[analyse_image type=”featured” src=””]<\/p>\n
Motto. Ce i-ai spune unui speculator la burs\u0103 care \u0219i-a pierdut to\u021bi bani? \u201eCuraj, banii t\u0103i nu s-au pierdut, pur \u0219i simplu acum apar\u021bin altcuiva\u2026\u201d<\/em><\/p>\n Andrew Ross Sorkin demonteaz\u0103 \u00een recentul lui best-sellers ( (1929: The Inside Story of The Greatest Crash in Wall Street History \u2013 1929: Povestea din interior a celei mai mari pr\u0103bu\u0219iri din istoria Wall Street-ului de Andrew Ross Sorkin , Allen Lane, 2025) <\/em>mitul conform c\u0103ruia pr\u0103bu\u0219irea din 1929 a declan\u0219at un val de sinucideri. Au existat unele, cu siguran\u021b\u0103, dar nu de amploarea pe care unii o pretind. Printre figurile prinse \u00een tumultul crizei, ale c\u0103ror pove\u0219ti servesc drept fir narativ, dou\u0103 ies \u00een eviden\u021b\u0103. Primul este Charles Mitchell, pre\u0219edintele National City Bank<\/em>, str\u00e2ns asociat cu afacerile financiare riscante care au dus la dezastru. Din acest motiv, a fost considerat unul dintre principalii vinova\u021bi, \u00een special de senatorul Carter Glass, care i-a p\u0103strat ostilitatea mult timp. \u00cen 1933, a trebuit s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru practicile National City Bank<\/em> \u00eenainte \u0219i \u00een timpul crizei, \u00een fa\u021ba unei comisii senatoriale. El \u00eensu\u0219i a pierdut o sum\u0103 considerabil\u0103 de bani. C\u00e2nd pia\u021ba bursier\u0103 a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 vertiginos, la \u00eentoarcerea de la o \u0219edin\u021b\u0103 a Consiliului Rezervei Federale din New York<\/em>, din care f\u0103cea parte, a aflat c\u0103 National City Bank<\/em>, pentru a \u00eempiedica sc\u0103derea prea mare a ac\u021biunilor sale, r\u0103scump\u0103rase o cantitate foarte mare, \u0219tiind c\u0103 banca nu avea suficient\u0103 lichiditate. Nu a ezitat s\u0103 \u00eemprumute personal 6 milioane de dolari de la J.P. Morgan Chase pentru a achizi\u021biona \u00een secret aceste ac\u021biuni, ad\u0103ug\u00e2ndu-le la de\u021binerile sale existente. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care au urmat panicii, a v\u00e2ndut o serie dintre ele. Acuzat de evaziune fiscal\u0103 pentru c\u0103 ulterior i-a v\u00e2ndut mai multe ac\u021biuni so\u021biei sale pentru a declara pierderi \u0219i a evita astfel plata impozitelor, a fost achitat \u00een instan\u021ba penal\u0103, dar g\u0103sit r\u0103spunz\u0103tor \u00een instan\u021ba civil\u0103. O alt\u0103 figur\u0103 cheie \u00een aceste evenimente a fost Thomas Lamont, directorul general de facto al J.P. Morgan<\/em>. La moartea lui J.P. Morgan, fiul s\u0103u i-a succedat \u00een func\u021bia de \u0219ef al b\u0103ncii. Suficient de perspicace \u0219i onest pentru a-\u0219i recunoa\u0219te propriile limite \u00een compara\u021bie cu ilustrul s\u0103u tat\u0103, i-a \u00eencredin\u021bat lui Thomas Lamont conducerea institu\u021biei. Promotor neobosit al intereselor b\u0103ncii la nivel mondial \u0219i una dintre primele personalit\u0103\u021bi financiare care au ap\u0103rut pe coper\u021bile revistelor, Lamont a fost luat prin surprindere de pr\u0103bu\u0219irea pie\u021bei bursiere. A\u0219a cum f\u0103cuse J.P. Morgan \u00een 1907, el i-a convocat pe directorii principalelor b\u0103nci, pentru a \u00eentreprinde \u00een secret o achizi\u021bie masiv\u0103 de ac\u021biuni-refugiu. Dar de data aceasta, nu a fost suficient pentru a opri pr\u0103bu\u0219irea. De fapt, el \u00eei avertizase pe membrii comisiei pie\u021bei bursiere: \u201eNiciun individ sau grup de indivizi nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 cumpere toate ac\u021biunile pe care publicul american le poate vinde.