{"id":1925813,"date":"2026-05-05T05:00:11","date_gmt":"2026-05-05T02:00:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1925813"},"modified":"2026-05-05T05:00:11","modified_gmt":"2026-05-05T02:00:11","slug":"amestecate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1925813","title":{"rendered":"Amestecate"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<div class=\"col-md-12\">\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Ingrat\u0103 situa\u021bie s\u0103-\u021bi a\u0219ezi rubrica \u00een gazet\u0103 cu doar c\u00e2teva ore \u00eenaintea s\u0103v\u00e2r\u0219irii mo\u021biunii de cenzur\u0103, dup\u0103 care toate se vor rea\u0219eza oricum \u00een \u021bar\u0103, \u0219i mai bine n-or cum s\u0103 ne cad\u0103 din ceruri. Ce-o s\u0103 fie, ce-o s\u0103 fie, nu cumva o comedie? Cum p\u00e2n\u0103 atunci n-am altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tept rezultatul votului, mai a\u0219tern o rafal\u0103 neutr\u0103 de spicuiri diverse din carnetele condeierului (nr. 45).<\/p>\n<p>Pe post de precuv\u00e2ntare:<em>\u201eEu nu m\u0103 sp\u0103l de poporul meu\u201d<\/em>, scria Nichita St\u0103nescu dup\u0103 ce \u00ee\u0219i \u00eencepuse poemul \u201eFiind \u0219i strig\u00e2nd\u201d cu invoca\u021bia \u201e<em>Doamne, ap\u0103r\u0103 poporul rom\u00e2n, \/ Ai grij\u0103 de el \u0219i \/ ap\u0103r\u0103-l! Este al t\u0103u \/ cu bl\u00e2nde\u021bea lui de miel \/ \u0219i cu r\u0103bdarea lui de taur \/ cu omenia lui \/ de floare de z\u0103pad\u0103<\/em>.\u201d Rug\u0103, pare-se, mai valabil\u0103 ca oric\u00e2nd.<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Un c\u0103l\u0103tor str\u0103in, r\u0103t\u0103cit, pe la 1800, prin Moldova, descria astfel structura \u0219i rela\u021biile sociale din Ia\u0219i. Primii ca rang erau boierii, ce se f\u0103leau cu tr\u0103surile lor; veneau apoi curtenii, care mergeau c\u0103lare m\u00e2ndri nevoie mare; urmau negustorii de toate neamurile, adic\u0103 armeni, greci, evrei, germani, dar \u0219i moldoveni, care-\u0219i plimbau necontenit marfa; ultimii erau cei din popor, care umpleau str\u0103zile, umbl\u00e2nd pe jos ori \u00een carul tras de boi, cei care de\u00eendat\u0103 ce z\u0103reau pe vreunul dintre ie\u0219enii mai de soi se apucau de temenele, ba chiar se aruncau \u00een glod, cu tot cu familie \u0219i cu bietele animale, pentru a-i face neab\u0103tut\u0103 c\u0103rare. Ei formau majoritatea.<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Tat\u0103l ie\u0219eanului Beceanu,, grav r\u0103nit la Plevna, \u00eenfiin\u021base \u00een 1883 farmacia cu firma <em>La independen\u021ba Rom\u00e2niei<\/em> (!) A preluat-o fiul, Dimitrie, care a luptat eroic \u0219i a fost decorat la Ca\u0219in, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen timpul pogromului de la Ia\u0219i, uz\u00e2nd de autoritatea uniformei ofi\u021berului de rezerv\u0103, a \u021binut piept hoardelor dezl\u0103n\u021buite, izbutind s\u0103 ascund\u0103 \u0219i s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 mai multe familii de evrei, salv\u00e2ndu-le via\u021ba. Are un copac r\u0103s\u0103dit pe <em>Aleea drep\u021bilor<\/em> de la Yad Vashem. Acest Om a fost arestat \u00een anii \u201950 \u0219i trimis la Canal! De ce? Cine cuteza s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri atunci? C\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103 din deten\u021bie, a fost recunoscut doar de\u2026 c\u00e2inele s\u0103u, Ro\u0219ca. (Ceea ce-mi aminte\u0219te \u00eentoarcerea din pu\u0219c\u0103rie a Ioanei Orlea: \u00een prag, bunic\u0103-sa a \u00eentrebat-o \u201epe cine c\u0103uta\u021bi?