Biserica \u2013 l\u0103ca\u0219 de cult \u2013 \u00een care ne exprim\u0103m adev\u0103rata voca\u021bie de cre\u0219tini, aceea de a ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i cu Hristos \u0219i de a fi \u00een comuniune cu semenii no\u0219tri, este alc\u0103tuit\u0103 din trei p\u0103r\u021bi: pronaos, naos \u0219i altar. Altarul reprezint\u0103, \u00een prezent, cea mai important\u0103 parte a unei biserici, pentru c\u0103 \u00een interiorul lui se afl\u0103 jertfelnicul. La origine, \u00eens\u0103, cuv\u00e2ntul altar nu se referea la un spa\u021biu anume din biseric\u0103, ci la ceea ce ast\u0103zi numim sf\u00e2nta mas\u0103 sau sf\u00e2ntul jertfelnic. Pentru definirea \u00eenc\u0103perii \u00een care se afla jertfelnicul, latinii foloseau termenii presbiterium (locul preo\u021bilor) \u0219i sanctuarium (de unde avem \u0219i noi termenul sanctuar), iar grecii foloseau termenii \u03b2\u03ae\u03bc\u03b1 (vima) \u0219i \u1f31\u03b5\u03c1\u03b1\u03c4\u03b5\u1fd6\u03bf\u03bd (ieration). \u00cen partea slav\u0103, cuv\u00e2ntul altar a ajuns s\u0103 defineasc\u0103 spa\u021biul cel mai \u00eenc\u0103rcat de sfin\u021benie, separat de restul bisericii prin catapeteasm\u0103.<\/p>\n
Termenul altar provine din limba latin\u0103 \u2013 altare, altaris \u2013 fiind alc\u0103tuit din dou\u0103 cuvinte: altus = \u00eenalt \u0219i ara = jertfelnic. Astfel, termenul altar este sinonim cu sintagma jertfelnic \u00eenalt. Echivalentele grece\u0219ti ale acestuia sunt \u03b8\u03c5\u03c3\u03b9\u03b1\u03c3\u03c4\u03ae\u03c1\u03b9\u03bf\u03bd (thisiastirion) = altar pentru sacrificiu, jertfelnic \u0219i \u1f01\u03b3\u03af\u03b1 \u03c4\u03c1\u03ac\u03c0\u03b5\u03b6\u03b1 (aghia trapeza) = sf\u00e2nta mas\u0103. Grecescul \u03b8\u03c5\u03c3\u03b9\u03b1\u03c3\u03c4\u03ae\u03c1\u03b9\u03bf\u03bd (thisiastirion) are ca r\u0103d\u0103cin\u0103 verbul \u03b8\u03cd\u03c9 (thio), care \u00eenseamn\u0103 a jertfi, a aduce jertf\u0103. De aici, \u03b8\u03c5\u03c3\u03af\u03b1 = jertf\u0103. Echivalentul ebraic este z\u00e2bach, zaw-bakh\u2019 = a sacrifica, a jertfi. De la acest verb ebraic a ap\u0103rut termenul mizbeach = altar [pronun\u021bie: mizbayakh]. Denumirea de mas\u0103 (sf\u00e2nt\u0103) dat\u0103 altarului este, de asemenea, foarte veche. Proorocul Iezechiel nume\u0219te altarul masa Domnului: Aceasta este masa cea de dinaintea Domnului (Iezechiel 41, 22). \u00cen limba rom\u00e2n\u0103, pentru a desemna altarul sau jertfelnicul, a fost folosit \u0219i slavonescul prestol, cu varianta preastol (\u043f\u0440\u0463\u0441\u0442\u043e\u043b\u044a).<\/p>\n
Cele mai vechi altare, numite uneori mensae (mese), au fost portabile. Cele mai multe erau confec\u021bionate din lemn. Din secolul al IV-lea, locul lor a devenit fix, dar, cu toate acestea, s-a p\u0103strat obiceiul confec\u021bion\u0103rii unui altar mobil din p\u00e2nz\u0103, numit antimis (alc\u0103tuit din prepozi\u021bia greceasc\u0103 anti = \u00een loc de \u0219i cuv\u00e2ntul latinesc mensa = mas\u0103). O alt\u0103 reminiscen\u021b\u0103 a faptului c\u0103 prin termenul altar se f\u0103cea referire la ceea ce ast\u0103zi numim sf\u00e2nt\u0103 mas\u0103 este inscrip\u021bia care se trecea \u0219i \u00eenc\u0103 se trece pe antimise, \u00een mai multe variante: Altar (Jertfelnic) dumnezeiesc \u0219i sf\u00e2nt (sfin\u021bit), pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea pe el, \u00een orice loc, a Sfintei Euharistii a Domnului nostru Iisus Hristos.<\/p>\n