\u201d Una dintre cele mai extravagante figuri din nara\u021biunea lui Sorkin este legendarul comerciant Jesse Livermore. Obiectul \u201efascina\u021biei, invidiei \u0219i suspiciunii\u201d, observat cu aten\u021bie pasional\u0103 de to\u021bi cei care doreau s\u0103 descopere secretul succesului s\u0103u, era specialist \u00een v\u00e2nz\u0103rile \u00een lips\u0103. Cre\u0219terea continu\u0103 a pre\u021burilor \u00een primele luni ale anului 1929 l-a \u00eempiedicat s\u0103-\u0219i utilizeze pe deplin talentele \u00een acest domeniu, dar criza din 1929 l-a l\u0103sat mai bogat ca niciodat\u0103. \u00cen urma unuia dintre jocurile de noroc \u00eendr\u0103zne\u021be care \u00eel caracterizeaz\u0103, a pierdut ulterior aproape totul. \u201eCa to\u021bi juc\u0103torii\u201d, observ\u0103 Sorkin, \u201etr\u0103ia mai mult pentru fiorul riscului dec\u00e2t pentru profit\u201d. Dup\u0103 alte e\u0219ecuri, s-a sinucis \u00een 1940, l\u0103s\u00e2ndu-i celei de-a treia \u0219i ultime so\u021bii o scrisoare \u00een care se declara \u201eobosit de acest chin\u201d.<\/p>\n \u00centreaga a doua jum\u0103tate a c\u0103r\u021bii lui Andrew Ross Sorkin este dedicat\u0103 urm\u0103rilor crizei. Nara\u021biunea se extinde p\u00e2n\u0103 \u00een 1933, dup\u0103 alegerea lui Franklin D. Roosevelt la pre\u0219edin\u021bia Statelor Unite. Este obi\u0219nuit s\u0103-l consider\u0103m pe predecesorul s\u0103u, Herbert Hoover, \u00een mare m\u0103sur\u0103 responsabil pentru criza din 1929 \u0219i s\u0103-l consider\u0103m pe Roosevelt drept cel care a ajutat State Unite s\u0103-\u0219i \u00eenceap\u0103 redresarea. Sorkin \u00eel reabiliteaz\u0103 pe Hoover. Cu siguran\u021b\u0103, Hoover crezuse mult timp c\u0103 guvernul ar trebui s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la interven\u021bia \u00een via\u021ba economic\u0103, dar confruntat cu catastrofa, a reconsiderat aceast\u0103 pozi\u021bie de principiu. C\u00e2nd a decis \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze, a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u021ba Congresului, unde dominau sus\u021bin\u0103torii ne-interven\u021biei, \u0219i o opozi\u021bie acerb\u0103 din partea secretarului s\u0103u al Trezoreriei, Andrew Mellon, care era convins c\u0103 criza era o evolu\u021bie natural\u0103 a ciclului economic \u0219i c\u0103, din fericire, ar \u201elichida for\u021ba de munc\u0103, ar lichida ac\u021biunile, ar lichida fermierii, ar lichida propriet\u0103\u021bile imobiliare. Ar cur\u0103\u021ba sistemul de orice corup\u021bie\u201d. \u00cen ultimele luni ale pre\u0219edin\u021biei sale, a depus eforturi considerabile pentru a-l convinge pe Roosevelt, care fusese ales, dar nu \u00ee\u0219i preluase \u00eenc\u0103 mandatul, s\u0103 sus\u021bin\u0103 ideea unei suspend\u0103ri temporare a tranzac\u021biilor bancare. Ner\u0103bd\u0103tor, din motive politice, s\u0103 nu fie asociat cu