05-07T05:00:47","modified_gmt":"2026-05-07T02:00:47","slug":"teama-pentru-viitorul-planetei-umbreste-copilaria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1925841","title":{"rendered":"Teama pentru viitorul planetei umbre\u0219te copil\u0103ria"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<div class=\"col-md-12\">\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Genera\u021biile tinere de ast\u0103zi cresc sub ap\u0103sarea unei spaime pe care p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii lor nu au cunoscut-o niciodat\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, frica pentru un viitor \u00een care p\u0103m\u00e2ntul nu va mai fi un loc primitor pentru a tr\u0103i. Imaginile cu p\u0103duri mistuite de fl\u0103c\u0103ri, cu ora\u0219e inundate, cu r\u00e2uri secate \u0219i cu animale r\u0103mase f\u0103r\u0103 ad\u0103post ajung la cei mici pe toate c\u0103ile posibile \u0219i las\u0103 urme ad\u00e2nci \u00een min\u021bile lor \u00eenc\u0103 neformate. Speciali\u0219tii au dat un nume acestei suferin\u021be t\u0103cute, numind-o anxietate climatic\u0103 sau, dup\u0103 cum o numesc unii, eco-anxietate, iar studiile recente arat\u0103 c\u0103 nu mai este o problem\u0103 marginal\u0103, ci o realitate care \u00eei cuprinde pe milioane de copii \u0219i adolescen\u021bi din \u00eentreaga lume. Un sondaj amplu realizat \u00een Marea Britanie \u00een anul 2025 de c\u0103tre organiza\u021bia Greenpeace, \u00eempreun\u0103 cu institutul YouGov, pe copii de v\u00e2rst\u0103 primar\u0103, a scos la iveal\u0103 cifre tulbur\u0103toare. Nu mai pu\u021bin de \u0219aptezeci \u0219i opt la sut\u0103 dintre copiii intervieva\u021bi au declarat c\u0103 sunt \u00eengrijora\u021bi de starea planetei, iar dintre ace\u0219tia, dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte la sut\u0103 au m\u0103rturisit c\u0103 sunt foarte \u00eengrijora\u021bi, tr\u0103ind cu o team\u0103 constant\u0103, prezent\u0103 \u00een via\u021ba lor zilnic\u0103. Aceste cifre confirm\u0103 o cercetare anterioar\u0103 de mare anvergur\u0103, publicat\u0103 \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Lancet Planetary Health, care a urm\u0103rit zece mii de tineri cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre \u0219aisprezece \u0219i dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani din zece \u021b\u0103ri de pe diferite continente. Trei sferturi dintre cei chestiona\u021bi au r\u0103spuns c\u0103 viitorul li se pare \u00eenfrico\u0219\u0103tor, iar mai mult de jum\u0103tate au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t au declarat c\u0103 nu mai vor s\u0103 aduc\u0103 copii pe lume, de teama lumii pe care ace\u0219tia ar urma s\u0103 o mo\u0219teneasc\u0103. Un studiu realizat \u00een Statele Unite ale Americii \u0219i f\u0103cut public la sf\u00e2r\u0219itul anului 2024 a confirmat aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 \u00eengrijor\u0103toare. Cercet\u0103torul Eric Lewandowski, psiholog clinician \u0219i profesor la Universitatea din New York, a constatat c\u0103 nu exist\u0103 niciun stat american \u00een care procentul tinerilor cu anxietate climatic\u0103 s\u0103 fie mai mic de \u0219aptezeci \u0219i cinci la sut\u0103, iar fenomenul \u00eei cuprinde deopotriv\u0103 pe tinerii cu vederi politice diferite, dovad\u0103 c\u0103 nu este vorba despre o mod\u0103, ci despre o suferin\u021b\u0103 real\u0103, care \u00eei atinge pe to\u021bi f\u0103r\u0103 deosebire. Cum se manifest\u0103 aceast\u0103 tulburare \u00een via\u021ba de zi cu zi? P\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii observ\u0103 c\u0103 tot mai mul\u021bi copii se trezesc noaptea cu co\u0219maruri legate de catastrofe naturale, refuz\u0103 s\u0103 mai m\u0103n\u00e2nce anumite alimente despre care au auzit c\u0103 ar d\u0103una mediului, pl\u00e2ng atunci c\u00e2nd v\u0103d la televizor \u0219tiri despre dezastre \u0219i \u00ee\u0219i pierd interesul pentru jocurile v\u00e2rstei, cople\u0219i\u021bi de o triste\u021be nepotrivit\u0103 pentru anii lor. Adolescen\u021bii, la r\u00e2ndul