\u201d)<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Ia\u0219ul, care a oferit c\u00e2ndva istoriei literare lec\u021bia marii \u0219i rodnicei amici\u021bii Eminescu-Creang\u0103, a dezvoltat cel mai hot\u0103r\u00e2t cultul solidarit\u0103\u021bii de breasl\u0103, duc\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 la exemplaritate. Atunci, ca \u0219i acum, opiniile politice erau varii \u0219i, de regul\u0103, ireconciliabile, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe toat\u0103 l\u0103rgimea spectrului, de la extremismul z\u0103rghit de dreapta (Giorge Pascu) la socialismul de S\u0103r\u0103rie (Const. Stere), \u00eens\u0103, greu de crezut, nu afectau rela\u021biile interumane. C\u00e2nd Goga a revenit, \u00een vizit\u0103, la Ia\u0219i (lucrase aici \u00een anii refugiului), a fost \u00eent\u00e2mpinat, la gar\u0103, de scriitorimea ie\u0219ean\u0103 \u00een p\u0103r. De\u0219i insisten\u021ba cu care ardeleanul a g\u0103sit de cuviin\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 tezele politice a deranjat evident, la plecare l-a condus aceea\u0219i forma\u021bie, intact\u0103: <em>Una-i una, alta-i alta!\u201d<\/em> ar fi exclamat Top\u00e2rceanu. (Acum, la Ia\u0219i, Goga, de ast\u0103 dat\u0103 bust, este din nou contestat, \u0219i i-a fost retras\u0103 statuia din Copou \u2013 oricum amplasat\u0103 pe trotuar sub semnul provizoratului, de parc\u0103 ar fi l\u0103sat-o, \u00een trecere, o firm\u0103 de curierat. Opinia mea: \u021bin\u00e2nd seama de toate circumstan\u021bele, locul cel mai potrivit pentru bustul lui Goga ar fi \u00eentr-un muzeu \u0219i nu \u00eentr-o <em>agora.)<\/em><\/p>\n<p>                               *<\/p>\n<p>   \u00cen \u00eenneguratul an 1945. Armata Ro\u0219ie se instaurase autoritar \u0219i, practic, era \u201efor\u021ba conduc\u0103toare\u201d \u00eentr-un Ia\u0219i r\u0103v\u0103\u0219it de bombardamente \u0219i cople\u0219it de nevoi. La Arhivele statului am citit vrafuri de documente din arhiva Poli\u021biei, unde Circa I-a se afla sub comanda ciudatului personaj Sendrion Kars (?), \u0219i Circa a II-a era comandat\u0103 de Garabet Terzian (?). Cea mai savuroas\u0103 telegram\u0103 trimis\u0103 de Circa I-a are urm\u0103torul cuprins (nici Caragiale nu \u0219i-ar fi putut imagina un astfel de text cu adev\u0103rat monumental): <em>\u201eRug\u0103m urm\u0103ri\u021bi, prinde\u021bi \u0219i \u00eenainta\u021bi acestui Comisariat pe autorii necunoscu\u021bi care\u2026\u201d<\/em> Cunoscu\u021bi, necunoscu\u021bi, umfla\u021bi-i!