nicio ini\u021biativ\u0103 a predecesorului s\u0103u \u0219i s\u0103 dea impresia unui \u00eenceput complet nou, Roosevelt a a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 la investire, pentru a adopta el \u00eensu\u0219i aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Sorkin a fost criticat pentru c\u0103 a fost prea indulgent fa\u021b\u0103 de unii dintre b\u0103rba\u021bii ale c\u0103ror pove\u0219ti le spune: unii l-au acuzat c\u0103 a aderat prea \u00eendeaproape la interpretarea lui Galbraith, care atribuie fundamental pr\u0103bu\u0219irea specula\u021biilor lipsei de reglementare, explic\u00e2nd c\u0103 aceasta a dus la o criz\u0103 printr-o combina\u021bie de sl\u0103biciuni structurale \u00een sectoarele corporativ \u0219i bancar \u0219i o \u00een\u021belegere deficitar\u0103 a principiilor economice de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. \u00cen ochii acestor comentatori, pr\u0103bu\u0219irea nu a fost de fapt nimic mai mult dec\u00e2t o corec\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 a func\u021bion\u0103rii pie\u021bei. Pentru monetaristul Milton Friedman, de\u0219i \u00een general ostil interven\u021biei statului \u00een economie, reticen\u021ba guvernului \u0219i a Fed de a contracara contrac\u021bia masei monetare prin acordarea de \u00eemprumuturi masive b\u0103ncilor a transformat o recesiune obi\u0219nuit\u0103 \u00eentr-o depresiune profund\u0103. Sorkin, care are \u00eencredere \u00een pia\u021b\u0103 \u0219i capitalism \u0219i chiar consider\u0103 c\u0103 pu\u021bin\u0103 specula\u021bie este benefic\u0103 pentru inova\u021bie \u0219i cre\u0219tere, vede criza din 1929 \u00een primul r\u00e2nd ca pe o invita\u021bie la umilin\u021b\u0103. Natura uman\u0103 fiind ceea ce este, \u201eantidotul exuberan\u021bei ira\u021bionale este umilin\u021ba\u201d.<\/p>\n Conceput\u0103 ca un thriller, 1929<\/em> serve\u0219te \u0219i ca un avertisment. Entuziasmul extraordinar care \u00eenconjoar\u0103 ast\u0103zi inteligen\u021ba artificial\u0103, prin propulsarea activelor companiilor din sector mult dincolo de valoarea economic\u0103 real\u0103 a activit\u0103\u021bilor lor, creeaz\u0103 o bul\u0103 financiar\u0103. \u00centrebarea nu este dac\u0103 va exploda (toate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cele din urm\u0103), ci c\u00e2nd \u0219i, mai ales, av\u00e2nd \u00een vedere mediul economic periculos (datorii publice \u0219i private uria\u0219e, datorii ascunse \u00een sistemul bancar paralel, interconectarea puternic\u0103 a sistemului bancar \u0219i a economiilor la scar\u0103 global\u0103), cu ce consecin\u021be: grave, dar limitate, precum \u201ebula internetului\u201d din anul 2000, sau considerabile, precum \u00een 1929 \u0219i 2008?<\/p>\n \u20f0 Guvernul este ca un copil: un tub digestiv cu un mare apetit la un cap\u0103t \u0219i nici un sim\u021b al responsabilit\u0103\u021bii la cel\u0103lalt cap\u0103t.\u201d (Ronald Reagan).<\/em><\/p>\n \u20f0 <\/em>Why?<\/strong> \u201dNu v-a fost ru\u015fine de voi \u00een\u015fiv\u0103, concet\u0103\u0163enii mei,\/C\u00e2nd mi-a fost evaluat\u0103 averea \u015fi fiecare a aflat\/C\u00e2t de modest\u0103 era ea? \/Voi, care m-a\u0163i tot v\u00e2nat c\u00e2t am tr\u0103it,\/S\u0103 dau, s\u0103 dau, s\u0103 dau la biserici, la s\u0103raci,\/S\u0103 dau ora\u015fului \u2013 eu, care deja d\u0103dusem prea mult.