lor, dezvolt\u0103 forme mai grele de nelini\u0219te, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la episoade depresive, atacuri de panic\u0103, dificult\u0103\u021bi de concentrare la \u0219coal\u0103 \u0219i un sentiment cople\u0219itor de neputin\u021b\u0103. Mul\u021bi se simt tr\u0103da\u021bi de genera\u021biile anterioare, consider\u00e2nd c\u0103 acestea nu au f\u0103cut destul pentru a le proteja viitorul. Speciali\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 stare de spirit, dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 netratat\u0103, poate duce la depresie cronic\u0103, la izolare social\u0103 \u0219i la pierderea total\u0103 a \u00eencrederii \u00een via\u021b\u0103. Vestea bun\u0103 este c\u0103 anxietatea climatic\u0103 nu trebuie privit\u0103 doar ca o boal\u0103, ci poate fi transformat\u0103 \u00eentr-o for\u021b\u0103 pozitiv\u0103. Cercet\u0103toarea Caroline Kurth a propus, \u00eentr-un studiu publicat \u00een revista Frontiers in Psychology, conceptul de eco-anxietate practic\u0103, prin care disconfortul psihic se poate preschimba \u00een ac\u021biune folositoare pentru sine \u0219i pentru ceilal\u021bi. Iat\u0103 trei solu\u021bii practice pe care p\u0103rin\u021bii \u0219i educatorii le pot pune \u00een aplicare chiar de ast\u0103zi. Cea dint\u00e2i este ascultarea f\u0103r\u0103 judecat\u0103. Atunci c\u00e2nd un copil m\u0103rturise\u0219te c\u0103 \u00eei este team\u0103 pentru schimb\u0103rile climatice, adultul nu trebuie s\u0103 \u00eei spun\u0103 c\u0103 exagereaz\u0103 \u0219i nici s\u0103 \u00eei \u00eent\u0103reasc\u0103 spaimele cu detalii cople\u0219itoare. Cel mai bine este s\u0103 \u00ee\u0219i rezerve un sfert de or\u0103, s\u0103 se a\u0219eze l\u00e2ng\u0103 el, s\u0103 \u00eel priveasc\u0103 \u00een ochi \u0219i s\u0103 \u00eei spun\u0103 c\u0103 sentimentele lui sunt fire\u0219ti, c\u0103 \u0219i al\u021bi copii din lume simt la fel \u0219i c\u0103 \u00eempreun\u0103 pot g\u0103si c\u0103i pentru a face fa\u021b\u0103 acestor temeri. Validarea emo\u021biilor este primul pas c\u0103tre vindecare. Cea de a doua solu\u021bie este implicarea \u00een ac\u021biuni m\u0103runte, dar concrete. Neputin\u021ba este cea care hr\u0103ne\u0219te anxietatea, iar leacul acesteia este fapta. Plantarea unui copac \u00een curte, amenajarea unei mici gr\u0103dini de legume, separarea atent\u0103 a gunoiului, hr\u0103nirea p\u0103s\u0103rilor iarna, participarea la o ac\u021biune de cur\u0103\u021benie \u00eentr-o p\u0103dure din apropiere, toate acestea le dau copiilor sentimentul c\u0103 pot schimba ceva, oric\u00e2t de mic ar fi gestul lor. Un copil care planteaz\u0103 un puiet de stejar nu mai prive\u0219te viitorul cu aceea\u0219i disperare. Cea de a treia solu\u021bie este limitarea expunerii la \u0219tirile alarmiste \u0219i \u00eenlocuirea lor cu pove\u0219ti de speran\u021b\u0103. Copiii nu au nevoie s\u0103 afle \u00een fiecare zi c\u00e2te hectare de p\u0103dure au ars sau c\u00e2te specii au disp\u0103rut, ci s\u0103 cunoasc\u0103 oameni care reu\u0219esc, comunit\u0103\u021bi care prosper\u0103, locuri care \u00eenfloresc din nou. Bibliotecile, documentarele bune \u0219i plimb\u0103rile prin natur\u0103 fac mult mai mult bine dec\u00e2t orele petrecute \u00een fa\u021ba unor \u0219tiri care le strivesc n\u0103dejdea. Pe acest drum, copiii no\u0219tri pot cre\u0219te puternici, con\u0219tien\u021bi \u0219i plini de curaj, gata s\u0103 apere lumea pe care o vor mo\u0219teni.