<\/p>\n<p>                                    *<\/p>\n<p>   Petru cel Mare a murit \u00een 1725. Testamentul lui s-a publicat la Paris abia \u00een 1843 (la Ia\u0219i, \u00een 1892). \u00cen ultimul an din via\u021b\u0103, \u021barul nu s-a mai ridicat din pat, \u0219i a r\u0103posat dup\u0103 cr\u00e2ncena be\u021bie prin care s\u0103rb\u0103torise noul an. L-au dobor\u00e2t uremia, guta, insuficien\u021b\u0103 renal\u0103 \u0219.m.a. Dup\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania din 22 ianuarie, zice-se, ar fi dictat faimosul testament. Care cuprinde constat\u0103ri \u0219i proorociri de genul <em>\u201eEu<\/em><em>am g\u0103sit Rusia un p\u00e2r\u00e2ia\u0219 \u0219i o las r\u00e2u mare\u201d,<\/em><em>\u201epoporul rus este chemat \u00een<\/em><em>viitorime, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 toat\u0103 Europa<\/em>\u201d, precum \u0219i \u00eendemnuri ce privesc direct rom\u00e2nii \u0219i Rom\u00e2nia: <em>\u201eA se \u00eentinde<\/em> (Rusia, n.n.) <em>ne\u00eencetat c\u0103tre Nord, pe marginea<\/em><em>M\u0103rii Baltice, \u0219i c\u0103tre sud, pe marginea M\u0103rii Negre.\u201d<\/em> Autenticitatea testamentului o contest\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ru\u0219ii \u2013 dar, cum-necum, \u0219i azi le urmeaz\u0103 poruncile sub obl\u0103duirea lui Dughin, sf\u0103tuitorul lui Putin, care decreteaz\u0103 f\u0103r\u0103 pic de ru\u0219ine c\u0103 \u201ePatria Rusiei este r\u0103zboiul.\u201d<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  C\u00e2nd \u0219i unde s-a n\u0103scut Eminescu?\u201d R\u0103spunsul oficializat vine imediat: 15 ianuarie 1850, la Boto\u0219ani. A\u0219a scrie \u0219i pe piatra morm\u00e2ntului de la Bellu, \u00een conformitate cu <em>Matrica de na\u0219teri \u0219i botezuri<\/em> a Bisericii \u201eUspenia\u201d din Boto\u0219ani. Am destule \u00eendoieli. \u00cent\u00e2i \u0219i-\u00eent\u00e2i fiindc\u0103 \u00eensu\u0219i tat\u0103l poetului, c\u0103minarul Gheorghe Eminovici, care \u00eensemna pe o veche <em>Psaltire<\/em> data na\u0219terii fiec\u0103rui fiu ori fiice, a scris cu m\u00e2na lui: <em>\u201eAst\u0103zi, 20 Dechemvrie anul 1849, la patru ceasuri \u0219i cincisprezece minute evropene\u0219ti s-a n\u0103scut fiul nostru Mihai.\u201d<\/em> Chiar tat\u0103l poetului s\u0103 nu \u0219tie c\u00e2nd i s-au n\u0103scut copiii? \u0218i de ce s\u0103 inventeze o alt\u0103 dat\u0103?<\/p>\n<p>                                 *<\/p>\n<p>  I-a\u0219 s\u0103ruta cu ad\u00e2nc respect dreapta vel-pitarului Toader Jora, care, la mijlocul veacului al XVIII-lea, nota simplu, pe o margine de fil\u0103: \u201e<em>Pentru acest p\u0103m\u00e2nt al \u021a\u0103rii Moldovei eu a\u0219a am aflat c\u0103 au locuit pe aceste locuri da\u021bii, \u0219i au tr\u0103it 500 de ani, p\u00e2n\u0103 i-au b\u0103tut \u0219i i-au r\u0103sipit Traian, \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului, \u0219i biruind pre Decebal, craiul Da\u021bilor, au adus r\u00e2mleni \u0219i, dup\u0103 ce i-au a\u0219ezat pe aceste locuri, au purces biruitori\u2026<\/em><\/p>\n<\/div>\n<div class=\"col-12 mt-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<div class=\"col-12 mb-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Ingrat\u0103 situa\u021bie s\u0103-\u021bi a\u0219ezi rubrica \u00een gazet\u0103 cu doar c\u00e2teva ore \u00eenaintea s\u0103v\u00e2r\u0219irii mo\u021biunii de cenzur\u0103, dup\u0103 care toate se vor rea\u0219eza oricum \u00een \u021bar\u0103, \u0219i mai bine n-or cum s\u0103 ne cad\u0103 din ceruri. Ce-o s\u0103 fie, ce-o s\u0103 fie, nu cumva o comedie? Cum p\u00e2n\u0103 atunci n-am altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tept rezultatul votului, mai a\u0219tern o rafal\u0103 neutr\u0103 de spicuiri diverse din carnetele condeierului (nr. 45).