\/\u015ei s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 nu \u015ftiu\/C\u0103 orga pe care am d\u0103ruit-o bisericii\/A fost folosit\u0103 de diaconul Rhodes \u2013\/Cel care m-a p\u0103c\u0103lit \u015fi m-a ruinat \u2013 \/\u0218i care, culmea, tot el va \u021bine prima slujb\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea mea.\u201d (Edgar Lee Masters din antologia de versuri Spoon River). <\/em><\/p>\n \u20f0 <\/em>S\u0103n\u0103tatea e mai bun\u0103 dec\u00eet toate <\/strong>(Willy Shalev). Mi-a scris una \u00een privat \u2013 dac\u0103 m\u0103 vezi goal\u0103, ui\u021bi s\u0103 mai respiri. Am blocat-o pe loc. S\u0103n\u0103tatea e mai important\u0103!<\/p>\n R\u0103scump\u0103rarea.<\/strong> Sun\u0103 telefonul diminea\u021ba: \u2013 Alo, \u021bi-am r\u0103pit so\u021bia! Adu 100.000 de euro s\u0103 \u021bi-o d\u0103m \u00eenapoi! \u2013 Dar eu n-am at\u00e2\u021bia bani\u2026Nu ne intereseaz\u0103, descurc\u0103-te! Sun\u0103 telefonul seara: \u2013 Vino s\u0103-\u021bi iei nevasta! \u2013 Dar n-am f\u0103cut rost de bani! \u2013 \u00ce\u021bi d\u0103m noi, numai vino \u0219i ia-o de-aici!<\/p>\n<\/div>\n Motto. Ce i-ai spune unui speculator la burs\u0103 care \u0219i-a pierdut to\u021bi bani? \u201eCuraj, banii t\u0103i nu s-au pierdut, pur \u0219i simplu acum apar\u021bin altcuiva\u2026\u201d<\/em><\/p>\n Andrew Ross Sorkin demonteaz\u0103 \u00een recentul lui best-sellers ( (1929: The Inside Story of The Greatest Crash in Wall Street History \u2013 1929: Povestea din interior a celei mai mari pr\u0103bu\u0219iri din istoria Wall Street-ului de Andrew Ross Sorkin , Allen Lane, 2025) <\/em>mitul conform c\u0103ruia pr\u0103bu\u0219irea din 1929 a declan\u0219at un val de sinucideri. Au existat unele, cu siguran\u021b\u0103, dar nu de amploarea pe care unii o pretind. Printre figurile prinse \u00een tumultul crizei, ale c\u0103ror pove\u0219ti servesc drept fir narativ, dou\u0103 ies \u00een eviden\u021b\u0103. Primul este Charles Mitchell, pre\u0219edintele National City Bank<\/em>, str\u00e2ns asociat cu afacerile financiare riscante care au dus la dezastru. Din acest motiv, a fost considerat unul dintre principalii vinova\u021bi, \u00een special de senatorul Carter Glass, care i-a p\u0103strat ostilitatea mult timp. \u00cen 1933, a trebuit s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru practicile National City Bank<\/em> \u00eenainte \u0219i \u00een timpul crizei, \u00een fa\u021ba unei comisii senatoriale. El \u00eensu\u0219i a pierdut o sum\u0103 considerabil\u0103 de bani. C\u00e2nd pia\u021ba bursier\u0103 a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 vertiginos, la \u00eentoarcerea de la o \u0219edin\u021b\u0103 a Consiliului Rezervei Federale din New York<\/em>, din care f\u0103cea parte, a aflat c\u0103 National City Bank<\/em>, pentru a \u00eempiedica sc\u0103derea prea mare a ac\u021biunilor sale, r\u0103scump\u0103rase o cantitate foarte mare, \u0219tiind c\u0103 banca nu avea suficient\u0103 lichiditate. Nu a ezitat s\u0103 \u00eemprumute personal 6 milioane de dolari de la J.P. Morgan Chase pentru a achizi\u021biona \u00een secret aceste ac\u021biuni, ad\u0103ug\u00e2ndu-le la de\u021binerile sale existente. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care au urmat panicii, a v\u00e2ndut o serie dintre ele. Acuzat de evaziune fiscal\u0103 pentru c\u0103 ulterior i-a v\u00e2ndut mai multe ac\u021biuni so\u021biei sale pentru a declara pierderi \u0219i a evita astfel plata impozitelor, a fost achitat \u00een instan\u021ba penal\u0103, dar g\u0103sit r\u0103spunz\u0103tor \u00een instan\u021ba civil\u0103. O alt\u0103 figur\u0103 cheie \u00een aceste evenimente a fost Thomas Lamont, directorul general de facto al J.P. Morgan<\/em>. La moartea lui J.P. Morgan, fiul s\u0103u i-a succedat \u00een func\u021bia de \u0219ef al b\u0103ncii. Suficient de perspicace \u0219i onest pentru a-\u0219i recunoa\u0219te propriile limite \u00een compara\u021bie cu ilustrul s\u0103u tat\u0103, i-a \u00eencredin\u021bat lui Thomas Lamont conducerea institu\u021biei. Promotor neobosit al intereselor b\u0103ncii la nivel mondial \u0219i una dintre primele personalit\u0103\u021bi financiare care au ap\u0103rut pe coper\u021bile revistelor, Lamont a fost luat prin surprindere de pr\u0103bu\u0219irea pie\u021bei bursiere. A\u0219a cum f\u0103cuse J.P. Morgan \u00een 1907, el i-a convocat pe directorii principalelor b\u0103nci, pentru a \u00eentreprinde \u00een secret o achizi\u021bie masiv\u0103 de ac\u021biuni-refugiu. Dar de data aceasta, nu a fost suficient pentru a opri pr\u0103bu\u0219irea. De fapt, el \u00eei avertizase pe membrii comisiei pie\u021bei bursiere: \u201eNiciun individ sau grup de indivizi nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 cumpere toate ac\u021biunile pe care publicul american le poate vinde.\u201d Una dintre cele mai extravagante figuri din nara\u021biunea lui Sorkin este legendarul comerciant Jesse Livermore. Obiectul \u201efascina\u021biei, invidiei \u0219i suspiciunii\u201d, observat cu aten\u021bie pasional\u0103 de to\u021bi cei care doreau s\u0103 descopere secretul succesului s\u0103u, era specialist \u00een v\u00e2nz\u0103rile \u00een lips\u0103. Cre\u0219terea continu\u0103 a pre\u021burilor \u00een primele luni ale anului 1929 l-a \u00eempiedicat s\u0103-\u0219i utilizeze pe deplin talentele \u00een acest domeniu, dar criza din 1929 l-a l\u0103sat mai bogat ca niciodat\u0103. \u00cen urma unuia dintre jocurile de noroc \u00eendr\u0103zne\u021be care \u00eel caracterizeaz\u0103, a pierdut ulterior aproape totul. \u201eCa to\u021bi juc\u0103torii\u201d, observ\u0103 Sorkin, \u201etr\u0103ia mai mult pentru fiorul riscului dec\u00e2t pentru profit\u201d. Dup\u0103 alte e\u0219ecuri, s-a sinucis \u00een 1940, l\u0103s\u00e2ndu-i celei de-a treia \u0219i ultime so\u021bii o scrisoare \u00een care se declara \u201eobosit de acest chin\u201d.<\/p>\n \u00centreaga a doua jum\u0103tate a c\u0103r\u021bii lui Andrew Ross Sorkin este dedicat\u0103 urm\u0103rilor crizei. Nara\u021biunea se extinde p\u00e2n\u0103 \u00een 1933, dup\u0103 alegerea lui Franklin D. Roosevelt la pre\u0219edin\u021bia Statelor Unite. Este obi\u0219nuit s\u0103-l consider\u0103m pe predecesorul s\u0103u, Herbert Hoover, \u00een mare m\u0103sur\u0103 responsabil pentru criza din 1929 \u0219i s\u0103-l consider\u0103m pe Roosevelt drept cel care a ajutat State Unite s\u0103-\u0219i \u00eenceap\u0103 redresarea. Sorkin \u00eel reabiliteaz\u0103 pe Hoover. Cu siguran\u021b\u0103, Hoover crezuse mult timp c\u0103 guvernul ar trebui