<\/p>\n<p><strong>Psiholog Mihai Moisoiu<\/strong><\/p>\n<p>Tel. 0753937223<\/p>\n<p>www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n<p>E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"col-12 mt-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<div class=\"col-12 mb-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Genera\u021biile tinere de ast\u0103zi cresc sub ap\u0103sarea unei spaime pe care p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii lor nu au cunoscut-o niciodat\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, frica pentru un viitor \u00een care p\u0103m\u00e2ntul nu va mai fi un loc primitor pentru a tr\u0103i. Imaginile cu p\u0103duri mistuite de fl\u0103c\u0103ri, cu ora\u0219e inundate, cu r\u00e2uri secate \u0219i cu animale r\u0103mase f\u0103r\u0103 ad\u0103post ajung la cei mici pe toate c\u0103ile posibile \u0219i las\u0103 urme ad\u00e2nci \u00een min\u021bile lor \u00eenc\u0103 neformate. Speciali\u0219tii au dat un nume acestei suferin\u021be t\u0103cute, numind-o anxietate climatic\u0103 sau, dup\u0103 cum o numesc unii, eco-anxietate, iar studiile recente arat\u0103 c\u0103 nu mai este o problem\u0103 marginal\u0103, ci o realitate care \u00eei cuprinde pe milioane de copii \u0219i adolescen\u021bi din \u00eentreaga lume. Un sondaj amplu realizat \u00een Marea Britanie \u00een anul 2025 de c\u0103tre organiza\u021bia Greenpeace, \u00eempreun\u0103 cu institutul YouGov, pe copii de v\u00e2rst\u0103 primar\u0103, a scos la iveal\u0103 cifre tulbur\u0103toare. Nu mai pu\u021bin de \u0219aptezeci \u0219i opt la sut\u0103 dintre copiii intervieva\u021bi au declarat c\u0103 sunt \u00eengrijora\u021bi de starea planetei, iar dintre ace\u0219tia, dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte la sut\u0103 au m\u0103rturisit c\u0103 sunt foarte \u00eengrijora\u021bi, tr\u0103ind cu o team\u0103 constant\u0103, prezent\u0103 \u00een via\u021ba lor zilnic\u0103. Aceste cifre confirm\u0103 o cercetare anterioar\u0103 de mare anvergur\u0103, publicat\u0103 \u00een revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Lancet Planetary Health, care a urm\u0103rit zece mii de tineri cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre \u0219aisprezece \u0219i dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani din zece \u021b\u0103ri de pe diferite continente. Trei sferturi dintre cei chestiona\u021bi au r\u0103spuns c\u0103 viitorul li se pare \u00eenfrico\u0219\u0103tor, iar mai mult de jum\u0103tate au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t au declarat c\u0103 nu mai vor s\u0103 aduc\u0103 copii pe lume, de teama lumii pe care ace\u0219tia ar urma s\u0103 o mo\u0219teneasc\u0103. Un studiu realizat \u00een Statele Unite ale Americii \u0219i f\u0103cut public la sf\u00e2r\u0219itul anului 2024 a confirmat aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 \u00eengrijor\u0103toare. Cercet\u0103torul Eric Lewandowski, psiholog clinician \u0219i profesor la Universitatea din New York, a constatat c\u0103 nu exist\u0103 niciun stat american \u00een care procentul tinerilor cu anxietate climatic\u0103 s\u0103 fie mai mic de \u0219aptezeci \u0219i cinci la sut\u0103, iar fenomenul \u00eei cuprinde deopotriv\u0103 pe tinerii cu vederi politice diferite, dovad\u0103 c\u0103 nu este vorba despre o mod\u0103, ci despre o suferin\u021b\u0103 real\u0103, care \u00eei atinge pe to\u021bi f\u0103r\u0103 deosebire. Cum se manifest\u0103 aceast\u0103 tulburare \u00een via\u021ba de zi cu zi? P\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii observ\u0103 c\u0103 tot mai mul\u021bi copii se trezesc noaptea cu co\u0219maruri legate de catastrofe naturale, refuz\u0103 s\u0103 mai m\u0103n\u00e2nce anumite alimente despre care au auzit c\u0103 ar d\u0103una mediului, pl\u00e2ng atunci c\u00e2nd v\u0103d la televizor \u0219tiri despre dezastre \u0219i \u00ee\u0219i pierd interesul pentru jocurile v\u00e2rstei, cople\u0219i\u021bi de o triste\u021be nepotrivit\u0103 pentru anii lor. Adolescen\u021bii, la r\u00e2ndul lor, dezvolt\u0103 forme mai grele de nelini\u0219te, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la episoade depresive, atacuri de panic\u0103, dificult\u0103\u021bi de concentrare la \u0219coal\u0103 \u0219i un sentiment cople\u0219itor de neputin\u021b\u0103. Mul\u021bi se simt tr\u0103da\u021bi de genera\u021biile anterioare, consider\u00e2nd c\u0103 acestea nu au f\u0103cut destul pentru a le proteja viitorul. Speciali\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 stare de spirit, dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 netratat\u0103, poate duce la depresie cronic\u0103, la izolare social\u0103 \u0219i la pierderea total\u0103 a \u00eencrederii \u00een via\u021b\u0103. Vestea bun\u0103 este c\u0103 anxietatea climatic\u0103 nu trebuie privit\u0103 doar ca o boal\u0103, ci poate fi transformat\u0103 \u00eentr-o for\u021b\u0103 pozitiv\u0103. Cercet\u0103toarea Caroline Kurth a propus, \u00eentr-un studiu publicat \u00een revista Frontiers in Psychology, conceptul de eco-anxietate practic\u0103, prin care disconfortul psihic se poate preschimba \u00een ac\u021biune folositoare pentru sine \u0219i pentru ceilal\u021bi. Iat\u0103 trei solu\u021bii practice pe care p\u0103rin\u021bii \u0219i educatorii le pot pune \u00een aplicare chiar de ast\u0103zi. Cea dint\u00e2i este ascultarea f\u0103r\u0103 judecat\u0103. Atunci c\u00e2nd un copil m\u0103rturise\u0219te c\u0103 \u00eei este team\u0103 pentru schimb\u0103rile climatice, adultul nu trebuie s\u0103 \u00eei spun\u0103 c\u0103 exagereaz\u0103 \u0219i nici s\u0103 \u00eei \u00eent\u0103reasc\u0103 spaimele cu detalii cople\u0219itoare. Cel mai bine este s\u0103 \u00ee\u0219i rezerve un sfert de or\u0103, s\u0103 se a\u0219eze l\u00e2ng\u0103 el, s\u0103 \u00eel priveasc\u0103 \u00een ochi \u0219i s\u0103 \u00eei spun\u0103 c\u0103 sentimentele lui sunt fire\u0219ti, c\u0103 \u0219i al\u021bi copii din lume simt la fel \u0219i c\u0103 \u00eempreun\u0103 pot g\u0103si c\u0103i pentru a face fa\u021b\u0103 acestor temeri. Validarea emo\u021biilor este primul pas c\u0103tre vindecare. Cea de a doua solu\u021bie este implicarea \u00een ac\u021biuni m\u0103runte, dar concrete. Neputin\u021ba este cea care hr\u0103ne\u0219te anxietatea, iar leacul acesteia este fapta. Plantarea unui copac \u00een curte, amenajarea unei mici gr\u0103dini de legume, separarea atent\u0103 a gunoiului, hr\u0103nirea p\u0103s\u0103rilor iarna, participarea la o ac\u021biune de cur\u0103\u021benie \u00eentr-o p\u0103dure din apropiere, toate acestea le dau copiilor sentimentul c\u0103 pot schimba ceva, oric\u00e2t de mic ar fi gestul lor. Un copil care planteaz\u0103 un puiet de stejar nu mai prive\u0219te viitorul cu aceea\u0219i disperare. Cea de a treia solu\u021bie este limitarea expunerii la \u0219tirile alarmiste \u0219i \u00eenlocuirea lor cu pove\u0219ti de speran\u021b\u0103. Copiii nu au nevoie s\u0103 afle \u00een fiecare zi c\u00e2te hectare de p\u0103dure au ars sau c\u00e2te specii au disp\u0103rut, ci s\u0103 cunoasc\u0103 oameni care reu\u0219esc, comunit\u0103\u021bi care prosper\u0103, locuri care \u00eenfloresc din nou. Bibliotecile, documentarele bune \u0219i plimb\u0103rile prin natur\u0103 fac mult mai mult bine dec\u00e2t orele petrecute \u00een fa\u021ba unor \u0219tiri care le strivesc n\u0103dejdea. Pe acest drum, copiii no\u0219tri pot cre\u0219te puternici, con\u0219tien\u021bi \u0219i plini de curaj, gata s\u0103 apere lumea pe care o vor mo\u0219teni.<\/p>\n<p><strong>Psiholog Mihai Moisoiu<\/strong><\/p>\n<p>Tel. 0753937223<\/p>\n<p>www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n<p>E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.monitorulsv.ro\/teama-pentru-viitorul-planetei-umbreste-copilaria\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;&#8221;] Genera\u021biile tinere de ast\u0103zi cresc sub ap\u0103sarea unei spaime pe care p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii lor nu au cunoscut-o niciodat\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, frica pentru un viitor \u00een care p\u0103m\u00e2ntul nu va mai fi un loc primitor pentru a tr\u0103i. Imaginile cu p\u0103duri mistuite de fl\u0103c\u0103ri, cu ora\u0219e inundate, cu r\u00e2uri secate \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-1925841","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925841","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1925841"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925841\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1925841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1925841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1925841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}