<\/p>\n<p>Pe post de precuv\u00e2ntare:<em>\u201eEu nu m\u0103 sp\u0103l de poporul meu\u201d<\/em>, scria Nichita St\u0103nescu dup\u0103 ce \u00ee\u0219i \u00eencepuse poemul \u201eFiind \u0219i strig\u00e2nd\u201d cu invoca\u021bia \u201e<em>Doamne, ap\u0103r\u0103 poporul rom\u00e2n, \/ Ai grij\u0103 de el \u0219i \/ ap\u0103r\u0103-l! Este al t\u0103u \/ cu bl\u00e2nde\u021bea lui de miel \/ \u0219i cu r\u0103bdarea lui de taur \/ cu omenia lui \/ de floare de z\u0103pad\u0103<\/em>.\u201d Rug\u0103, pare-se, mai valabil\u0103 ca oric\u00e2nd.<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Un c\u0103l\u0103tor str\u0103in, r\u0103t\u0103cit, pe la 1800, prin Moldova, descria astfel structura \u0219i rela\u021biile sociale din Ia\u0219i. Primii ca rang erau boierii, ce se f\u0103leau cu tr\u0103surile lor; veneau apoi curtenii, care mergeau c\u0103lare m\u00e2ndri nevoie mare; urmau negustorii de toate neamurile, adic\u0103 armeni, greci, evrei, germani, dar \u0219i moldoveni, care-\u0219i plimbau necontenit marfa; ultimii erau cei din popor, care umpleau str\u0103zile, umbl\u00e2nd pe jos ori \u00een carul tras de boi, cei care de\u00eendat\u0103 ce z\u0103reau pe vreunul dintre ie\u0219enii mai de soi se apucau de temenele, ba chiar se aruncau \u00een glod, cu tot cu familie \u0219i cu bietele animale, pentru a-i face neab\u0103tut\u0103 c\u0103rare. Ei formau majoritatea.<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Tat\u0103l ie\u0219eanului Beceanu,, grav r\u0103nit la Plevna, \u00eenfiin\u021base \u00een 1883 farmacia cu firma <em>La independen\u021ba Rom\u00e2niei<\/em> (!) A preluat-o fiul, Dimitrie, care a luptat eroic \u0219i a fost decorat la Ca\u0219in, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen timpul pogromului de la Ia\u0219i, uz\u00e2nd de autoritatea uniformei ofi\u021berului de rezerv\u0103, a \u021binut piept hoardelor dezl\u0103n\u021buite, izbutind s\u0103 ascund\u0103 \u0219i s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 mai multe familii de evrei, salv\u00e2ndu-le via\u021ba. Are un copac r\u0103s\u0103dit pe <em>Aleea drep\u021bilor<\/em> de la Yad Vashem. Acest Om a fost arestat \u00een anii \u201950 \u0219i trimis la Canal! De ce? Cine cuteza s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri atunci? C\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103 din deten\u021bie, a fost recunoscut doar de\u2026 c\u00e2inele s\u0103u, Ro\u0219ca. (Ceea ce-mi aminte\u0219te \u00eentoarcerea din pu\u0219c\u0103rie a Ioanei Orlea: \u00een prag, bunic\u0103-sa a \u00eentrebat-o \u201epe cine c\u0103uta\u021bi?