Primii oameni care au adus jertfe lui Dumnezeu au fost fra\u021bii Cain \u0219i Abel, \u00eens\u0103 nu se men\u021bioneaz\u0103 unde sau pe ce au adus aceste jertfe (Facerea 4). Primul jertfelnic zidit de om pentru a aduce jertf\u0103 lui Dumnezeu a fost cel al lui Noe, dup\u0103 potop (Facerea 8, 20). Jertfelnicul zidit de Noe consta \u00eentr-un altar f\u0103cut din pietre a\u0219ezate una peste alta. Pe acel jertfelnic a adus ardere-de-tot (holocaust) din animalele \u0219i p\u0103s\u0103rile curate. Urm\u0103torul care a ridicat jertfelnice lui Dumnezeu a fost Avraam. Cel mai important altar zidit de acesta, dar \u0219i cel mai important din \u00eentreg Vechiul Testament, a fost cel construit pe muntele Moria, locul \u00een care Avraam, la porunca lui Dumnezeu, a vrut s\u0103-l jertfeasc\u0103 pe singurul s\u0103u fiu, Isaac. Dup\u0103 aproximativ 1000 de ani, pe locul acestui altar a fost construit Templul lui Solomon din Ierusalim, care a fost distrus de babilonieni, dar care a fost ref\u0103cut de c\u0103tre evreii \u00eentor\u0219i din robia babilonian\u0103. \u00cen acest al doilea Templu S-a rugat \u00censu\u0219i M\u00e2ntuitorul. \u00cen ziua sfin\u021birii primului Templu, Solomon a \u00eengenuncheat \u00eenaintea jertfelnicului Domnului, a ridicat m\u00e2inile la cer \u0219i, printre altele, a rostit \u0219i urm\u0103toarele cuvinte: [\u2026] Oare adev\u0103rat s\u0103 fie c\u0103 Domnul va locui cu oamenii pe p\u0103m\u00e2nt? Cerul \u0219i cerul cerurilor nu Te \u00eencap, cu at\u00e2t mai pu\u021bin acest templu pe care l-am zidit numelui T\u0103u; [\u2026] S\u0103-\u021ai fie ochii T\u0103i deschi\u0219i ziua \u0219i noaptea la templul acesta, la acest loc pentru care Tu ai zis: \u00abNumele Meu va fi acolo\u00bb [\u2026] s\u0103 ascul\u021bi rug\u0103ciunea robului T\u0103u \u0219i a poporului T\u0103u din locul locuin\u021bei Tale celei din cer [\u2026] \u0219i milostiv s\u0103 le fii lor! (III Regi 8, 27-30). Rostind aceast\u0103 rug\u0103ciune, a eviden\u021biat pentru prima dat\u0103 adev\u0103ratul sens al l\u0103ca\u0219ului de cult, dar mai ales al altarului. Peste al\u021bi aproximativ 1000 de ani, \u00een apropierea Templului, pe muntele Golgota, Crucea avea s\u0103 devin\u0103 altar de jertf\u0103 pentru M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos, prin s\u00e2ngele C\u0103ruia am fost r\u0103scump\u0103ra\u021bi. Plec\u00e2nd de la aceast\u0103 suprem\u0103 paradigm\u0103, cre\u0219tinii \u0219i-au creat obiceiul de a zidi altare deasupra mormintelor martirilor sau deasupra locului \u00een care cre\u0219tinii erau martiriza\u021bi. Martirii sunt ca un altar viu al Bisericii, f\u0103cut nu din pietre, ci din oameni care au devenit m\u0103dulare ale Trupului lui Hristos. Chiar dac\u0103 respectivele altare au fost zidite peste mormintele martirilor, fiecare dintre ele este o extensie a celui mai important morm\u00e2nt, acela al M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos.<\/p>\n