s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la interven\u021bia \u00een via\u021ba economic\u0103, dar confruntat cu catastrofa, a reconsiderat aceast\u0103 pozi\u021bie de principiu. C\u00e2nd a decis \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze, a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u021ba Congresului, unde dominau sus\u021bin\u0103torii ne-interven\u021biei, \u0219i o opozi\u021bie acerb\u0103 din partea secretarului s\u0103u al Trezoreriei, Andrew Mellon, care era convins c\u0103 criza era o evolu\u021bie natural\u0103 a ciclului economic \u0219i c\u0103, din fericire, ar \u201elichida for\u021ba de munc\u0103, ar lichida ac\u021biunile, ar lichida fermierii, ar lichida propriet\u0103\u021bile imobiliare. Ar cur\u0103\u021ba sistemul de orice corup\u021bie\u201d. \u00cen ultimele luni ale pre\u0219edin\u021biei sale, a depus eforturi considerabile pentru a-l convinge pe Roosevelt, care fusese ales, dar nu \u00ee\u0219i preluase \u00eenc\u0103 mandatul, s\u0103 sus\u021bin\u0103 ideea unei suspend\u0103ri temporare a tranzac\u021biilor bancare. Ner\u0103bd\u0103tor, din motive politice, s\u0103 nu fie asociat cu nicio ini\u021biativ\u0103 a predecesorului s\u0103u \u0219i s\u0103 dea impresia unui \u00eenceput complet nou, Roosevelt a a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 la investire, pentru a adopta el \u00eensu\u0219i aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Sorkin a fost criticat pentru c\u0103 a fost prea indulgent fa\u021b\u0103 de unii dintre b\u0103rba\u021bii ale c\u0103ror pove\u0219ti le spune: unii l-au acuzat c\u0103 a aderat prea \u00eendeaproape la interpretarea lui Galbraith, care atribuie fundamental pr\u0103bu\u0219irea specula\u021biilor lipsei de reglementare, explic\u00e2nd c\u0103 aceasta a dus la o criz\u0103 printr-o combina\u021bie de sl\u0103biciuni structurale \u00een sectoarele corporativ \u0219i bancar \u0219i o \u00een\u021belegere deficitar\u0103 a principiilor economice de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. \u00cen ochii acestor comentatori, pr\u0103bu\u0219irea nu a fost de fapt nimic mai mult dec\u00e2t o corec\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 a func\u021bion\u0103rii pie\u021bei. Pentru monetaristul Milton Friedman, de\u0219i \u00een general ostil interven\u021biei statului \u00een economie, reticen\u021ba guvernului \u0219i a Fed de a contracara contrac\u021bia masei monetare prin acordarea de \u00eemprumuturi masive b\u0103ncilor a transformat o recesiune obi\u0219nuit\u0103 \u00eentr-o depresiune profund\u0103. Sorkin, care are \u00eencredere \u00een pia\u021b\u0103 \u0219i capitalism \u0219i chiar consider\u0103 c\u0103 pu\u021bin\u0103 specula\u021bie este benefic\u0103 pentru inova\u021bie \u0219i cre\u0219tere, vede criza din 1929 \u00een primul r\u00e2nd ca pe o invita\u021bie la umilin\u021b\u0103. Natura uman\u0103 fiind ceea ce este, \u201eantidotul exuberan\u021bei ira\u021bionale este umilin\u021ba\u201d.