\u201d)<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  Ia\u0219ul, care a oferit c\u00e2ndva istoriei literare lec\u021bia marii \u0219i rodnicei amici\u021bii Eminescu-Creang\u0103, a dezvoltat cel mai hot\u0103r\u00e2t cultul solidarit\u0103\u021bii de breasl\u0103, duc\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 la exemplaritate. Atunci, ca \u0219i acum, opiniile politice erau varii \u0219i, de regul\u0103, ireconciliabile, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe toat\u0103 l\u0103rgimea spectrului, de la extremismul z\u0103rghit de dreapta (Giorge Pascu) la socialismul de S\u0103r\u0103rie (Const. Stere), \u00eens\u0103, greu de crezut, nu afectau rela\u021biile interumane. C\u00e2nd Goga a revenit, \u00een vizit\u0103, la Ia\u0219i (lucrase aici \u00een anii refugiului), a fost \u00eent\u00e2mpinat, la gar\u0103, de scriitorimea ie\u0219ean\u0103 \u00een p\u0103r. De\u0219i insisten\u021ba cu care ardeleanul a g\u0103sit de cuviin\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 tezele politice a deranjat evident, la plecare l-a condus aceea\u0219i forma\u021bie, intact\u0103: <em>Una-i una, alta-i alta!\u201d<\/em> ar fi exclamat Top\u00e2rceanu. (Acum, la Ia\u0219i, Goga, de ast\u0103 dat\u0103 bust, este din nou contestat, \u0219i i-a fost retras\u0103 statuia din Copou \u2013 oricum amplasat\u0103 pe trotuar sub semnul provizoratului, de parc\u0103 ar fi l\u0103sat-o, \u00een trecere, o firm\u0103 de curierat. Opinia mea: \u021bin\u00e2nd seama de toate circumstan\u021bele, locul cel mai potrivit pentru bustul lui Goga ar fi \u00eentr-un muzeu \u0219i nu \u00eentr-o <em>agora.)<\/em><\/p>\n<p>                               *<\/p>\n<p>   \u00cen \u00eenneguratul an 1945. Armata Ro\u0219ie se instaurase autoritar \u0219i, practic, era \u201efor\u021ba conduc\u0103toare\u201d \u00eentr-un Ia\u0219i r\u0103v\u0103\u0219it de bombardamente \u0219i cople\u0219it de nevoi. La Arhivele statului am citit vrafuri de documente din arhiva Poli\u021biei, unde Circa I-a se afla sub comanda ciudatului personaj Sendrion Kars (?), \u0219i Circa a II-a era comandat\u0103 de Garabet Terzian (?). Cea mai savuroas\u0103 telegram\u0103 trimis\u0103 de Circa I-a are urm\u0103torul cuprins (nici Caragiale nu \u0219i-ar fi putut imagina un astfel de text cu adev\u0103rat monumental): <em>\u201eRug\u0103m urm\u0103ri\u021bi, prinde\u021bi \u0219i \u00eenainta\u021bi acestui Comisariat pe autorii necunoscu\u021bi care\u2026\u201d<\/em> Cunoscu\u021bi, necunoscu\u021bi, umfla\u021bi-i!<\/p>\n<p>                                    *<\/p>\n<p>   Petru cel Mare a murit \u00een 1725. Testamentul lui s-a publicat la Paris abia \u00een 1843 (la Ia\u0219i, \u00een 1892). \u00cen ultimul an din via\u021b\u0103, \u021barul nu s-a mai ridicat din pat, \u0219i a r\u0103posat dup\u0103 cr\u00e2ncena be\u021bie prin care s\u0103rb\u0103torise noul an. L-au dobor\u00e2t uremia, guta, insuficien\u021b\u0103 renal\u0103 \u0219.m.a. Dup\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ania din 22 ianuarie, zice-se, ar fi dictat faimosul testament. Care cuprinde constat\u0103ri \u0219i proorociri de genul <em>\u201eEu<\/em><em>am g\u0103sit Rusia un p\u00e2r\u00e2ia\u0219 \u0219i o las r\u00e2u mare\u201d,<\/em><em>\u201epoporul rus este chemat \u00een<\/em><em>viitorime, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 toat\u0103 Europa<\/em>\u201d, precum \u0219i \u00eendemnuri ce privesc direct rom\u00e2nii \u0219i Rom\u00e2nia: <em>\u201eA se \u00eentinde<\/em> (Rusia, n.n.) <em>ne\u00eencetat c\u0103tre Nord, pe marginea<\/em><em>M\u0103rii Baltice, \u0219i c\u0103tre sud, pe marginea M\u0103rii Negre.