\u00cen prezent, altarele nu mai sunt zidite deasupra mormintelor martirilor, \u00eens\u0103 episcopul, atunci c\u00e2nd t\u00e2rnose\u0219te o sf\u00e2nt\u0103 mas\u0103, a\u0219az\u0103 \u00een interiorul ei moa\u0219te de martiri. La baza acestei r\u00e2nduieli st\u0103 canonul 7 al celui de-al VII-lea Sinod Ecumenic: [\u2026] A\u0219adar, c\u00e2te cinstite biserici s-au t\u00e2rnosit f\u0103r\u0103 cinstitele moa\u0219te ale mucenicilor (martirilor), hot\u0103r\u00e2m ca \u00een ele s\u0103 se fac\u0103 a\u0219ezarea moa\u0219telor, cu rug\u0103ciunea obi\u0219nuit\u0103. Iar cel ce va fi aflat t\u00e2rnosind biseric\u0103 f\u0103r\u0103 sfintele moa\u0219te s\u0103 fie caterisit, ca unul care a c\u0103lcat predaniile biserice\u0219ti.<\/p>\n
Un alt aspect foarte important const\u0103 \u00een faptul c\u0103 altarul trebuie s\u0103 fie zidit c\u0103tre r\u0103s\u0103rit. \u00cen Constitu\u021biile Apostolice exist\u0103 o indica\u021bie prin care se precizeaz\u0103 urm\u0103toarele: Biserica s\u0103 fie lung\u0103, \u00eendreptat\u0103 cu altarul spre r\u0103s\u0103rit. Motiva\u021bia const\u0103 \u00een aceea c\u0103 r\u0103s\u0103ritul este locul \u00een care apare soarele, simbol al lui Hristos. De asemenea, r\u0103s\u0103ritul este locul \u00een care va ap\u0103rea Hristos la cea de a doua Sa venire, la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor: C\u0103ci precum fulgerul iese de la r\u0103s\u0103rit \u0219i se arat\u0103 p\u00e2n\u0103 la apus, a\u0219a va fi \u0219i venirea Fiului Omului (Matei 24, 27). Prima men\u021bionare a r\u0103s\u0103ritului \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 o g\u0103sim \u00een cartea Facerea 2, 8: Apoi Domnul Dumnezeu a s\u0103dit o gr\u0103din\u0103 \u00een Eden, spre r\u0103s\u0103rit, \u0219i a pus acolo pe omul pe care-l zidise. Un text al lui Tertulian ne arat\u0103 c\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile cre\u0219tinismului, cre\u0219tinii se rugau \u00eendrepta\u021bi spre r\u0103s\u0103rit: Al\u021bii socotesc soarele ca zeu al nostru [\u2026]. B\u0103nuiala vine de la faptul bine cunoscut c\u0103 noi ne \u00eentoarcem spre r\u0103s\u0103rit c\u00e2nd ne rug\u0103m.<\/p>\n
\u00cen orice caz, trebuie men\u021bionat un lucru, \u0219i anume c\u0103, la \u00eenceput, prezen\u021ba lui Dumnezeu era reprezentat\u0103 de comunitate \u0219i de jertfa euharistic\u0103 pe care aceasta o s\u0103v\u00e2r\u0219ea. Nu era reprezentat\u0103 de vreun altar, care poate c\u0103 nici nu exista. \u0218tim c\u0103 primii cre\u0219tini se rugau \u00een ascuns. Ideea de prezen\u021b\u0103 a lui Dumnezeu \u00eentr-un l\u0103ca\u0219 de cult a reap\u0103rut dup\u0103 ce Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare a construit biserica Sf\u00e2nta Sofia \u0219i s-a amplificat dup\u0103 refacerea acestui monument al cre\u0219tinismului de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Justinian.<\/p>\n
Pr. prof. Daniel Dumitric\u0103<\/strong><\/p>\n este secretarul eparhial al Arhiepiscopiei Buz\u0103ului \u0219i Vrancei, parohul bisericii \u201eSf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva\u201d din municipiul Buz\u0103u \u0219i profesor de Tipic, Liturgic\u0103 \u0219i Muzic\u0103 psaltic\u0103 la Seminarul Teologic Ortodox \u201eChesarie Episcopul\u201d din Buz\u0103u.<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.monitoruldevrancea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/altarul-2.jpg\")
<\/figure>\n