<\/p>\n Conceput\u0103 ca un thriller, 1929<\/em> serve\u0219te \u0219i ca un avertisment. Entuziasmul extraordinar care \u00eenconjoar\u0103 ast\u0103zi inteligen\u021ba artificial\u0103, prin propulsarea activelor companiilor din sector mult dincolo de valoarea economic\u0103 real\u0103 a activit\u0103\u021bilor lor, creeaz\u0103 o bul\u0103 financiar\u0103. \u00centrebarea nu este dac\u0103 va exploda (toate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cele din urm\u0103), ci c\u00e2nd \u0219i, mai ales, av\u00e2nd \u00een vedere mediul economic periculos (datorii publice \u0219i private uria\u0219e, datorii ascunse \u00een sistemul bancar paralel, interconectarea puternic\u0103 a sistemului bancar \u0219i a economiilor la scar\u0103 global\u0103), cu ce consecin\u021be: grave, dar limitate, precum \u201ebula internetului\u201d din anul 2000, sau considerabile, precum \u00een 1929 \u0219i 2008?<\/p>\n \u20f0 Guvernul este ca un copil: un tub digestiv cu un mare apetit la un cap\u0103t \u0219i nici un sim\u021b al responsabilit\u0103\u021bii la cel\u0103lalt cap\u0103t.\u201d (Ronald Reagan).<\/em><\/p>\n \u20f0 <\/em>Why?<\/strong> \u201dNu v-a fost ru\u015fine de voi \u00een\u015fiv\u0103, concet\u0103\u0163enii mei,\/C\u00e2nd mi-a fost evaluat\u0103 averea \u015fi fiecare a aflat\/C\u00e2t de modest\u0103 era ea? \/Voi, care m-a\u0163i tot v\u00e2nat c\u00e2t am tr\u0103it,\/S\u0103 dau, s\u0103 dau, s\u0103 dau la biserici, la s\u0103raci,\/S\u0103 dau ora\u015fului \u2013 eu, care deja d\u0103dusem prea mult.\/\u015ei s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 nu \u015ftiu\/C\u0103 orga pe care am d\u0103ruit-o bisericii\/A fost folosit\u0103 de diaconul Rhodes \u2013\/Cel care m-a p\u0103c\u0103lit \u015fi m-a ruinat \u2013 \/\u0218i care, culmea, tot el va \u021bine prima slujb\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea mea.\u201d (Edgar Lee Masters din antologia de versuri Spoon River). <\/em><\/p>\n \u20f0 <\/em>S\u0103n\u0103tatea e mai bun\u0103 dec\u00eet toate <\/strong>(Willy Shalev). Mi-a scris una \u00een privat \u2013 dac\u0103 m\u0103 vezi goal\u0103, ui\u021bi s\u0103 mai respiri. Am blocat-o pe loc. S\u0103n\u0103tatea e mai important\u0103!<\/p>\n R\u0103scump\u0103rarea.<\/strong> Sun\u0103 telefonul diminea\u021ba: \u2013 Alo, \u021bi-am r\u0103pit so\u021bia! Adu 100.000 de euro s\u0103 \u021bi-o d\u0103m \u00eenapoi! \u2013 Dar eu n-am at\u00e2\u021bia bani\u2026Nu ne intereseaz\u0103, descurc\u0103-te! Sun\u0103 telefonul seara: \u2013 Vino s\u0103-\u021bi iei nevasta! \u2013 Dar n-am f\u0103cut rost de bani! \u2013 \u00ce\u021bi d\u0103m noi, numai vino \u0219i ia-o de-aici!<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/vine-o-noua-criza-mondiala-2\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=””] Motto. Ce i-ai spune unui speculator la burs\u0103 care \u0219i-a pierdut to\u021bi bani? \u201eCuraj, banii t\u0103i nu s-au pierdut, pur \u0219i simplu acum apar\u021bin altcuiva\u2026\u201d Andrew Ross Sorkin demonteaz\u0103 \u00een recentul lui best-sellers ( (1929: The Inside Story of The Greatest Crash in Wall Street History \u2013 1929: Povestea din interior a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-1925815","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925815","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1925815"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925815\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1925815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1925815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1925815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n