\u201d<\/em> Autenticitatea testamentului o contest\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ru\u0219ii \u2013 dar, cum-necum, \u0219i azi le urmeaz\u0103 poruncile sub obl\u0103duirea lui Dughin, sf\u0103tuitorul lui Putin, care decreteaz\u0103 f\u0103r\u0103 pic de ru\u0219ine c\u0103 \u201ePatria Rusiei este r\u0103zboiul.\u201d<\/p>\n<p>                                *<\/p>\n<p>  C\u00e2nd \u0219i unde s-a n\u0103scut Eminescu?\u201d R\u0103spunsul oficializat vine imediat: 15 ianuarie 1850, la Boto\u0219ani. A\u0219a scrie \u0219i pe piatra morm\u00e2ntului de la Bellu, \u00een conformitate cu <em>Matrica de na\u0219teri \u0219i botezuri<\/em> a Bisericii \u201eUspenia\u201d din Boto\u0219ani. Am destule \u00eendoieli. \u00cent\u00e2i \u0219i-\u00eent\u00e2i fiindc\u0103 \u00eensu\u0219i tat\u0103l poetului, c\u0103minarul Gheorghe Eminovici, care \u00eensemna pe o veche <em>Psaltire<\/em> data na\u0219terii fiec\u0103rui fiu ori fiice, a scris cu m\u00e2na lui: <em>\u201eAst\u0103zi, 20 Dechemvrie anul 1849, la patru ceasuri \u0219i cincisprezece minute evropene\u0219ti s-a n\u0103scut fiul nostru Mihai.\u201d<\/em> Chiar tat\u0103l poetului s\u0103 nu \u0219tie c\u00e2nd i s-au n\u0103scut copiii? \u0218i de ce s\u0103 inventeze o alt\u0103 dat\u0103?<\/p>\n<p>                                 *<\/p>\n<p>  I-a\u0219 s\u0103ruta cu ad\u00e2nc respect dreapta vel-pitarului Toader Jora, care, la mijlocul veacului al XVIII-lea, nota simplu, pe o margine de fil\u0103: \u201e<em>Pentru acest p\u0103m\u00e2nt al \u021a\u0103rii Moldovei eu a\u0219a am aflat c\u0103 au locuit pe aceste locuri da\u021bii, \u0219i au tr\u0103it 500 de ani, p\u00e2n\u0103 i-au b\u0103tut \u0219i i-au r\u0103sipit Traian, \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului, \u0219i biruind pre Decebal, craiul Da\u021bilor, au adus r\u00e2mleni \u0219i, dup\u0103 ce i-au a\u0219ezat pe aceste locuri, au purces biruitori\u2026<\/em><\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.monitorulsv.ro\/amestecate\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;&#8221;] Ingrat\u0103 situa\u021bie s\u0103-\u021bi a\u0219ezi rubrica \u00een gazet\u0103 cu doar c\u00e2teva ore \u00eenaintea s\u0103v\u00e2r\u0219irii mo\u021biunii de cenzur\u0103, dup\u0103 care toate se vor rea\u0219eza oricum \u00een \u021bar\u0103, \u0219i mai bine n-or cum s\u0103 ne cad\u0103 din ceruri. Ce-o s\u0103 fie, ce-o s\u0103 fie, nu cumva o comedie? Cum p\u00e2n\u0103 atunci n-am altceva de f\u0103cut [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-1925813","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925813","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1925813"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1925813\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1925813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1925813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1925813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}